Factorul latte în economisirea pe termen lung

Nu te naști cu inteligență financiară - cel mult cu intuiție, dar inteligența financiară e o calitate care se câștigă prin educație și înțelegere. Sunt câteva reguli care trebuie respectate ca să pui stăpânire pe banii tăi. Azi, despre cheltuielile mici care au costuri mari.

Aveam 14 ani când tata m-a ajutat să-mi deschid primul cont de economii. Am completat un ordin de plată de 100 de lei (un „Bălcescu”), bani primiți de la bunicul, am semnat cu semnătura mea nou-nouță de om cu buletin și, după ce a contrasemnat și tata, am depus hârtia dreptunghiulară la ghișeu, unde o doamnă zâmbitoare mi-a dat, în schimb, un „carnet de economii și consemnațiuni” de-un verde-maroniu care, la drept vorbind, mi s-a părut cam nașparliu. Dar nu designul era important, desigur, ci ideea economisirii – economisirea repetitivă, ritmică, monotonă.

Principiul, l-am înțeles imediat: dacă pui bani deoparte, ai bani puși deoparte, nimic mai simplu. Problema a fost nu neapărat să economisesc ce bani mai primeam, ci să nu-i cheltuiesc după. Multe tentații, puțină rezistență, asta a omorât primul meu carnet de economii. Exasperat de câte presiuni făceam să-mi cumpăr ba una, ba alta, tata a lichidat contul, în cele din urmă. Mi-am cumpărat ce-mi doream și am fost bucuros un pic. Apoi, buzunare goale.

Uneori mă gândesc cum ar fi fost dac-ar fi rezistat cicălelilor mele și ar fi continuat să-mi alimenteze contul cu sume mici, lună de lună, an de an – și dacă și eu aș fi făcut la fel, repetitiv, ritmic, monoton, odată ce m-am angajat și am început să-mi câștig proprii bani. Ce-ar fi fost dacă aș fi pus deoparte mărunțiș, nimic mai mult, dar ca furnica, neîntrerupt, picătură cu picătură.

Rezultatul unei astfel de acumulări de picături e surprinzător de mare.

Jucați-vă cu acest simulator, de pildă – e în dolari, dar principiul rămâne: dacă în ziua în care primești buletinul începi să pui deoparte 2 dolari pe zi la un randament de, să zicem, numai 1%, asta te duce în 40 de ani la peste 35.000 de dolari. Dacă faci asta până la 65 de ani, ajungi la aproape 50.000. Nu te-mbogățești cu banii ăștia, dar sigur sunt mai buni decât nimic – mai ales că nici n-ai făcut vreun mare efort ca să-i pui deoparte, altul decât repetiția.

Unii numesc acest model de economisire „factorul latte” – în sensul în care dacă ai disciplină, răbdare și doar un pic de zgârcenie, ai numai de câștigat.

Care e mesajul? Cheltuielile mici au, de fapt, costuri mari.

A cincea regulă din Decalogul Inteligenței Financiare.

Veți întreba acum – „dar inflația?” Da, inflația, corect, dar nu te oprește nimeni să economisești într-o valută/valoare care e mai bine protejată. Care ar fi aceasta? Vorbește cu un expert, o să-ți dea nu doar informații corecte, ci și încredere în propriile tale decizii informate.

De altfel, e surprinzător de ușor să identifici scurgerile din bugetul tău. Trebuie doar să fii obiectiv și să nu te prefaci că nu le vezi.

Luați fumatul, de exemplu – știu, știu, da, vechea mea încăierare cu această dependență, dar fiți un pic atenți. Înțeleg că un pachet de țigări a ajuns să coste 20 de lei. Majoritatea fumătorilor cumpără măcar unul pe zi, zi de zi, an de an (iată aici un obicei repetitiv, ritmic, monoton care nu pare așa greu de ținut, nu?) Carevasăzică, un fumător o să cheltuiască minimum 7.300 de lei anual pe țigări, adică ceva mai mult de 1.500 de euro. Folosind simulatorul de mai devreme, să vedem cât ar economisi un fumător dacă, în loc să cheltuiască 4 euro pe zi între 18-65 de ani, ar pune deoparte această sumă în aceeași perioadă.

Rezultă peste 86.000 de euro.

E o sumă apreciabilă pentru o mulțime de oameni din această țară, în care trei sferturi dintre noi ne declarăm nemulțumiți de situația financiară personală*. Nemulțumirea e bună când vine vorba de banii proprii, dar numai dacă este urmată de o atitudine activă pentru a schimba această situație. Or, fără educație financiară, nu rămâne decât norocul – și reversul lui, ghinionul – stăpân peste prosperitatea personală.

De unde învață românii ce-i de făcut cu propriul portofel? În majoritate, de la familie, de la prieteni, de la cunoscuți; doar unul din patru caută un expert bancar sau un specialist în finanțe pentru a-și îmbunătăți nivelul de educație financiară. Nu-i de mirare că, în această situație, ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene a plasat România pe ultimul loc din 127 de țări evaluate în privința educației financiare.

Mai simplu spus: nu știi, nu câștigi.

Acest articol face parte din campania BCR de Inteligență Financiară, care urmărește transmiterea unor concepte simple și eficiente care ne pot ajuta să ne formăm obiceiuri sănătoase în relația cu banii. Mai multe detalii aici.

________________________________________

*potrivit unui studiu Unlock Market Research realizat la cererea BCR.

Articol din categoria: ACTUALITATE, ADVERTORIAL

9 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    asta cu fumătorul și cât cheltuie el pe an îmi aduce aminte de bancul ăla:
    Ea: Fumezi?
    El: Da.
    Ea: Câte pachete pe zi?
    El: 1 pachet.
    Ea: Cât costa un pachet?
    El: 20 RON.
    Ea: De cât timp fumezi?
    El: 15 ani.
    Ea: Deci, dacă un pachet costă 20 RON, tu fumezi 1 pe zi, înseamnă că tu cheltui 600 RON pe lună. Într-un an se fac 7200 RON, corect?
    El: Corect.
    Ea: Așadar, dacă pe an cheltui 7200, nemaipunând la socoteală inflația, în ultimii 15 ani ai cheltuit 108.000 RON, corect?
    El: Corect.
    Ea: Știai că, dacă nu ai fi fumat și ai fi strâns banii ăștia, pe baza dobânzii compuse în 15 ani ai fi adunat mai bine de 300000 lei și ți-ai fi putut cumpăra un BMW?
    El: Hmmm, tu fumezi?
    Ea: Nu.
    El: Atunci unde ți-e nenorocitul ăla de BMW?!

    13
    2
  2. #2 Comentariu nou

    E ok cu economistul, dar prefer asumarea riscurilor si plasarea banilor în ceva investiții.
    Ce am cunoscut eu “oameni economi”, am constatat ca aveau o zgârcenie avansată pe care și-au cultivat-o întreaga viața.
    Adică, daca ai reprezenta viața activa (e.g. Nevoile active cresc de la naștere pana spre 30 ani, apoi se stabilizează, apoi descresc dramatic dupa 60) pe o curba precum clopotul lui Gauss, iar peste aceeasi curba ai suprapune o rampă reprezentând nivelul economiilor, vei vedea că și după ce vei fi depășit momentul de a putea “sparge” banii, tendința de economisire se va păstra (sau poate chiar accentua).
    Am observat asta îndeaproape la un cuplu foarte înstărit (dintre cunoștințele apropiate), ambii trecuți ușor de 70 de ani, dar care trag sa economisească de parca le mai da dracu încă vreo 200 de ani de trăit. Pur si simplu și-au format acest pattern din tinerețea lor, au trăit perioada super activa economisind și cu multe rețineri, iar acum au o pasiune din asta. Deși n-au job, fiind pensionari, încă petrec doar doua saptamani/an in concediu 🤣 De finanțe n-ar duce lipsă, dupa cum spuneam: foarte înstăriți.

    4
    1
  3. #3 Comentariu nou

    Ce gargara! Pe timpuri, pe mai toate caietele era imprimat îndemnul Azi la CEC un leu depui, mîine el va scoate pui! Azi la banca daca depui un leu ți-l mănîncă inflația, comisioanele băncii și mai știu eu cine! Cu țigările, altă gogoriță! Exemplul meu, pe 01.01.2021, am făcut covid, grav, rău! Spital! M-am lăsat de fumat, vrînd, nevrînd! Mă costau țigările cam 320 de lei pe lună! Din cauza covidului am facut pancreatita! Nici acum nu sunt bine! Asadar am economisit 11×320=3520! Pînă acum m-au costat doctorii, investigațiile, recuperările, peste 20.000 de lei! Și n-am terminat, mai am! De dat bani!
    Așa că mai va cu economisirea pe timpurile astea!

    4
    9
  4. #7 Comentariu nou

    Salut,

    E laudabila initiativa BCR (si a altora) de a incerca sa educe putin oamenii in ceea ce priveste finantele si bugetele personale, insa porneste de la o premisa gresita – respectiv aceea ca economisirea iti va asigura beneficii pe termen lung.

    Aceasta premisa a fost construita probabil prin anii ’70, cand dobanzile erau 20%+ pe an si, macar, lasau impresia unei cresteri de la un an la altul. Modelul „calculeaza aici sa vezi cate milioane o sa ai la pensie” nu tine cont de inflatie si, implicit, de pierderea puterii de cumparare. De asemenea, nu tine cont de faptul ca dobanzile sunt de facto 0%, de 10 ani sau mai mult.

    Ceea ce ar trebui, mai degraba, promovat, este principiul unei independente financiare – indiferent de varianta obtinerii ei (prin investitii, cheltuieli mai mici decat veniturile, renuntarea la fuga dupa „ultimul iPhone”, etc.). De asemenea, pentru multi ar fi utila pentru multi prezentarea conceptului de pasiv/activ, respectiv casa/masina/aifonu’/etc. reprezinta doar cheltuieli/pierdere imediata, cu exceptia situatiei in care *produci* ceva cu ele (respectiv inchiriezi casa, sau te folosesti de masina ca sa produci cu ea – taxi/transport marfa, etc.).

    E greu de explicat in Romania, unde analfabetismul de toate felurile e la cote ridicate, iar de cel financiar nici n-are rost sa vorbim. E si mai greu de explicat in Romania, in conditiile in care milioane de oameni au salariul minim pe economie, cateva mii/zeci de mii se invart in zona unui salariu mediu, si mai putin de 10.000 au salariu >5000 lei net.

    Pe termen lung, educarea populatiei poate aduce o crestere a inteligentei financiare, cel putin pentru unii. Cu siguranta nu pentru toti…

    In rest, numai de bine…

    10
    0
  5. #8 Comentariu nou

    Aloopeegoos gresesti, sunt sute de mii de romani cu salarii peste 5000 lei net. Numai in Bucuresti sunt peste o suta de mii.
    https://www.zf.ro/zf-24/doi-din-trei-salariati-din-romania-castiga-mai-putin-de-1-700-de-lei-lunar-in-timp-ce-numai-34-000-castiga-peste-10-000-de-lei-pe-luna-zf-va-prezinta-distributia-detaliata-a-salariilor-din-romania-15292834
    Dar revenid la articol, initiativa BCR si a altora este buna, suplineste una din tarele sistemului de educatie si ale educatiei din familie.
    Simplu:
    Pas 1: economiseste necesarul pt cheltuielile pe 6 luni (un an daca poti) pentru „zile negre” – boala, somaj, etc. + ai grija sa nu „arunci banii pe prostii”. Nu spune nimeni sa nu-ti permiti mici placeri, dar nu in detrimentul unei vieti echilibrate.
    Apropo de pachetul de tigari zilnic – intr-un an strangi bani de o saptamana decenta de concediu pentru o familie intreaga … bonus o sanatate mai buna. Strica?
    Dupa realizarea Pasului 1 deja intervine o schimbare de paradigma – cand dispare frica zilei de maine, cand simti ca nu mai esti „in bataia vantului”
    Pas 2: daca poti strange ceva mai multi bani – investeste-i. Nu strica o sursa alternativa de venit, plus ca te ajuta in timp sa-ti cresti nivelul de trai.

    2
    0
  6. #9 Comentariu nou

    Calcule tampite, ce draq sa mai fac cu banii la 65 ani? Sa.i mosteneasca altii???

    0
    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.