Se oprise la un semafor pe Calea Victoriei, în fruntea coloanei. Sfida tot ambuteiajul cu scuterul lui verzuliu – un CEO la 4 ace, mutându-se de la o şedinţă la un brunch de afaceri la altă şedinţă la un prânz, călare pe un motoraş de 50 de centimetri cubi, în acest oraş în care doar curierii de pizza şi de mâncare chinezească mai folosesc motorete cu aşa un aplomb.
– Holland, mi-a zis, când l-am întrebat de unde e.
PS – una dintre veştile bune ale primăverii e că studioul pentru care lucrez acum e în centru (de fapt, chiar în clădirea unde am debutat, în urmă cu 21 de ani, la ziarul Azi). Aici, viaţa e rapidă, colorată şi învârtejită. O privesc în cadre şi nu mă mai satur.
18 comentarii Adaugă comentariu
Un fel de „olandezul zburator”. 🙂
data fiind nationalitatea, ma asteptam la o bicicleta… dar e mai greu cu schimbul de camasi 🙂
In orice caz, Vespa asortata la costum e o priveliste din ce in ce mai des vazuta in Bucuresti. Un semn de normalizare, cred.
Dap … vor mai trece vreo 5000 de ani până când românul o să circule așa. Probabil că observați că după scumpirile repetate de benzină … circulația este la fel. Românul va circula cu mașina chiar dacă o să coste 500 RON/L. Trăim în România și nu ne vom schimba.
Ştefan, cred că aici îşi face şi el de cap, d-aia umblă cu scuterul 🙂
Ma bucur sa vad asa ceva si in Romania. Casca nu este obligatorie in ro?
eu am 2 intrebari pt cei care folosesc scutere cand fac afaceri, si anume:
– hainele nu-ti iau miros de fum din trafic?
– ce te faci daca ploua? apari umectat la o intalnire business?
nu e o treaba practica pt asta, e un soi de fitza. insa treaba ar trebui incurajata in cazul studentilor, de ex, cum este in Italia. din ce am vazut eu, la noi treaba asta cu scuterele a gasit piata la tara, capsunarii aducand acasa niste vechituri pe care le trancalesc cei ramasi in patria-muma
nu ma banuiti ca sunt vreun figurant care sa da jos din merţan. sunt un baiat cu experienta si atractia fata de chestiile umblatoare pe 2 roti; acum vreo 10 ani, in cea mai buna perioada a vietii mele (nu neaparat in legatura cu ce vreau sa zic) am calarit cateva luni bune un Suzuki Intruder, pe care din pacate nu l-am putut tine…
Nu stiu cat e de sigur sa mergi asa prin Bucuresti, dar omul a inteles repede ca altfel isi va rata toate intalnirile. Asa ca mai bine cu hainele ude de ploaie, decat in intarziere.
Da, asa este. Viata pe Calea Victoriei este rapida si uneori, in zile de primavara, fermecatoare. Imi lipseste, cateodata.
Asta o sa dureze pana intalneste un ghertoi in trafic, il da cu cracii in sus si ii compromite „board”-ul ….
Kid, îmi place că gândeşti pozitiv 🙂
Odojak, nu se ştie niciodată.
Dupa „stil” ai dedus ca este CEO sau il cunosti ?
Adică în clădirea cu magazinul Muzica? Parcă acolo era Azi, iar clădirea…mie unul mi-ar fi teamă să intru în ea :))
Avind in vedere modul cum se circula in Bucuresti ,pe toti cei care solicita un permis de motocicleta i-as obliga sa semneze o declaratie ca sunt de acord cu donarea de organe dupa deces.Cred ca ar fi marea afacere a Romaniei.Am gresit , nu discutam doar de Bucuresti ci de toata tara.
LOL, azi la ora 9:30 l-am vazut si eu! Era la Spitalul de urgenta, da’ in trecere, nu ca ar fi avut vreun accident, mergea dinspre Floreasca spre Polona. 🙂
Of, of, of, nu sunteti practici de loc… :)))
Pe aici pe sub nivelul marii se umbla la costum cu servieta pe bicicleta la ordinul zilei. E foarte adevarat ca marele capete nu umbla asa, dar avand in vedere traficul si locurile de parcare din marile orase in Nl nu ar fi o chestie de loc iesita din comun.
Interesante sunt facilitatile oferite de multe companii: dusuri pentru cei care vin pe bicicleta la servici (uneori si de la o ora distanta de pedalat), incurajarea ideii de a veni cu o singura masina la servici in momentul in care 2 sau mai multi colegi locuiesc in aceeasi zona si plata transportului in comun sau a unei sume fixe pe litrul de benzina.
@curly – nu e fita, in Nl este „a fi practic” – tara mica, masini multe, ambuteiaje de kilometrii intregi la ordinul zilei
Tipul e Peter de Ruiter, partener si sef la PricewaterhouseCoopers. E in Romania de prin 2004, asa ca e faorte obisnuit cu noi si cu traficul din Bucuresti! 🙂
Ce tare, să-i trimit linkul 🙂
Trimite-i, ca poza e foarte faina!