Cum (nu) va funcționa reintroducerea garanției la sticle

Intrigat de toată discuția cu reintroducerea garanției la sticle, am făcut nițică documentare ca pe vremuri, gazetărește.

Așadar, informația (incompletă) care se tot rostogolește în ultimele zile e că, de la sfârșitul lunii, magazinele vor reține garanție pentru sticlele vândute (câte 50 de bani), iar această garanție va putea fi recuperată dacă duci sticlele înapoi cu tot cu bonul fiscal respectiv*.

E adevărat, dar cu următoarele condiții, pe care mi le-a explicat directorul Direcției Generale Deșeuri din Ministerul Mediului, Cosmin Teodoru:

1. Nu se va reține garanție pentru orice sticlă, ci doar pentru cele care sunt declarate de producător ca fiind “reutilizabile”. Așadar, dacă nu e interesat producătorul de reutilizarea sticlei, nici nu se aplică sistemul de garanție, pa-pa.

2. Garanția se va putea recupera doar de la același magazin de la care au fost cumpărate sticlele sau, cel mult, “de la magazine din același lanț”.

3. Magazinele vor fi responsabile pentru depozitarea sticlelor returnate, dar și pentru sortarea acestora pe căprării, că oamenii de la Ursus vor sticlele de Ursus iar cei de la Bergenbier le vor p-alea de Bergenbier, și nu invers (logic).

Acum, părerea mea este că, astfel, este descurajată în mod semnificativ aplicarea noii reglementări. De ce? Păi, pentru că:

a. numai anumite sticle vor fi integrate în sistemul de returnare, ceea ce presupune atenție și organizare din partea cumpărătorilor (astea se țin, alea se aruncă, bonul ăsta se păstrează, ăstălaltu poate fi aruncat); valoarea garanției este, însă, prea mică pentru a justifica acest efort.

b. cumpărătorii înșiși vor fi descurajați, de fapt, să cumpere conținut în sticle reutilizabile, pentru că prețul produsului va fi mai mare iar posibilitățile de recuperare a costului suplimentar, cam complicate.

c. nu cred că se vor organiza case speciale sau puncte speciale de colectare pentru sticlele reutilizabile, în interiorul magazinelor (poate în hipermarketuri, dar imaginați-vă un magazin de cartier care să facă asta); ca atare, după ce o să blochezi o coadă o dată cu formalitățile de decontare pentru 4 sticle, s-ar putea să renunți, că nu merită atâtea înjurături pentru 2 lei.

d. cred că chiar magazinele și producătorii vor fi lipsiți de entuziasm în aplicarea sistemului: ar fi nevoie de spațiu suplimentar de depozitare, de timp suplimentar și, posibil, de angajați suplimentari pentru manipularea acestor volume, de urmărirea unor stocuri noi și a unor fluxuri financiare din care, de fapt, nu se va face profit (chiar așa, sunt curios cum și către cine se decontează la sfârșitul anului sumele reținute și nerevendicate).

Mai văd că se fac referiri (nostalgice) la sistemul de garanție pe sticle practicat pe vremea comunismului. E adevărat, pe atunci se reținea o garanție semnificativă (2 lei pe bucată) iar regimul încuraja în mod agresiv returnarea ambalajelor de sticlă – pe bani sau fără, obligatoriu (faimoasa normă de borcane ce trebuia dusă trimestrial de elevi la școală). Însă sistemul avea limitele lui, ba chiar și legendele lui urbane care înspăimântau populația.

De pildă, toată lumea știa pe cineva care știa pe cineva care murise în chinuri groaznice din cauza unei beri băute dintr-o sticlă în care fusese Verde de Paris. Faptul că, destul de des, cumpărai ceva într-o sticlă care nu fusese curățată suficient (cu reziduuri vizibile și, uneori, și cu alterarea gustului) nu făcea decât să accentueze frica.

Apoi, nu toate magazinele primeau ambalaje de sticlă, ci numai unele – iar, în ultimii ani, din ce în ce mai puține, tocmai pentru că sistemul presupunea o organizare de care regimul comunist nu era capabil.

În fine, sistemul putea fi abuzat ușor de hoarderi. Câțiva ani la rând, ca student, făceam o vacanță la mare stând la cort și adunând sticle goale de pe plajă pentru a recupera garanția pe ele, ca să fac rost de bani de bere și mâncare (câtă se putea găsi pe vremea aia) – dar, după câteva zile, trebuia să car sacoșele cu sticle din ce în ce mai departe, pe măsură ce bufetele și restaurantele din zonă începeau să refuze primirea lor (“nu mai avem bani, băiatu, dispari d-aci”)

Mie nu-mi place risipa și mi-aș dori să pot returna sticlele goale, dar nu cred că va fi posibil până când nu va deveni mai ieftin, pentru producători, să-și recupereze ambalajele în loc să producă unele noi**.

Cred că mai simplu ar fi acum să încurajezi reciclarea ambalajelor de sticlă, nu neapărat reutilizarea lor, poate după modelul automatelor de colectare și reciclare a PET-urilor de plastic, care eliberează vouchere de cumpărături.

Oricum, obsesia asta pesedistă de a reînvia diverse modele economice din vremea comunismului, cu aprozare, economate, garanții etc e o prostie și o dovadă că oamenii ăștia nu înțeleg cum funcționează economia: dacă s-ar putea face profist din asta, piața însăși ar implementa astfel de sisteme, fără să fie nevoie de vreun decret pentru asta. Apoi, dacă dai ordonanțe d eurgență ca să organizezi un model economic pe care piața nu-l dorește, e mai mult decât probabil ca acesta nici să nu funcționeze, în cele din urmă. Timp, energie și bani pierduți, care ar putea fi folosiți pentru lucruri mai simple și cu mai multe șanse de succes.

_________________
* E vorba despre Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

**Când scriu asta îmi dau seama că lui nea Vârcolacov i-ar putea trăsni ideea să pună o taxă pe “lăcomia” producătorilor ca să “încurajeze” reutilizarea ambalajelor de sticlă. Deci nu, nu la taxe mă refer, că alea ar fi mutate imediat în portofelul clienților, ci la costurile generale de producție, dar asta e prea greu de înțeles de guvernul pesedist.

41 comentarii Adaugă comentariu

  1. Daca se refolosesc sticlele zic pas, inca tin minte berea cu gust de ulei. Voi cumpara doar la doza de aluminiu. Daca merg la retopit atunci nu vad de ce sa conteze ca sunt sticle de Ursus sau borcane de zacusca. Ar trebui platit la cantar nu la bucati. La gramada as aduna toata sticla ca nu-mi place ca acum le arunc.

    Thumb up 5
  2. Reacția de scepticism și rezistență la ideea asta e fix din aceeași familie cu scepticismul celor care nu se simt bine cu toaleta în casă, că „nu fac eu treaba mare acolo unde mă spăl” (argument încă actual, auzit printr-o emisiune care pune întrebări la cetățeni random prin sate).
    Oricine a ieșit din țară vede că sistemul ăsta funcționează deja de la sine peste tot prin Vest!* Decât să pierdem vremea chibițând de pe margine, pariind pe argumentele că „și-așa n-o să meargă” (ceea ce va fi evident self-fulfilling), nu mai bine ne concentrăm pe ce e de făcut ca să meargă și în România?
    *Presupun că nu e nevoie de descrieri și explicații: nu ar trebui să fie nevoie de bonul fiscal, sticlele au ele însele o informație codată în codul de bare de pe etichetă, așa că le aduci la magazin unde există un automat de preluare, iar automatul știe singur dacă acceptă sticla sau nu. Dacă, din comoditate, cineva nu are timp/ chef să ducă sticlele la magazin, le poate lăsa la dispoziția unora mai nevoiași care ar putea strânge din mai multe surse să-și scoată de-o franzelă, în felul ăsta făcând curățenie.
    Ce-i așa exotic?!

    Thumb up 6
    • Laura, comentariul tău este arogant, jignitor si generalizator. Eu am descris sistemul pe care-l impune aceasta OUG, nu ce “functioneaza deja prin Vest”. Chiar tu observi ce nu e in regula la modelul romanesc. Dar, desigur, poti privi superior spre situatia de fapt si sa acuzi lumea ca e proasta, in timp ce modelul va continua sa nu functioneze, indiferent la arogante de acest gen.

    • Comentariul Laurei mă face (din nou) să mă întreb (de fapt, să-l întreb pe Vlad): “De ce există doar posibilitatea de apreciere pozitivă? De ce pot doar să dau Like? De ce nu există şi posibilitatea de Thumb down? Consider că ar fi foarte util.

      Thumb up 0
    • A, şi apropo:

      ” …nu ar trebui să fie nevoie de bonul fiscal, sticlele au ele însele o informație codată în codul de bare de pe etichetă, așa că le aduci la magazin unde există un automat de preluare, iar automatul știe singur dacă acceptă sticla sau nu…”

      No shit! Ce te faci dacă eticheta de pe sticlă s-a dezlipit, ori s-a distrus şi codul de bare nu mai poate fi citit? Pedepseşti automatul?:D

      Thumb up 0
    • Laura, oricum, noi, comozii, tot vom arunca aceste sticle din cauza birocrației.
      Dar ai Vedea căutătorii de gunoaie înmulțiți! Sortând cele cu “valoare” de cele fără.
      Corect, pentru reciclare, precum a menționat un comentator, colectarea la kg! Bon valoric și da, așa facem curățenie!
      Și o să avem culegători de “sticlă”, precum îi avem pe cei de PET-uri!
      Happy?

      Thumb up 0
  3. Reciclarea trebuie facuta, va fi facuta in urmatorii ani, ca nu se mai poate fara. Dar metoda asta, cu rebitul garantiei pentru ambalaj, este printre cele mai idioate. Pentru ca daca am de ales intre a cumpara un borcan de mustar in amabalj reciclabil si unul care nu necesita returnarea la magazin, il voi alege pe cel din urma: mai putine complicatii. Iar producatorii vor incepe sa schimbe si ei modul de ambalare, de ex sa puna mustarul intr-un fel de pahar plasticat (sau ceva de genul) care nu indeplineste conditiile de reciclare.

    Thumb up 2
  4. O varianta a acestui program este ceea ce face reteaua de benzinarii MOL cu Tuborg. Ei ofera de 3-4 ori pe an la promotie sticla de bere de 0,5 llitri la 2 lei cu conditia sa ai sticle la schimb. Altfel trebuie sa achizitionezi sticlele la pretul de 0.7 lei bucata.
    Deci se poate daca vrea producatorul, insa obligat de guvern… si facuta la modul uniform pentru toti producatorii…nu o sa aiba succes

    Thumb up 1
    • Am fost in vacanta in Sardinia si am inchiriat un apartament intr-un complex de vile. Fiecare era responsabil cu administrarea gunoiului lui. Aveai afisat un regulament clar de cum trebuie sortat gunoiul si zilele de colectare pentru fiecare categorie (umed, uscat, sticle, conserve, etc). Daca nu sortai bine gunoiul, nu ti-l lua. Am patit. A doua oara nu am mai ratat. La sfarsitul saptamanii eram as :-). Cand m-am intors acasa eram deja setat sa am 4 containere. Dar ia-le de unde nu-s.

      Thumb up 0
    • Modelul acesta cu serviciile de salubritate care nu ridică gunoiul dacă nu este sortat l-am învățat acum 20 de ani într-o bursă din Statele Unite. Locuiam cu o familie de americani și mi-au explicat din prima ce trebuie să fac. Am întrebat – și dacă nu fac așa ce se întâmplă? Mi-au răspuns: nu ne ridică gunoiul. Și? am continuat cu întrebările, dacă tot nu fac așa, dacă tot nu sortez gunoiul? Și mi-au spus: ne amendează.

    • In această direcție, inspirat de voi și Vlad, taxă pe deșeu ȘI în funcție de volum!
      Adică, la 3persoane, un sac pe săptămână, de ce să plătesc la fel că “vecinu’ care scoate 3 saci?
      Să vezi atunci compactare acasă a gunoiului!

      Thumb up 0
  5. In marile orase sunt deja automate speciale pt returnarea dozelor de aluminiu iar in austria la fel sunt automate in care introduci sticlele si iti da bani – 5-10 centi in functie de sticla, nu vad ce e asa complicat.

    Thumb up 2
    • In austria chiar si in sate magazinele au automate de returnat sticle, practic ne intorceam cu lada de bere cu sticlele goale si faceam bani de 2-3 sticle de bere, in Romania doar in orase mari prin centrele comerciale am vazut automate de returnat doze de aluminiu.

      Thumb up 0
  6. Completare: ambalajele evident nu aveau taxa. Concluzia: se poate face reciclare si fara garantie.

    Pentru reciclare ai nevoie de toata industria pe orizontala: colectare, sortare, proces de re-transformare in ambalaje noi. La noi nu cred ca exista.

    Masura asta pare sa fie din ciclul – ridicam masini, dar nu facem locuri de parcare.

    Thumb up 1
    • 1. Esti sigur ca ambalajele nu aveau taxa? Poate nu era scrisa pe bon, insa mai mult ca sigur ambalajul nu e gratis.

      2. Primariile nu sunt obligate sa faca locuri de parcare, ci doar sa intretina strazile. Privatii nu construiesc locuri de parcare fie datorita unui complot masonic de a lasa romanasii fara parcare, fie pur si simplu sunt constienti ca nici picurat cu ceara nu da bani romanul pe parcare.

      Thumb up 0
  7. Voi comenta punctele a-d prin prisma modului in care reciclarea se face in Germania:
    a. Si in DE doar pentru anumite sticle reciclabile primesti bani -pfand (8 centi pentru sticlele de sticla, 25 de centi pentru PETuri, 25 centi pentru cutiile de aluminiu).
    – ambalajele de sticla sunt de tip mehrweg sau einweg. Mehrweg sunt reutilizabile (cele de bere, de exemplu), cele einweg sunt borcane de muraturi, conserve etc si nu se reutilizeaza direct ci se topesc. Pt mehrweg primesti 8 centi (cu conditia ca acel magazin sa vanda produsul respectiv, adica nu poti duce sticle de Löwenbrau daca ei vand doar Paulaner). Pe cele einweg le reciclezi ducandu-le la containere speciale (de sticla maro, alba sau verde), le arunci acolo si nu primesti nimic. Nu iti trebuie nicaieri niciun bon, nu trebuie sa le duci la aceleasi magazine de unde le-ai luat.
    – Ambalaje PET: In general cele gen Cola sunt reprimite si primesti bani, cele de ulei de exemplu nu, trebuie sa le reciclezi tu gratis la containerul de plastice.
    -ambalajele de aluminiu – doze de bere/cola – reciclabile si primesti bani pe ele.
    b. Just, in conditiile proiectului din Romania
    c. In DE sunt automate la orice magazin mai mare, 2-4 linii paralele de procesare, merge repede treaba. Daca e cu casa unde sa ti le numere si sa iei banii inapoi, cred ca va fi foarte dificil si nu se va aplica ok. In DE doar la magazinele f mici dai direct vanzatorului sticlele.
    d. Banuiesc ca in alte locuri unde s-a aplicat sistemul au existat subventii din partea statului pentru ca magazinele sa poata suporta cheltuielile. Doar se platesc o gramada de taxe la fondurile de mediu, de poluare etc, si la asa ceva ar trebui folosite.
    De la automatele din magazin primesti un bon pe care fie il poti deconta sub forma de bani din acel magazin de la casieri, fie il poti scadea in acel magazin din cumparaturile pe care vrei sa le faci dupa ce ai reciclat.

    Thumb up 4
    • Adaug niște detalii aici întrucât folosesc sistemul german de vreo 3 ani.
      – garanția pe recipient am impresia că e proporțională cu riscul de poluare (cel puțin la plastic vs. sticlă, așa ceva ar avea sens)
      – pe baza codului de bare se pot sorta foarte ușor diferitele tipuri de recipiente (inclusiv ambalare în lăzi)
      – magazinele mari au automate care acceptă și lăzi pline (încă nu am încercat cu o ladă goală). Lada are garanție separat.
      – sistemul funcționează la o eficiență de vreo 98-99%. ocazional mai găsesc aruncate recipiente cu garanție.
      – nu am avut probleme cu etichete picate. Borcanele (de sticlă) de iaurt au etichete de hârtie și am avut probleme de vreo 2 ori. Dar mai nou au cod de bare și pe marginea capacului, iar eu le clătesc doar pe dinăuntru.
      – sunt persoane care returnează regulat, sunt care vin rar și atunci umplu 2 cărucioare mari, sunt care adună ce aruncă alții și fac un ban în plus
      – au fost și aici fraude ocazionale ( https://www.thelocal.de/20161117/man-wrangles-over-44000-from-pfand-machine-using-only-one-bottle )
      – în magazinele mici, restaurante, fast-food-uri (unde traficul de sticle e foarte mic) totul e manual
      Cât despre sistemul ce urmează a fi implementat în România… Tocmai recipientele de sticlă sunt biodegradabile și nu au neapărat nevoie de returnare.
      Pe de altă parte, vizitându-mi rudele de la țară, am avut ocazia să observ mormanul de sticle de plastic oe care un pârâiaș de câțiva kilometri poate să îl adune după o ploaie oarecare.
      De ce nu se poate implementa un sistem similar (ca să nu zic chiar identic) nu știu! 2 detalii mi se par absolut ipocrite:
      – prezența bonului
      – returnarea în același magazin
      Adică dacă eu călătoresc trebuie să beau conținutul pe loc sau pierd garanția sticlei? Vor apărea și aplicații de gestionare a bonurilor de cumpărături? Ah, era să uit: bonurile pe hârtie termică (99% dintre bonuri) devin ilizibile în decurs de câteva săptămâni!
      Chiar totul trebuie implementat în România ca la proști?

      Thumb up 0
    • Foarte bune explicatii, multumesc!

  8. Trist este ca unii productori vor renunta din cauza asta la a pune produsele in sticle “de sticla” si le vor inlocui cu PET-uri. Abia astea sunt daunatoare mediului…

    Thumb up 2
  9. Din cele citite inteleg, se face referire doar la sticlele returnabile. Din start se vede “the narrow mind” al initiatorilor si a faptului ca isi pun singuri bolovani in drum ducand aceasta initiativa spre un esec lamentabil.
    Fara a fi specialist in domeniu insa cu creierul functional stiu ca avem niste cote de realizat impuse de UE. De asemenea este suficient sa te uiti in jur, sa vezi ca esti ingropat de gunoaie, care daca s-ar organiza un cadru legislativ bun si o punere in aplicare lipsita de birocatie, aceste gunoie s-ar transforma intr-o resursa utila care la urma urmei scade nivelul CO2 si s-ar reintroduce in ciclul de productie.

    Nu inteleg de ce doar sticlele si acelea selectiv. De ce nu introducerea tutror sticlelor inclusiv PET-uri ( de toate culorile).

    Aduci la masa sub egida ministerului mediului/economiei, patronatele din domeniu la masa si pui in discutie: iata masura radicala pe care vrem sa o punem in practica: Program pilot in cateva orase mari din tara. Introducerea de colectoare de sticle, fara echivoc. Cum? Introducem o garantie de “x” pt sticle si “y” pt PET-uri. UNDE? toate marile lanzuri de magazine (aldi, lidl, kaufland, real, auchan si cate mai sunt) instaleaza dupa marime/posibilitati colectoare. Acestea au si lanturile logistice integrate (forward-backwards logistics) pt a aduna eficient sticlele. PET-urile sunt comprimate, sticlele preselectate. Nu e neaparat nevoie ca sticlele sa fie curatate si reintroduse in circuit. Se pot transporta la centre de colectare, care le “faramiteaza”. Resursa este vanduta mai departe la producatorii de sticle/PET-uri care la randul lor de pun la dispozite producatorilor de suc/bere/apa minerala etc.

    Revenind la politrucii cu initiativa respectiva: Acestia nu sunt in stare sa se supuna pe sine la un “reality-check”. Dau exemplu pe Cosmin Teodoru:
    Eu, Cosmin, cumpar o sticla de apa plata (PET) la chioscul X.
    Iau bonul fiscal si il pastrez?
    Consum continutul insa m-am deplasat deja 500m distanta. Ma mai intorc sa dau sticla inapoi? Poate…..
    Ajung la vanzatoare: – Buna ziua, vreau sa predau sticla aceasta.
    – Aveti bon?
    -Oh, l-am pierdut!
    – Ghinion!

    Sau si mai tare – are bonul fiscal insa d-na vanzatoare nu poate da rest. Iti ofera in schimb caramele

    te duci cu gandul mai departe la implementare: Chioscul de la coltul strazii va baga in casa de marcat aceste miscari de bani? Da bon fiscal de fiecare data? E hartia mai scumpa decat valoarea unei singure sticle.

    De aceea colectarea sa se faca doar in locatii care pot activa din pct de vedere logistic.

    Exista un producator pe nume Tomra systems cred ca e o companie norvegiana, lider cel putin la nivel european. Are niste sisteme de sortare/colectare fantastice care ar putea fi implementate in tara. Evident este nevoie de o investitie anterioara insa beneficiile sunt net superioare.

    Thumb up 1
  10. Este clar ca este nevoie de o reciclare inteligenta.
    Din pacate analizele din comentarii sunt peste capacitatea de procesare a guvernului de retardati, marca Dragnea.

    Thumb up 1
  11. Sa puna pretul sticlei cat pretul bauturii si faca asta si la sticlele de sampanie si va fi mai curat de Rev in Piata Constitutiei

    Thumb up 0
  12. Vlad, pe când un articol despre Spațiul Privat Virtual ANAF? Sau pe tine încă nu te-a lovit asta?

    Thumb up 0
  13. La bulgari exista reciclarea asta de ani de zile. Poti duce sticlele in orice magazin fara bon sau alte manevre… Este atat de simplu!

    Thumb up 0
  14. Cea mai simpla metoda este sa stimulezi economic persoanele sarace sa stranga plasticul si sticla.
    Vezi cum s-a curatat tara de fier vechi.
    Pune xxx lei/kg plasticul si xxx lei sticla si grantez ca in maxim 2 ani dispar toate peturile aruncate prin tara. De unde bani. Simplu, produci (sau importi) un produs poluant, platesti taxa la stat.
    Introduci taxa in pretul final al produsului. Cine doreste, duce la centru de colectare si primeste banii direct, cine nu are timp, arunca la cosul de gunoi.
    Vin baietii imediat si-l curata de plastic, sticla si metal. Motivat economic, omul va ajunge si pe varful muntelui dupa un pet aruncat.

    Thumb up 2
  15. Exista taxa de mediu pentru ambalaje – o platesc toti producatorii si importatorii ! Banii aia nu sunt pentru mediu ci pentru sinecurile din minister!

    Thumb up 1
  16. Buna,
    Am citit articolul tau, Vlad si as vrea sa-ti spun ca nu sunt chiar de acord cu opinia ta ca romanii nu vor face reutilizare. locuiesc in Belgia, circul destul de mult in tarile vecine incat sa ma lovesc de reciclare/reutilizare peste tot, cu reguli diferite, dar oarecum comune.
    1. cel putin la bere si la anumite sortimente de vin in Belgia poti preda sticlele pentru reutilizare. primesti inapoi intre 10 si 30 de centi pe sticla. orice hypermarket are la intrare un punct in care se colecteaza sticlele (uneori si cu o pubela langa pentru sticlele nereturnabile, dar pe care le-ai adus cu tine). Ai predat sticlele, ai primit un bon cu suma de recuperat pe care o poti scadea din ce platesti la casa. Totul merge uns. In Franta foarte multe dintre sticlele de bauturi (vin, bere, sucuri, apa) sunt reutilizabile.
    2.sticlele nerecuperabile se depun in containere speciale (albe/colorate) care se afla de obicei in parcarile marilor magazine. Rezolvi totul cu un singur drum.
    3. din cate stiu (lucrez in sanatate si preventie) exista un proces intreg de curatare a sticlelor in vederea reutilizarii, precum si un alt control foarte riguros la iesirea sticlelor pline din fabrica. Fabricantii au interesul de a evita orice accident. De aceea auzim mai degraba de retragerea unor loturi intregi din magazine decat de accidente ca urmare a consumarii unui produs (includ aici si sticlele in care au fost te miri ce substante).
    4. Aici PET-urile se colecteaza separat si se scot cu gunoiul o data la doua saptamani. In Germania se plateste destul de mult pe depunerea unui PET la magazin (ceva gen 25 de centi!).

    Ca o concluzie, sistemul poate fi pus in functiune si aici functioneaza. Este evident ca este sustinut prin campanii media+ campanii in scoli (de mic esti invatat cum sa colectezi si sa separi gunoaiele). Si de data aceasta cred ca se poate forma o astfel de conduita si printre consumatorii romani. Important nu este doar sa avem posibilitatea, dar si fim si informati ca exista oportunitatea.
    Ca un ultim exemplu, in Belgia, recuperarea de baterii si becuri uzate este printre cele mai mari din Europa, undeva la peste 60%. dar aud la radio cel putin o stire de genul “reciclare/reutilizare/recuperare” pe saptamana!

    Thumb up 1
    • Problema nu e de conduita, problema e de procedura, mai citeste o data descrierea ei, te rog.

    • @Vlad: de acord, descrierea e complicata. Totusi cred ca bunul simt si practicalitatea vor avea intaietate in fata oricaror reglementari. De obicei nu sunt un optimist, dar macar pe acest domeniu am impresia ca romanii vor cu adevarat sa faca /sa schimbe ceva. Inca o data, modelele de afara sunt mai multe si majoritatea functioneaza bine. E mai simplu sa copiem decat sa facem noi ceva “original” (v. “democratia originala” in care ne-am zbatut sau inca suntem prinsi ca natiune)

      Thumb up 0
  17. Mama daca vrea borcane sa puna zacusca merge la hipermarket si gaseste cam la 1 leu / bucata.
    Acelasi borcan il gasesti daca cumperi mustar, pasta de rosii, etc. Chiar credeti ca produsul asta nu contine deja pretul borcanului?
    Daca ne mai cere inca 50 de bani pe el, e dubla taxare. In caz de reciclare, producatorul ramane si cu borcanul si cu banii nostri dati pe el. Noi ne luam doar garantia de 50 de bani.

    Cat costa o doza de bere de 0.5 si cat costa o sticla din aceeasi bere tot de 0.5?
    In caz de reciclare, sticla de bere ar trebui sa fie cu ceva mai putin de 50 de bani mai scumpa ca doza.
    Credeti ca asa e?

    Thumb up 0
    • Probabil că ai dreptate, prețul este inclus, dar mai intervine și o chestiune de responsabilitate față de mediu. Eu, de pildă, reciclez toate bateriile pe care le folosesc, chiar dacă nu iau bani pentru asta. O fac pentru că nu vreau să contribui la poluare și pentru că găsesc peste tot recipiente unde pot să las bateriile.

    • #sieu cu bateriile, becurile, medicamentele expirate :-)
      Dar partea cu responsabilitatea fata de mediu ar trebui sa fie impartita intre producator / distribuitor / consumator. De ce sa fiu doar eu responsabil? Poate ca asa e deja si nu stiu eu :)

      Thumb up 0
    • Nu e dubla taxare. Garantia nu reprezinta costul ambalajului, ci e costul “curateniei”. Fisa de 50 de bani pe care o introduci in caruciorul de la supermarket nu reprezinta costul caruciorului, ci costul cu aducerea lui la locul unde ar trebui sa fie.

      Din punctul meu de vedere sistemul trebuia din start sa includa si PET-urile. Daca ar fi fost asa pun pariu ca n-am mai vedea in veci mii de PET-uri plutind in Lacul Bicaz sau imprastiate prin natura.

      Thumb up 0
    • Si ce inseamna “curatenia”? Adica ptr ce platesc 50 de bani? Ca imi ia sticla si o duce la un centru de colectare sau tot lantul – ca imi ia sticla si o transforma intr-o sticla sterila?

      Thumb up 0
    • Ignorati ultimul meu comentariu ca e o prostie. Is cam nauc.

      Thumb up 0
  18. Sunt cu totul pentru reciclare, nu cred insa ca guvernantii sunt pentru asta.

    Fun facts:
    1. astia 50 de bani la produse o sa se transforme in inflatie. Inflatia este preferata de guvern sa acopere gaurile de buget cu maririle de salarii.

    2. Numere:
    a. sa zicem ca o familie are ~ 3.5 membri
    b. sa zicem ca fiecare familie cumpara 1 ambalaj suprataxat cu 50 de bani pe zi.
    c. sa zicem ca garantia recuperata e cam cheltuita imediat in acelasi magazin (nu cred ca se economisesc), deci toti astia 50 de bani produc tva

    Calcul: 0.5 * 1 * 365 * 16 000 000 / 3.5 = 834 285 714 lei (aproape 1 miliard de lei in plus la buget).

    Anul trecut aveau probleme parca cu vreo 4 miliarde ca sa nu treaca de 3% deficit.

    Voila, 1 e recuperat din pix ;-)

    Thumb up 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.