Fiecare generaţie riscă altfel

Într-o bună zi veţi intra în camera copilului şi veţi remarca o mişcare bruscă, panicată. Copilul va încerca să ascundă ceva.

Ni s-a întâmplat tuturor, de ce să nu recunoaştem. Mi s-a întâmplat şi mie (era o revistă Pif pe care o citeam în loc să fac exerciţiile la algebră, ce credeaţi?)

Râdeţi, râdeţi, dar e aproape adevărat. Tentaţiile copilăriei mele erau ceva mai simple: tema la mate concura cu un Pif sau cu un Rahan, cu o minge nouă, cu strugurii copţi din grădina vecinului, cu o v-aţi ascunselea. Pericolele erau, şi ele, mai clare: n-aveam voie să primesc nimic de la străini, n-aveam voie să merg nicăieri cu ei, n-aveam voie afară după ce se lăsa întunericul – decât cel mult în faţa casei. Aceste standarde erau, de altfel, general valabile – şi ceilalţi copii aveau cam aceleaşi interdicţii, simplu de stabilit, simplu de înţeles, simplu de aplicat.

Dacă vă spun că am văzut primul Playboy în noiembrie ’99, când eram demult major (săr’mâna, doamna Săvuică) iar nu mă credeţi, dar pe cinstea mea că aşa e. Oricum, nu erau primele poze cu femei dezbrăcate din viaţa mea – poate cititorii mai tineri nu ştiu, dar în România post-revoluţionară a existat o amplă mişcare de eliberare a publicaţiilor de inhibiţiile faţă de sexul tipărit, mişcare în care combăteau aprig “revistele” Ţîţe, Bordel, Infractoarea şi altele asemenea. Sigur, tiparul înalt şi fotografiile “pe zinc” aveau darul de a stimula în primul rând imaginaţia, pentru că oricum nu se vedea mai nimic din voluptăţile înecate în cerneală tipografică ale duduilor respective.

Alte vremuri.

Copiii anului 2010 au mult mai multe opţiuni, trebuie să reziste mai multor tentaţii şi se confruntă cu un totul alt gen de pericole. Ei riscă altfel. Capcanele care li se întind sunt mai perverse. Nu mai e suficient să aduci copiii în casă după apus; e prea puţin să le interzici să primească bomboane de la străini, pe stradă; e inutil să le spui că n-au voie să plece nicăieri cu oameni pe care nu-i cunosc.

Accesul copiilor la internet nu poate fi oprit, am mai discutat despre asta. Părinţii n-au încotro; pentru că nu pot exclude această lume nouă, trebuie să i se adapteze. O pot face în multe feluri, iar instalarea unui program de filtrare este unul dintre ele.

Magic Desktop nu e însă numai un soft de filtrare – sau, mai bine zis, e mult mai mult decât un set electronic de interdicţii. Acest soft, premiat de Uniunea Europeană, este construit pentru a putea fi folosit de părinţi împreună cu copiii lor.

10 comentarii Adaugă comentariu

  1. Of, m-am plictisit la maxim de campania asta. Inteleg, e util, mi-o spuneti o data, de doua, de trei ori … dar, zau, inteleg din prima. Si crede-ma, nu esti singurul din online pe care-l citesc, deci am mai avut parte de vreo 5-6 portii de Magic Desktop si de la ceilalti bloggeri. Toate cele bune!

    Thumb up 0
  2. In atentia celor de la UPC si a altor doritori… La un asemenea nivel, unul poate doua articole ar fi de ajuns. Altminteri, asa cum se si dovedeste, citiorii ar putea rejecta produsul, tracasati de prea multa bataie la cap.

    Thumb up 0
  3. Eu as vrea sa intru in contact cu cei care promoveaza produsul acesta…
    Putem sa le cerem relatii daca nu avem cont de FB?
    O adresa de mail, ceva!

    Thumb up 0
  4. @odojak: …sau, cum se vede in cazul lui VirtualKid, abia cu al nşpelea articol i se trezeste interesul…

    Thumb up 0
  5. @curly:
    cred ca ai inteles gresit interesul pe care mi l-a trezit “al nspelea articol”.
    cu toate acestea, poti sa ma privesti cu superioritate si in continuare, nu ma deranjeaza.

    Thumb up 0
  6. @Marius Lasa ba, eu acum aflu de aplicatia asta si pare extrem de utila. Nu toata lumea citeste pe zoso , chinezu.. bla bla si alti mistocari. E mai credibil Petreanu.
    O astfel de aplicatie ar fi utila si celor mai mari care sa lasa usor amagiti de nickuri de pe net, OFERTE BOMBA pe net.. Cunosc cateva cazuri de amici/prieteni care au intre 25-30 de ani si au facut destule gafe din cauza ca au crezut tot ce scria pe un site/le scria cineva ascuns dupa un nick.

    Thumb up 0
  7. @ciprian Si la Petreanu a fost deja de cateva ori. Risca sa devina ca melodiile alea pe care le asculti pe repeat pana cand te saturi de ele si nu vrei sa le mai auzi niciodata. Mie mi-a atras atentia din prima, am luat la cunostinta de informatie si gata. Nu am nevoie sa mi se spuna de 100 de ori.

    Thumb up 0
  8. De acord. Am invatat si eu ceva din asta, sa stiti.

    Thumb up 0
  9. @VirtualKid: nu e superioritate, coane, relax!

    Thumb up 0
  10. @curly:
    m-am mai linistit! credeam ca am formulat derutant.

    Thumb up 0