Ce am învăţat de la Dresorul de lei

Dincolo de experienţa unei consilieri personale pe care ţi-o poate oferi un mentor OTP Bank, despre care v-am relatat nu demult, mai există un instrument de auto-evaluare financiară oferit de OTP pe care merită să-l încercaţi: e amuzant (într-un fel), personal, auto-explicativ şi, în cele din urmă, un mod foarte bun de a înţelege cam ce se întâmplă cu banii noştri când nu suntem atenţi la ei.

Este vorba despre „Dresorul de lei„, un test on-line care te învaţă ceva interesant despre tine: cum îţi cheltuieşti banii şi care e relaţia ta cu ei.

Primul ecran al aplicaţiei e simplu, de bine ai venit, cu mai multe opţiuni (7 întrebări pe care să le pui la bancă, educaţie financiară, lecţii despre bani etc.), dar ce ne interesează este opţiunea principală, „Intră în arenă”, de unde vom afla mai multe despre modul în care ne raportăm, fiecare, la propriile finanţe.

Iar acum lucrurile devin interesante, pentru că eşti invitat să aloci banii pe care-i cheltuieşti lunar pe capitole: sănătate, credite, familie, întreţinere, distracţie, mâncare etc.

Eu am pus valori teoretice, doar oarecum proporţionale cu cheltuielile reale, dar tot am (re)descoperit unde se duc cei mai mulţi bani: pe ratele unui credit luat pe vremea când toată lumea lua împrumuturi ca pe semniţe; pe întreţinerea maşinii; pe casă şi pe mâncare. Iar cei mai puţini bani? Pentru sănătate şi pentru îngrijirea personală. Iată:

Naşpa, nu? Dar acesta e adevărul, şi mi-e teamă că aşa ni se întâmplă aproape tuturor. Nu prea ne gândim pe ce se duc banii, lună de lună, vedem doar că sunt mereu mai puţini decât ne-ar trebui.

Pentru mine, pasul doi din testul Dresorului de lei mi-a reamintit că ar trebui să încerc să scap de credit şi că, până la urmă, banii pe care i-aş economisi de la maşină (ştiu, ştiu… o să fie greu) i-aş putea cheltui foarte bine pe ceva călătorii, măcar city-break-uri prin Europa dacă nu concedii exotice la capăt d elume.

În pasul următor se trage o primă linie: aduni, pe de o parte, toate intrările de cash şi ţi se scad, automat, toate cheltuielile. Dacă e ceva pe plus, tot e bine, ai ceva de economisit.

Pasul 3 este, din nou, despre priorităţi: ce vrei să faci cu banii tăi, pe termen scurt, mediu şi lung?

Aici, fiecare îşi stabileşte, evident, priorităţile. La pasul 4 trebuie să răspunzi întrebării „unde-ţi pui acum banii?”, cu diferite variante de răspunsuri (depozite, conturi de economii, fonduri de investiţii etc.) iar la pasul 5 al testului ai de hotărât cam ce grad de risc investiţional eşti dispus să-ţi asumi, la o adică (eu am ales „risc moderat”) şi ţi se arată, grafic, şi ce pierdere (sau câştig) presupune, pur teoretic, desigur, alegerea ta.

Şi cu asta, practic gata. Dresorul de lei îţi sugerează ce fel de „animal” eşti în domeniul propriilor finanţe:

Eu sunt „elefant”, conform testului. Ce înseamnă asta? Din punctul meu de vedere, siguranţă şi prudenţă. Din punctul de vedere al Dresorului de lei, „Ţii foarte mult la siguranţa investiţiei tale, care este mult mai importantă decât eventualele venituri ridicate. Banii tăi tind să se comporte ca melcul, sunt protejaţi în căsuţa lor, dar se mişcă foarte încet.”

Iar de aici încolo, tot soiul de variante pentru a continua. Recomandarea mea: încercaţi testul, e instructiv. Apoi organizaţi-vă leii, atâţia câţi sunt ei, şi puneţi-i la treabă.

PS – În urmă cu aproape o lună, vă invitam să vă asumaţi o alegere între doi tineri talentaţi, sprijiniţi de două fundaţii diferite. OTP Bank urmează să ofere unuia dintre ei un ajutor financiar suplimentar (între 500 şi 1.500 de euro). L-aţi ales pe violonistul Raul Daniel S., elev al Liceului de Muzică “George Enescu” din Capitală. Vă mulţumesc pentru vot. Pe alte două bloguri, la Chinezu şi la Alina, cititori au ales, de asemenea, câte un caz pe care îl vor susţinut de OTP Bank. Sunt, vă reamintesc, 3 sume în joc, 1.500, 1.000 şi 500 de euro, pe care banca le va acorda (şi) în funcţie de sprijinul manifestat pe fiecare blog faţă de cazul respectiv. Vă ţin la curent cu deznodământul.