Neuromarketing, Big Data şi Noua Politică Mondială™

Din când în când, apare câte o armă nouă care oferă primilor utilizatori un avantaj zdrobitor pe câmpul de luptă. Până se găsește antidotul, cresc și se prăbușesc, fulgerător, imperii; istoria lumii e schimbată.

Carul egiptean; falanga macedoneană; manipula romană; arcul compozit mongol; armele de foc; tancul; bomba nucleară – iată o serie scurtă. Ce urmează?

Neuromarketing, Big Data şi Noua Politică Mondială™.

De fapt, nu “urmează”. E deja aici.

Abia începem să simțim cum se pot folosi toți terrabiții de date pe care rețelele sociale îi acumulează despre noi. De înțeles, nu știu dacă vom înțelege complet vreodată. Care e apărarea? Habar n-avem – deocamdată nu știm să ne apărăm nici la nivel personal, nici la nivel instituțional. Între timp, istoria lumii se schimbă, fulgerător. Brexit, Trump… Apropo, pe Netflix HBO GO e un film, Brexit. Merită să-l vedeți, deși atinge doar tangențial subiectul.

Am azi pentru voi un guest-post despre viitorul care a venit deja, scris de unul dintre cei mai vechi, activi și bine-argumentați cititori ai acestui blog. În ultimul timp își semnează comentariile cu inițialele CB. Iată articolul lui:


Sunt, oare, gândurile şi alegerile noastre zilnice chiar ale noastre în totalitate?

În cartea lui, Puterea Obiceiurilor, Charles Duhigg povesteşte cum departamentul de analiză a clienţilor a gigantului Target (reţea de magazine din SUA) a reuşit să identifice faptul că o adolescentă era însărcinată înaintea părinţilor ei. Istoria a suscitat nenumărate comentarii – multe neîncrezătoare – fără însă ca mulţi să ştie că Andrew Pole, şeful departamentului în cauză, anunţase posibilitatea încă din 2010, la o conferinţă de statistică.

Target are milioane de consumatori cărora le cere şi adună orice frântură de informaţii. Cu toate acestea, nici nu se compară cu giganţi ca Facebook (+Messenger, +Instagram, +Whatsapp), Google, Twitter, Pinterest şi alţii asemenea. Ce deţine Target este o găleată; ce deţin marile reţele sociale sunt oceane de informaţie. Câteva picături sunt ale mele; din ele Facebok ştie nu doar ce-mi place şi ce nu; ştie, uneori înaintea mea, ce voi face şi ce decizie e probabil să iau în anumite situaţii. Este rezultatul ştiinţei numite Big Data Mining, un soi de Hulk al statisticii.

“Neuromarketing”, care înseamnă “aplicarea ştiinţei neurologiei în marketing şi designul de produs în vederea creşterii veniturilor prin mărirea vânzării/utilizării de către consumatori”, este evoluţia “reclamei” în… altceva. O arbaletă care a evoluat într-o puşcă semiautomată cu lunetă. Cu ajutorul neuromarketingului companiile pot produce două lucruri diferite, ambele cu potenţial letal: produse sau servicii care dau dependenţă (în creier, dependenţă în cel mai literal sens al cuvântului), plus mesaje de marketing personalizate pe obiceiurile, fricile şi dorinţele indivduale.

Dopamine Labs este o companie din California. Când mergi pe site-ul lor, mesajul de întâmpinare este “Schimbaţi comportamentul utilizatorilor dumneavoastră în mod predictibil cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Tehnologia noastră anticipează şi modelează comportamentele umane. Folosim neurologie şi Inteligenţă Artificială pentru a personaliza aplicaţia dumneavoastră diferit pentru fiecare utilizator”. Iar cifrele lor arată că nu mint: creştere de 30% în utilizarea unei aplicaţii de alergat; 14% creştere în utilizarea unei aplicaţii de regim alimentar; 167% creştere în utilizarea unei aplicaţii anti-bullying.

Facebook nu e străin de o ţâră de neuromarketing; nici celelalte companii. Iar exemple de design de produs intenţionat adictiv găsim în mai toate industriile. Cam jumătate din lucrurile pe care le facem zilnic nu sunt rezultatul unor decizii conştiente, ci al unor obiceiuri mecanice. În această zonă de umbră se aciuează companiile cu produsele lor.

Dacă gândiţi “poate că asta se întâmplă altora, dar eu sunt obiectiv şi raţional”, felicitări! tocmai aţi confirmat ştiinţa: sunteţi la fel de influenţabil, dar fără a vă da seama. În 2002 premiul Nobel pentru economie a fost câştigat de un psiholog, Daniel Kahnemann, pentru cercetările lui în privinţa modului în care luăm deciziile în condiţii de incertitudine (adică mai mereu). Kahnemann glumeşte că, dintre distorsiunile cognitive (cognitive bias) cercetate, cel mai puternic este “mie nu mi se întâmplă”. E o minciună pe care ne-o spunem mereu: da, se întâmplă, doar că nu ne dăm seama în mod conştient de acest lucru.

Combinaţi cele două evoluţii ale ştiinţelor moderne. Veţi obţine o armă letală: mesaje, produse, servicii croite anume pentru fricile, poftele, dorinţele individuale. Cărora le dăm crezare fără a ne întreba. Pe care le folosim ca şi cum ar fi decizia noastră, deşi nu e nici pe departe. La o conferinţă de neuromarketing un participant se lăuda astfel: “Avem deja posibilitatea să schimbăm câteva setări ale unui program de învăţare automată (machine learning), iar pe întreg globul câteva sute de mii de oameni îşi schimbă obiceiurile fără a-şi da seama, într-un fel care le pare natural dar care, de fapt, este dictat de noi”.

Ce are asta de-a face cu politica? Păi, să recapitulăm un pic:

– în SUA există anchete legate de prezenţa de boţi / troli ruşi în social media care au influenţat rezultatul alegerilor din 2016 (plus încă vreo 44 de campanii locale / paţiale în anii dinainte);
– campania pentru Brexit, Leave.EU, este sub anchetă (în ambele instanţe un nume comun este Cambridge Analytica, firmă care şi-a luat parte din baza de date de la un cercetător născut în Moldova şi care are legături cu universitatea din Sankt Petersburg, oraşul natal al “Fermei de troli”);
– în Franţa au fost identificate conturi de social media care au stârnit activ agitaţie antiguvernamentală în timpul revoltelor “Vestelor galbene” şi care aparţineau unor entităţi ruse;

În toate aceste cazuri (mai sunt şi altele, de mai mică importanţă) utilizatorii reţelelor sociale au fost vizaţi de mesaje individualizate create după analize psiho-comportamentale amănunţite. Iar mulţi dintre aceşti alegători au reacţionat corespunzător, spre surpriza generală (mai ţineţi minte cât de repede au dispărut din peisaj Nigel Farage şi Boris Johnson, de exemplu, după referendumul pentru Brexit? Nu s-au aşteptat să câştige nici măcar ei).

Acestea sunt fapte. Rămâne să găsim întrebarea potrivită, întrebare al cărei răspuns să ne poată elibera şi pe noi.

CB.

=============
Surse:
1. https://www.theguardian.com/commentisfree/2018/dec/31/advertising-academia-controlling-thoughts-universities
2. https://www.kqed.org/futureofyou/379828/tech-insiders-call-out-facebook-for-literally-manipulating-your-brain
3. https://www.theguardian.com/technology/2018/mar/04/has-dopamine-got-us-hooked-on-tech-facebook-apps-addiction
4. https://www.businessinsider.com/science-behind-why-facebook-is-addictive-2014-11
5. https://www.bbc.com/news/technology-44640959
6. https://www.invisionapp.com/inside-design/designing-addictive-products/
7. https://www.amazon.com/Power-Habit-What-Life-Business/dp/081298160X

42 comentarii Adaugă comentariu

  1. Dragă CB

    În acest moment sunt pe punctul de a mă îmbarca într-o călătorie fix în aceste ape. Ai fi de acord te rog să stăm de vorbă puțin?

    Mulțumesc anticipat.

    Thumb up 0
  2. Big data mining e pleonasm. Data mining implica faptul ca data e big.
    Conceptele sunt big data si data mining.

    Thumb up 4
    • Da, “data mining” si “big data”. Deși eu am întâlnit (pe techopedia) explicat conceptul de “big data mining” cu referire la “data mining” în baze de date neobișnuit de mari și / sau colectate în timp. Hiroshi Ishikawa are chiar o carte cu titlul “Social Big Data Mining” (CRC Press, 2015). Dar cred că mai important decât numele este fenomenul în sine, unul la care eu nu știu să fi văzut cineva vreo soluție la acest moment.

      Thumb up 0
  3. Daca vreti sa vedeti cum functioneaza o ferma de troli, uitati-va la Homeland, seria 6.

    Thumb up 1
  4. Foarte frumos detaliat, cu exemple samd. stiam de chestia aceasta de pe vremea cand aflasem de 50cent army si programele de inabusire/creare de revolte pentru social media/internet. cam pe atunci in 2010.
    Din seria nu vreau decat sa ma laud ca stiu si simt zilnic cum sunt susceptibil la lucrurile acestea.
    Ma simt asa utilizat :(.
    In fine…vreau sa recomand un echilibru intern cat mai puternic, o cunoastere a sinelui cat mai adanca, principii si reguli personale puternice, cunostinte de netagaduit legate de biologie ( ce e sanatos pt organism, ce face bine organismului, cum functioneaza creierul , cum formam obiceiuri samd) si sociologie, si nah…un mediu social/inconjurator cat mai echilibrat placut.
    Va recomand acest doku , e o serie de 4. BESTIAL, e exact ce zice articolul, https://www.youtube.com/watch?v=DnPmg0R1M04

    Thumb up 3
  5. Si cum ne aparam in cazul asta de razboi hibrid?
    La cel conventional ne baricadam in case, ne ascundem in pivnita, punem dulapul in dreptul usii?
    Cum baricadam usa in cazul asta?

    Thumb up 0
    • Inchizi serviciile de localizare si renunti la retele sociale.

      Thumb up 0
    • Nu e solutie, cum n-a fost o solutie testoasa romana fata de arcurile partilor.

      Chiar daca te extragi din societate, esti afectat de deciziile luate in societate.

    • “if they’re big and you’re small, then you’re mobile and they’re slow. You’re hidden and they’re exposed. You only fight battles you know you can win. That’s the way the Vietcong did it. You capture their weapons and you use them against them the next time.”

      Thumb up 0
  6. Nu imi amintesc nimic despre manipula romana…. Sunt intrigat!

    Thumb up 0
    • Eh, tu esti mai tânăr, n-ai prins :)

      (ca si falanga macedoneana, nici manipula romana nu este o arma per se, ci un mod de organizare tactica a unei unitati de lupta; romanii au ajuns la manipula tocmai dupa ce au mancat niste batai strasnice de la samniti, cand incercau sa lupte “greceste” cu acestia pe un teren impropriu).

  7. Am lasat adresa de mail ca sa pot trimite un comentariu. Acum cineva stie ca sunt probabil abonat la postarile lui Petreanu 😂. Pe langa asta mai cunoaste si optiunile mele electorale si multe alte chestii care ma definesc. Ma simt dezumanizat.
    Si cand esti imprevizibil, stai linistit, tot previzibil esti. 😂

    Thumb up 3
  8. Care sunt diferentele si asemanarile intre “razboiul hibrid” si “statul paralel”?

    Va zic eu o asemanare: multi o sa isi caute scuze in termenii astia — aaa, pai inflatia e de la statul paralel; aaa – pai a castigat PSD alegerile din cauza trolilor. Pe buneee?

    Thumb up 0
  9. Mie mi se pare exagerata tema asta. Aproape ca se creaza impresia ca suntem in majoritate niste zombies fara creier care daca ni se arata niste articole pe Facebook vom actiona in consecinta.
    Eu sunt din domeniul si am cat de cat notiuni cam ce se poate face si ce NU se poate face.
    In esenta, ‘manipularea pe Facebook’ e varianta electronica, poate un pic mai eficienta, a manipularii clasice. De pilda, in trecut, la diverse campanii electorale democratii mergeau in cartierele in care se stia ca sunt multi oameni saraci si punea postere acolo. Republicanii mergeau in cartierele din suburbii, mai bogata, si asemenea le vorbeau, puneau postere etc. Fiecare tabara dorea sa-si eficientizeze efortul si sa mearga la acele ‘demografii’ unde stiu ca au sanse sa obtina votul oamenilor.
    La TV e mai dificil sa fac o reclama targetata pentru ca se uita tot felul de oameni. Sigur ca existe diferente intre posturi TV. La unele se uita preponderent femeile, la altele batranii, la altele tinerii etc. Ai putea sa te specializezi doar spre acele audiente.
    Si acum, pe Facebook, se poate face o reclama *aparent* mai bine ‘targetata’. Din cauza ca facebook detine anuminte informatii si poate prezice ca esti barbat, cam in ce grupa de varsta esti etc, atunci tu poti face un post/reclama mai specializata. Asta nu e nimic nou in industria de advertisment/reclame.
    Singura diferenta, e ca in ultimele alegeri s-au vandut produse electorale. Si echipa de online advertisment a lui Trump a rulat niste reclame targetate. La fel au facut si democratii. Doar ca echipa lui Trump poate/probabil a folosit si alte firme terte care poate au apelat la randul lor la celebrii troli rusi.
    Si sa fie adevarat, tot nu poti zice ca aia au spalat pe creier 30% din populatia Americii. Impactul lor a fost limitat gen 2% sa zicem.
    Nimeni nu a masurat, dar lasa sa se inteleaga ca asta a fost reteta sucesului. Ceea ce e fals. Asta e un fake news!!

    Citez din articol :
    “în SUA există anchete..troli ruşi în social media care au influenţat rezultatul alegerilor din 2016 …
    Cu cat au influentat?? Sigur ca au influentat. Dar cu 0.2%, 3%, 28%. Cu cat??!

    campania pentru Brexit, Leave.EU este sub anchetă, (Cambridge Analytica).. asa.. Big deal. A fost si campanie pentru stay in EU. Ei oare ce campanii au facut?
    Cei de la Cambridge Analytica au exploatat un bug de la API-ul Facebook si au colectat mai multe profile.. Un pic murdar. Dar nu poti apoi sa manipulezi segmente mari din populatie!! Sigur ca au aparut articole pe paginile oamenilor din foste zone industriale, someri etc. Dar nu e nimic terifiant aici. La fel de bine se puteau deplasa Boris Johnson in acele zone. Probail a si facut-o.
    In Franta, se agita pe facebook niste oameni. Asa, si ?! Lumea poate inainte se agita in cafenele/baruri/piete.. Doar ca s-a mutat online. Poti ajunge la mai multi oameni mai comod, pe net. Dar daca populatia ar fi multumita in Franta si daca ai urla pe facebook ca sa-l dea jost pe Macron, atunci te-ai lovi de un zid. Oricat te-ai agita tu, cu grupul tau de veste galbene pe Facebook, nu te-ar lua nimeni in seama.

    Ca un sumar. Nu ii nimic revolutionar si nu inflamati subiectul ca si cum oamenii sunt *mai* vulnerabili ca inainte. Doar s-a mutat online.

    Thumb up 10
    • Articolul ăsta e, cred, doar un semn de întrebare pentru noi: ce se întâmplă? E ceva acolo, ceva de care încă nu ne dăm seama? Capacitatea de auto-liniștire a creierului nostru e remarcabilă, mai ales dacă veștile noi nu ne plac. Daniel Kahnemann știe, a luptat ani buni cu comunitatea științifică până să-i fie recunoscute meritele. La fel, dar pe cu totul alt subiect, Eliabeth Blackburn (Nobelul pentru medicina, 2009).

      De pe site-ul Harvard Busines School:
      “We have three major voter suppression operations under way,” said a senior Trump official. They’re aimed at three groups Clinton needs to win overwhelmingly: idealistic white liberals, young women, and African Americans” [5]. Using “dark posts”, nonpublic paid post shown only to selected Facebook users, the campaign spent $150mm on Facebook and Instagram advertisements in final weeks of election that negatively portrayed Clinton to discourage voter turnout [3].

      The goal was to depress Hillary Clinton’s vote total. “We know because we’ve modeled this,” said a senior Trump official, “it will dramatically affect her ability to turn these people out” [5].

      Poate că nu e nimic; dar dacă e ceva, dacă suntem influențați în moduri vechi cu arme noi, eu cred că merită să aflăm și să vedem ce e de făcut.

      Thumb up 0
    • Ce e de facut e sa invatam sa gandim, sa procesam informatia. Cum invatam sa gandim? Ne punem intrebari destul de simple si de mai multe ori – ce, cum, unde, de ce, ala ce castiga, etc.
      Si mai combinam cu cateva adevaruri clasice: nu e nimic gratis pe lumea asta.

      Thumb up 0
    • @CB. Cumva re-iterati ce ati spus si in articolul principal. Re-iterez si eu argumentele. Sigur ca echipa lui Trump a facut campanie electorala *si* prin Facebook. Facebook-ul in cazul de fata e un alt canal media. La fel ca Fox news, The New Yorker etc.
      Si sigur, campania lui publicitara a constat in criticarea/demonizarea adversarei. La fel cum a fost si Trump demonizat de Clinton. Si la fel democratii au avut echipa de advertisment. Inclusiv pentru online media.

      Din ce ati citat suna un pic copilaresc. Using ‘dark posts’. De ce sunt dark?? Sunt post-uri normale pe Facebook. Apar cu ‘sponsored’ scris cu gri. La fel ca o reclama la un aparat de ras. Nimic deosebit. Usin non-public paid posts. Sper ca au fost bani non-publici. ‘show only to selected Facebook users’. Sigur ca la selected users. Asa se face targeting media in general. Daca vreti sa vindeti un aparat electric de scurtat barba, si scump, veti incerca sa aratati reclama preponderent barbatilor, si barbatilor bogati. Daca cumva facebook-ul ar detine informatii gen, cine poarta barba, atunci campania media ar putea fi facuta tinand cont si daca ai barba sau nu. Si ati evita sa arati reclama femeilor sau copilor de pilda. Ca nu are sens. Ii o risipa de bani.
      Nu ii nimic revolutionar pana acum.

      Si observ un element de manipulare. Spuneti o poveste ca oamenii vor sa se auto-linisteasca. Nu le place ceva rau, si au tendinta sa nege acel rau. Si veniti cu o poveste ca unu, doi oameni de stiinta s-au chinuit sa-si convinga colegii pana au demonstrat ca au dreptate.
      Pai daca folosim cele doua constructii, atunci orice ‘om de stiinta’ poate pretinde ceva, colegii nu ii dau dreptate, si apoi noi sa-l credem. Daca nu il credem, vor incepe voci sa ne spuna ca creierul nostru prefera sa nege lucrurile neplacute.

      Eu nu va cunosc. Nu cred ca vreti sa manipulati. Sa nu ma intelegi gresit. Eu doar cred ca ati cazut in capcana nebuniei asteia cu fake news, Cambridge analytica, troli rusi etc..

      Thumb up 0
    • Pana la urma ce e asa nemaipomenit in faptul ca Hillary a pierdut niste alegeri? Nu era specializata in asa ceva? A fost probabil o surpriza faptul ca a castigat Trump, dar numai pana te uiti la contracandida sa. Unii oameni au talent innascut pentru piardut alegeri. Iar Hillary are talent din asta din belsug. Nu cred ca e nevoie de noi teorii al conspiratiei.

      Thumb up 0
    • Tibi,

      aspectul utilizării politice a big data / data mining e unul spectaculos, dar departe de a fi singurul sau cel mai periculos. Capacitatea de micro-targetare a giganților tech (FB e doar unul) e destul de puțin cunoscuta, iar consecințele potențiale insuficient înțelese, după mine. De pe MIT Technology Review (nu pun linkuri ca sa evit încărcarea lui Vlad cu moderare inutila și ca sa evit întârzierile în publicare):

      “According to the report, the selling point of this 2017 document is that Facebook’s algorithms can determine, and allow advertisers to pinpoint, “moments when young people need a confidence boost.” If that phrase isn’t clear enough, Facebook’s document offers a litany of teen emotional states that the company claims it can estimate based on how teens use the service, including “worthless,” “insecure,” “defeated,” “anxious,” “silly,” “useless,” “stupid,” “overwhelmed,” “stressed,” and “a failure.” ”

      Adică nu e doar “reclama”; e… altceva.

      Adaugă în ecuație: “Behind every screen on your phone, there are generally like literally a thousand engineers that have worked on this thing to try to make it maximally addicting” (de pe BBC, “Social media apps are ‘deliberately’ addictive to users”).

      Tehnic, ambele lucruri sunt perfect posibile astăzi, când dezbatem. Ce e “tehnic posibil” are obiceiul sa devina “uzual”. Cum îți suna o aplicație creata special sa devina adictiva, livrata unor adolescenți exact în momente de maxima vulnerabilitate?

      Poate ca articolul asta e un soi de “drob de sare”; poate sunt eu alarmist și paranoic. Chiar și asa, cred ca ieșim mai bine – noi, omenirea – discutând pericole cât mai pot fi prevenite, în loc sa ne chinuim sa reparam ce am stricat deja.

      Thumb up 0
  10. Mi se pare un pic exagerat. Iar premisa potrivit careia armele noi ofera asa, direct, primilor utilizatori avantaje zdrobitoare este cam falsa. Orice arma noua trebuie inteleasa si integrata, ceea ce presupune un proces destul de lent. Adversarii au timp suficient de adaptare. Chiar sa le preia si sa aplice primii pe scara larga. Nici falanga macedoneana, nici legiunea romana nu s-au nascut intr-o zi, ci printr-o evolutie indelungata pornind de la precedente. Romanii au perfectionat legiunea pentru ca luptau extrem de des. Cavaleria grea a avut o evolutie multimilenara de la primele incercari ale catafractei persane la perfectiunea atinsa de husarii polonezi. Armele de foc probabil ca in primele secole au adus mai multe infrangeri dezastroase primilor utilizatori decat victorii decisive. Pana au invatat europenii sa la foloseasca eficient deja le avea cam toata lumea. Avantajul europenilor a venit mai degraba din faptul ca avand razboaie dese erau totdeauna cu un pas inainte in stiinta de a le folosi si a le cunoaste defectele. Toate armele au la momentul inventarii dezavantaje care in mod normal sar in ochi si pot fi speculate cam de oricine.

    Thumb up 3
  11. #22

    Inainte de neuro-mumbo-jumbo si alte ad-uri de pe FB si ce stie FB despre mine manipularea directa si mai periculoasa vine din tv cand niste costume prezentate ca fiind analisti sau profesionisti sau obiectivi sau creme de la creme vin si-ti explica cum trebuie sa abordezi sau sa analizezi o situatie sau un caz cine are dreptate cine e hot sau nu si eventual cum sa votezi. Si asta seara de seara de seara ore intregi ca intr-o bucla temporala. Sau reclamele mai mult sau mai putin adevarate. E adevarat ca trebuie o cultura si o psihologie aparte acum de cand cu retelele astea si care ar trebui introdusa picilor de la prima tableta sa stie ce si cum si cum sa se pastreze neutri sau sa fie protejati si cum sa le abordeze. E oarecum ca la hipnoza, mintile puternice nu pot fi manipulate. Un om neinformat e un om slab manipulabil. Plus ca mai intervine si caracterul si psihicul fiecaruia care si ala e cum e. Dar asta se poate exersa/conturat de mic. Plus asa-zisii influenceri trend-setteri si alte categorii de-astea care te pot influenta cu cati followersi au sau cate like-uri au sau…Daca toata planeta merge dupa ala, merg si eu. Pana da cu capu de podea in 5 secunde :D Orice asemanare cu persoane reale e pur intamplatoare.

    Thumb up 8
  12. ” Are we really going to shut down the internet because Hillary Clinton ran a bad campaign and blew an easy win?’

    Thumb up 2
    • bugsy, aspectul politic este doar cel mai vizibil și mai spectaculos, dar nu e nici pe departe cel mai periculos. Sa rămânem blocați în discuția Trump vs. HRC e neproductiv.

      Speranța mea este că, la un moment dat, ne vom pune la masă să discutăm *toate* pericolele pe care noile tehnologii, necontrolate, le prezintă. Internetul, big data, data mining, neuromarketing etc sunt deja aici și nu mai pot fi “un-invented”. Ce facem cu ele și cum le putem pune limite? Câte dintre deciziile mele sunt ale mele și nu ale altcuiva? Știi bine că practic toată industria reclamei funcționează pe ideea “nu ești de ajuns”. Întâmplător, aceeași idee este prezentă în depresii și anxietăți. Coincidență? Habar n-am; dar o întrebare merită pusă, nu?

      Thumb up 0
    • @CB: raspunsuri la problemele pe care le ridici tu gasesti aici (cu voia lui Vlad): https://www.youtube.com/watch?v=Vxjm_EFJTqg
      E fascinant ce zice invitatului lui Catalin Stefanescu.

      Thumb up 0
  13. Diferența dintre reclama tradițională și reclama ultramodernă (sprijinită de neurologie și tehnologie) este că la prima rezultatul este relativ incert. La a doua, știi precis ce efect (imediat) va avea asupra oamenilor fiindcă, folosind tehnologie de monitorizare a activității cerebrale, măsori reacțiile reale (destul de diferite, pare-se, de ceea ce declară subiecții diverselor tipuri de anchete de marketing).

    Recomand și eu o carte scrisă de niște băieți care au o firmă în domeniu: “The Persuasion Code: How Neuromarketing Can Help You Persuade Anyone, Anywhere, Anytime”.

    Domnule Petreanu, am și eu o întrebare: dumneavoastră chiar vă numiți Petreanu?

    Thumb up 0
  14. Cu siguranță se întâmplă ceva straniu dacă persoane cu care ai petrecut o viață își pun dintr-odată in pericol integritatea morală și psihică, prosperitatea materială și chiar integritatea fizica încălcând principii simple și evidente de autoconservare. Dacă suntem atenți realizăm că fost avertizați că în anumite condiții se poate întâmpla așa ceva.
    Materialul propus de CB trimite către întrebări de genul:
    1. Avem de a face doar cu o campanie de marketing care ne ofertează, in urma unui studiu extrem de automatizat și eficient, astfel încât va fi imposibil să rezistăm tentațiilor?
    2. Este o metodă care folosește dependențele și obiceiurile într-un mod mai profund, depășind limitele in care ne sunt forțate deciziile de a consuma sau nu un produs?
    3. Putem deveni sclavii unor principii nesănătoase care ne transformă în sclavii unor interese?
    4. Putem sa discernem dincolo de subtilitatea acestei confruntări dimensiunea reală a conflictului și a pierderilor suferite?
    In loc de răspuns putem formula sintetic următoarele concluzii.
    1. Avem de a face cu o confruntare în care ne sunt exploatate slăbiciunile.
    2. Raportul de forțe este atât de disproporționat încât se poate anticipa câștigătorul. La ambele capete ale acestei confruntări este omul, dar în esență lupta este intre o ființă biologică socială și o mașină extrem de puternica pentru care timpul prezintă un avantaj.
    3. Dacă miza este de a transforma omul intr-o ființă dependenta și irațională trebuie să ne așteptăm ca nu vom observa limita de demarcație între scepticism și inconștiență.
    4. Dacă generația noastră supraviețuiește nu este suficient pentru cele viitoare. Timpul nu contează în acest război.
    5. Este razboiul cel mai vechi al omului cu sine însuși dar la cu totul alte proporții. Este pusă în joc însăși existența noastră că specie.

    Thumb up 3
  15. @Plain Sight: Când faceți referire la CB, la cine vă referiți de fapt? În lumea reală, oamenii au nume și prenume.

    Thumb up 0
  16. Mă refer la ce spune Vlad Petreanu in preambul.
    CITAT:
    “Am azi pentru voi un guest-post despre viitorul care a venit deja, scris de unul dintre cei mai vechi, activi și bine-argumentați cititori ai acestui blog. În ultimul timp își semnează comentariile cu inițialele CB. Iată articolul lui:”
    Dacă ai citit materialul la care comentezi vei înțelege.
    Nu cred că persoana și numele au importanță atât timp cât discutăm principial.
    Dacă argumentele mele nu par pertinente poti încerca varianta următoare:
    https://m.youtube.com/watch?v=5W0sbVFsdlQ

    Thumb up 0
  17. @Plain Sight: În transmiterea eficiență a unui mesaj contează:
    – care este numele tău;
    – ce background profesional ai;
    – claritatea argumentelor.

    Este adevărat însă că noi ne găsim la rubrica Comentarii, pe blogul unui reputat jurnalist român, ce-i drept, la o postare care nu este a dumnealui. Deci partea cu background-ul și argumentele este oarecum opțională.

    Thumb up 1
    • Eficient sau eficace? ;-)

      Thumb up 0
    • @Ciprian: Pentru corecție, faceți cerere la domnul Petreanu. Și (Pre)numele? Știți de ce am pus paranteze, nu? Ia uitați-vă într-o carte de telefon.

      Thumb up 0
    • @Mihai Badea
      Inteleg ca solicitati date personale de la mai multi comentatori ai acestui blog ca sa transmiteti mesaje eficiente!
      Cam cat se plateste?

      Thumb up 0
  18. V-ati dat numele complet, dar eu tot nu ma prind ce vreti sa spuneti.

    Pentru cultura dumneavoastra generala, eficient si eficace sunt date ca sinonime de DEx (asta o fi cartea de telefon de care spuneati?). Eficient are ceva in plus in el fata de eficace – si anume randament, producere de efect cu resurse optimizate. In cazul nostru ar fi un mesaj cu cuvinte mai putine, care se citeste mai rapid, etc. Cum se citeste un mesaj mai repede daca cineva isi da numele intreg, experienta profesionala ma cam depaseste. Claritatea argumentelor, asta clar ajuta un mesaj sa fie eficient.

    Faptul ca nu iti dai numele ar putea sugera ca te ascunzi, ca nu iti asumi ceea ce zici, ceva de genul “da si fugi”. Doua cuvinte am despre asta: Carmen Silva.

    Thumb up 0
  19. @Plain Sight: Dacă vă referiți la localitate, provider Internet, preferință browser, nici n-ați avut de ales, iar aici nici măcar nu este vina proprietarului site-ului.

    @Ciprian: Ion Ion vă spune ceva?

    Thumb up 0
    • @Mihai Badea
      Sincer as vrea sa va ajut.
      Incercati sa va descurcati cu ce aveti deja.
      Sper sa nu aveti probleme la “serviciu”.

      Thumb up 0
  20. @Plain Sight: Dacă mai postați ceva, încercați să aibă cât de cât sens. Și stați liniștit, nu vin mâine extratereștrii. Tehnologia este făcută de oameni, iar marea majoritate sunt de bună credință.

    Thumb up 0
    • @Mihai Badea
      Am înțeles!
      1. Înainte de a mai posta o sa-mi verific temeinic actele de identitate si backgroundul profesional.
      2. Mulțumesc, nu știam ce program să-mi fac maine!
      3. Mă bazez pe ceea ce gândește majoritatea oamenilor care sunt de bună credință și mai ales pe deciziile acestei majorități.
      4. In ceea ce privește tehnologia o sa stam liniștiți și o să-i lăsăm pe conducători să-și facă treaba că pe ei nu îi interesează tehnologia.

      Thumb up 0
  21. “Cambridge Analytica, firmă care şi-a luat parte din baza de date de la un cercetător născut în Moldova şi care are legături cu universitatea din Sankt Petersburg, oraşul natal al “Fermei de troli”);”

    Domnule CB, eu zic sa studiati lucrurile cu atentie si in detaliu.

    Cambridge Analytica este o combinatie intre o teorie definita de un texan si un polonez, doi cercetatori foarte buni, aplicata pe un set de date produs de utilizatori captati din Amazon Mechanical Turk care foloseau Facebook si care au permis accesul la ceva date legate de prietenii lor prin intermediul unei aplicatii Facebook.

    Nu cred ca aveti informatii care sa sustina nici Moldova dar mai cu seama… Sankt Petersburg. Iar povestea o stiu bine pentru ca studiez fix asta… si anume influentarea utilizatorilor in era post Cambridge Analytica. Atat doar ca “influentarea” este un cuvant diferit fata de “manipularea”.

    Iar prin citatul dvs. nu faceti decat sa manipulati folosind niste termeni aruncati ca sa ajungeti la aceeasi idee, rusi, troli, etc.

    Thumb up 2
    • @theCoder

      “Nu cred ca aveti informatii care sa sustina nici Moldova dar mai cu seama… Sankt Petersburg” – nu suna prea romaneste.
      Influentarea si manipularea pot fi cuvinte diferite, dar efectele pot fi, dupa caz, mai mici. mai mari, diferite, asemanatoare sau exact identice.
      In concluzie: Nu prea se contureaza o “influenta a comentariului” dar se simte o influenta in motivatia lui.

      Thumb up 0