Ce fel de președinte s-ar potrivi pentru România?

Să facem o discuție despre puterea președintelui României. Votați acum sau după ce citiți articolul, dar dați un vot, să vedem cum se-nclină balanța:

În ultimul timp, PSD și ALDE au folosit majoritatea parlamentară consistentă de care dispun pentru a mai tăia din atribuțiile și puterile președintelui. În ultimele 12 luni, președintele a fost eliminat din procedura organizării unui referendum de revizuire a Constituției, i s-a luat dreptul de a numi conducerea Autorităţii Naţionale în Telecomunicaţii, i s-a luat decizia în numirea șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a președinților secțiilor Curții Supreme, i s-a redus dramatic rolul în numirea procurorilor șefi, procedură în care, potrivit Curții Constituționale, i se rezervă mai nou doar un rol formal, de marcare a solemnității. PSD a mai încercat și alte restrângeri ale puterilor președintelui – de pildă, a încercat să scoată Consiliul Suprem de Apărare a Țării din numirea șefului serviciului secret al Armatei, așa cum făcuse mai devreme cu serviciul secret de la Interne.

Una peste alta, este evident că majoritatea parlamentară PSD/ALDE depune un efort constant, coordonat, pentru a dezgoli de puteri efective funcția prezidențială. Nu că acestea ar fi prea mari, dar chiar și câte sunt par prea multe acum pentru aceste două partide.

De ce acest efort?

Poate pentru că PSD a ajuns la concluzia că nu va putea câștiga președinția României prea curând.

În același timp, partidul e sigur că va câștiga în continuare, ca și până acum, alegerile parlamentare, și, în consecință, încearcă să mute puterea acolo unde poate s-o și apuce.

De ce nu prea câștigă PSD prezidențialele?

Sociologii afirmă că electoratul din România este împărțit, de vreo 25 de ani încoace, în 3 mari blocuri oarecum apropiate ca dimensiuni: unul care are nevoie de politicile sociale protecționiste ale PSD sau dependent de resursele publice, care votează cu PSD sau cu partide din trena acestuia; un alt bloc electoral cu accente antreprenoriale, progresist, care votează în partea dreaptă a ofertei electorale sau, oricum, cu alternativele la PSD; în fine, un al treilea bloc mare de nehotărâți sau dezinteresați sau dezamăgiți, aproape imposibil de mobilizat la parlamentare dar care reacționează, de obicei, la prezidențiale. Ca să câștigi președinția, ai nevoie de două dintre cele 3 blocuri electorale. Ultima dată când PSD a reușit să mobilizeze nehotărâții în favoarea sa a fost acum aproape două decenii, când alternativa la Ion Iliescu era Corneliu Vadim Tudor. De atunci, PSD a reușit mai degrabă să enerveze acest al treilea bloc de votanți, pe care i-a împins către contracandidatul opoziției, cu rezultatele știute (două mandate pentru Traian Băsescu, un prim mandat pentru Klaus Iohannis).

Sigur, până în 2019 mai e timp de reflecție pentru electorat; e întotdeauna riscant să anticipezi cum va vota națiunea într-o cursă prezidențială, dar e aproape cert că dl. Dragnea, de pildă, nu va reuși să convingă (asta dacă nu va fi împiedicat de Justiție să ajungă la start): ar porni de la o cotă de neîncredere, chiar ură, prea mare pentru a putea compensa cu ceva. Iar dl. Dragnea, după cum știm, nu are încredere deloc în nimeni altcineva decât dânsul – trei prim-miniștri PSD în 12 luni plus Victor Ponta pot depune mărturie pentru asta – ca atare, pentru el, logica derobării funcției prezidențiale de autoritate și putere este imbatabilă: dacă el n-o poate apuca, atunci va avea grijă să nu mai lase nici un pic de carne pe scheletul ei pentru alții.

În consecință, probabil că în scurt timp ne vom trezi cu un nou mutant politic produs prin amputare de cel mai toxic partid al României: un președinte de republică, ales prin sufragiu direct și universal, o funcție cu autoritatea a 6 milioane de voturi directe, redus însă la un rol pur decorativ, de asigurare a solemnității unor momente oficiale, bun să prindă decorații-n piepți și să depună coroane la picioarele statuilor unor înaintași cărora istoria le-a fost ceva mai favorabilă.

În acest caz, trebuie să ne punem întrebarea: la ce bun să mai alegem direct președintele?

Dacă vrem un președinte decorativ, atunci să facem ca-n Germania, de pildă: să-l aleagă parlamentul, să fie un tip simpatic, dar cam anonim, fără nicio putere reală. Măcar nu ne mai deranjăm cu pasiunile și cheltuielile unui vot național care nu mai dă câștigătorului niciun fel de autoritate.

Sau, dacă nu ne place ideea să renunțăm la dreptul de a vota direct pentru președinte, atunci să-i dăm și puterea pe care o conferă încrederea populară exprimată de milioane de voturi. Să-i dăm dreptul, de pildă, ca-n Franța, să dizolve Parlamentul, dacă consideră că e nevoie de alegeri anticipate, să limităm posibilitățile Parlamentului de a-l suspenda fără motive clare, să-i permitem o influență chiar mai mare în conducerea României. Ne încumetăm?

Aceasta e întrebarea de azi: ce s-ar potrivi mai bine pentru România, un președinte mai puternic sau un președinte mai slab? Ce alegeți?

58 comentarii Adaugă comentariu

  1. Jiji sau Marean – da’ fără puteri.

    Thumb up 6
  2. trebuie un președinte căruia să’i pese de popor în primul rând
    de la revoluție până acum pe niciun președinte nu l’a interesat poporul, ci interesu’ personal

    Comentariu apreciat Thumb up 1
  3. Sondajul induce in eroare. Pt ca presupune ca nu exista posibilitatea ca rolul presedintelui sa ramana neschimbat.

    Daca ne uitam totusi la cele doua modele propuse, cu mai multa/mai putin autoritate pentru presedinte. Trebuie sa observam ca majoritatea democratiilor functionale dau un rol mai degraba decorativ sefului statului. Franta si Statele Unite sunt principalele exceptii. Franta momentan are un sistem foarte asemanator cu al nostru. Deci nu reprezinta un model pentru o potentiala schimbare.

    Astfel ramane doar modelul Statelor Unite. Totusi acest model s-a dovedit imposibil de exportat. Toate tariile cu regimuri prezidentiale sunt clar deficitare la capitolul democratie.

    Citind articolul nu pot sa nu observ o oarecare inclinare spre modelul presedintelui autoritar. Inteleg de unde vine aceasta nevoie. Probabil ca vine din acelasi curent care a propus un parlament format din max 300 de membrii. Toate aceste propuneri vin din enormul deficit de imagine cu care se confrunta Parlamentul Romaniei. Aceste doua masuri reprezinta optiuni facile pentru a combate coruptia clasei politice.

    Cazul Dragnea, si mobilizarea de care romanii au dat dovada in ultimii 2 ani, arata ca in sfarsit ne responsabilizam fata de propriile decizii politice prin participare la viata politica. Evolutia civica a unui popor este un proces mult mai lent si mult mai complex decat schimbarea unei legi, dar aceasta schimbare intretine pe termen lung sanatatea democratiei si implicit a bunastarii unui stat. Cresterea atributiilor presedintelui ar avea exact efectul opus, deoarce responsabilitatea ar fi in mainile unui singur om nu a unui popor. Astfel revenim la exemplul Statelor Unite cu a sa democratie prezidentiala, ea se bazeaza pe secole de cladire a culturii civice si participative. Presedintele reprezentand exponentul unui popor implicat si nu tatucul unei populatii dependente.

    Comentariu apreciat Thumb up 12
    • E chiar mai simplu: în condițiile n care un singur partid câștigă mereu alegerile și are mai întotdeauna apucături antidemocratice, simt nevoia unei contrabalansări.

    • Si nu ar fi mai bine ca pana atunci aceasta contrabalansare sa fie facuta de strada?

      Thumb up 0
    • Victor, nu ar trebui să avem un sistem funcțional și fără stradă? Adică guvernăm cu strada? Unde în lumea civilizată se guvernează cu strada, nu vezi că ăștia ne testează limitele și din din păcate strada nu se poate mobiliza la fiecare tâmpenie cu care vin guvernanții. E clar că interesul și vigilența străzii e în scădere și e normal să fie așa din păcate.
      Vlad are dreptate, deja nu mai vorbim de democrație când cel mai votat om devine tot mai irelevant, iar țara e condusă de facto de un nene cu mustață pe care nu îl votează nimeni, strada nu are vreo modalitate de a-l combate, poate ajunge în locul lui oricine, inclusiv vreun mafiot italian, nu avem noi vreun cuvânt de spus în politica partidului.

      Thumb up 0
    • Hai sa propunem pt democratie reala ca presedintele si partidul majoritar parlamentar sa reprezinte grupuri diferite/partide diferite. Contrabalans. Asa nu mai avem un partid majoritar in toate reprezentarile.
      Apoi procurorii sa fie desemnati de un triumvirat – presidentie, CSM, parlament; iar prim ministrul de catre parlament si presedinte.

      Cat despre faza cu presedintele cu mai multe sau mai putine puteri – noi privim acum din punctul de vedere al unui presedinte care sprijina justitia; ce s-ar intampla daca ar fi cu PSD?
      Prin urmare – democratic – parerea mea – este ca fiecare reprezentant sa aiba puterile dar si limitarile sale; o abordare temperata este ok; nu sa dam puteri mari predintelui, acum, si apoi sa ne dam cu capul de pereti ca isi impune agenda propie datorita lipsei de limitari.
      Asta e prima greseala pe care o fac toti – daca parlamentul e al lor, hai sa ii dam puteri sporite ca cica ne face politica. Daca presedintele e al lor, la fel. Dar cand votantii schimba proportiile – nu mai stiu ce sa faca.
      Ca politica sa fie a poporului ==> nici o putere sa nu fie suprareprezentata si nici arbitrara.

      Thumb up 0
    • Apropo de modele sociale, poate cineva sa raspunda pe loc, fara sa apeleze la Google, cum il cheama pe presedintele Elvetiei?
      De ce Elvetia? Pentru ca modelul social al acestei tari si, implicit, sistemul electoral si de reprezentare se apropie cel mai mult de definitia democratiei. Elvetienii de rand identifica o problema sociala sau economica, de importanta nationala si au la dispozitie un instrument de consultare articulat si coerent – referendumul – care permite cetatenilor sa rezolve acea problema, asa cum vor ei si nu politicienii.
      Comparati cu Romania:
      1. Cate retrimiteri in parlament ale unei legi ati auzit ca a intreprins presedintele Elvetiei?
      2. De cate miscari sociale – proteste, greve, etc. – de notorietatea celor din Romania ati auzit in Elvetia?
      3. La cate bilanturi ale DNA-ului elvetian – daca exista acest for – participa oare presedintele Elvetiei?
      4. Si, in general, de cate “contre” ati auzit intre presedintele Elvetiei si presedintele vreunui for parlamentar al tarii?
      Chiar si un votant PSD, nemultumit fiind de o legiferare intr-un domeniu de interes pentru el, familia lui sau categoria profesionala din care face parte, pe care o realizeaza “partidul sau”, daca se duce la biroul teritorial parlamentar pentru a cere socoteala, va fi imbrobodit cu tot felul de povesti despre cum NU se poate rezolva revendicarea sa.
      Sistemul nostru de reprezentare va crea mereu nemultumiri. Pentru ca, votand, am cedat unor incompetenti – sau dezinteresati, daca nu tradatori – dreptul nostru si puterea noastra de a rezolva preoblemele comunitatii.
      Crede cineva ca votantii PSD i-au trimis in parlament pe alesii lor, ca sa modifice legile justitiei, de exemplu, asa cum au facut-o? (Fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean spunea ca avem cca. 14.000 de legi care ar trebui modificate pentru a fi armonizate cu deciziile CCR privind neconstitutionalitatea unor prevederi). Sau ca sa treaca toate contributiile sociale la angajat?
      Oare e intelept sa dam mai multe puteri presedintelui, cand istoria recenta ne-a aratat ca am avut: un presedinte care era suparat – in 1990 – ca Ceusescu “intinase” ideea de comunism in Romania; apoi, un Emil care era total aerian in politica externa,dar se pricepea sa ne indatoreze; apoi un mafiot ordinar ca Basescu, iar acum il vad pe presedinte facand o echilibristica din ce in ce mai greoaie intre medierea puterilor statului, pe de-o parte si propriile probleme, atat cele preluate de la Basescu, cat si cele generate de “atasamentul” sau fata de Kovesi.
      Deci, ne-am ales cu doua rele. Din nou! Unul, fiind un parlament compus din incompetenti si corupti, iar celalalt un presedinte – oricare – preocupat de orice altceva decat de Romania.

      Thumb up 0
  4. #11

    Mai întâi președintele ar trebui să fie cu adevărat neutru , să nu provină din partide . Nu te poți aștepta ca un șef de partid să devină peste noapte echidistant , cei 4 de până acum au dovedit asta . Un diplomat de carieră , academician sau un alt om cunoscut ca onest și valoros , neimplicat partinic , ar corespunde cu litera și spiritul Constituției .

    Comentariu apreciat Thumb up 6
    • Da, foarte adevărat, noroc că ai pus tu punctul pe â. Asta e adevărata problemă a democrației românești. Citești un articol întreg cu argumente și tu vii cu o soluție la o falsă problemă. După tine… ar merge pentru democrația noastră neaoșă un diplomat de carieră ales de parlament și psdul să facă ce vrea la parlament. Numa diplomatu ăla să fie echidistant. Cam ca echidistanții de la avocatul poporului sau curtea constituțională…

      Thumb up 0
  5. Ce-i drept un presedinte cu mai multa putere ar fi un lucru bun..tinand cont de vremurile actuale din Ro. Dar ce se intampla daca presedintele are mai multa putere si mandatul ajunge pe mana unui Dragnea . Sau Ponta ? Sau Geoana ? Sau se ajunge la un alt duel de genul Iliescu vs raposatul Vadim ? Ce ne mai facem atunci , o sa cerem din nou schimbarea si mai putina putere pentru presedinte ? Sa nu uitam ca nici unul din cei mai sus mentionati nu a fost batut la un scor categoric. De altundeva trebuie sa vina schimbarea…

    Thumb up 9
    • Ce înseamnă prea multă putere? Vezi că Vlad a spus în text ce crede el că ar trebui să fie în plus. Cum ar putea abuza spre folosul funcției de președinte facilitatea de a demite parlamentul? Dimpotrivă s-ar echilibra puterile.

      Thumb up 0
  6. întrebarea e prost pusă, pentru că 1. merge în continuarea discursului psd-alde că problema fundamentală în politica românească este legată de atribuțiile președintelui (nu e, iar discursul lor e așa pentru că din 2004 încoace președintele nu e al lor); 2. sugerează că celelalte instituții democratice la vârf, parlament, guvern, autorități locale, alegeri etc. sunt cu toate ok (și nu-s). altfel spus, o discuție despre atribuțiile președintelui are sens doar în măsura în care vorbim despre toate instituțiile. vrem un președinte mai slab în comparație cu restul puterilor la vârf? ok, atunci cum contrabalansăm puterea crescută a celorlalte instituții democratice de la vârf? mai mult, oare echilibrul actual dintre puteri e bine ponderat, sau e dezechilibrat și duce la blocaje în decizii? după ce avem răspuns a aceste ultime întrebări, are sens să facem pasul următor.

    și o observație: în 2003, pesediștii au prelungit mandatul pentru președinte, un cadou pentru năstase. acum, se chinuie să reducă atribuțiile președintelui. ce nu înțeleg acum e ce e în capul lor: renunțarea la ideea de a avea vreodată președinte sau, pur și simplu, lipsă de viziune.

    Comentariu apreciat Thumb up 12
  7. Eu cred ca avem nevoie de un Lider. De un Presedinte prezent, activ, implicat, influent, care sa ne arate ca ii pasa de aceasta tara si de soarta ei. Un Presedinte care, indiferent de constrangerile legislative si de prerogative, sa poata fi un model pentru societate si pentru poporul sau, care sa fie urmat de societate.

    Da, suna utopic si poate mult prea idealist! Insa, daca e raspund clar la intrebare: consider ca avem nevoie de un Presedinte mai puternic. Presedintele ar trebui sa aiba un set mai bun de unelte, de legi, de prerogative astfel incat sa contrabalanseze un Parlament ce devine din ce in ce mai mult monopol al unui singur partid.

    Thumb up 7
  8. Daca tot vrem sa fie ca-n germania, atunci sa fie ca acolo: sa avem un presedinte strict decorativ o pozitie care de altfel i se potriveste ca o manusa lui iohanis care ca sa nu-si strice concediu din tenerife s-a grabit s-o desemneze pe dancila.

    Comentariu apreciat Thumb up 5
  9. Eu traiesc de 20 de ani in Germania si-mi place sistemul asta. Rece, curat, aproape cazon, lipsit de “far calauzitor”, fara ” omul providential” ,rigoare si strictete!
    Nemtii s-au cam saturat de multisor de kaizeri si fuhreri care-au “faurit” numai blestematii, razboaie mondiale si sute de milioane de morti!
    In concluzie: mai multa incredere am intrun organ de conducere constituit pe baza votului , format din 400-500 de alesi , decat in puterea discretionara a unui singur individ care poate fi lovit de filoxera!
    Stii cum e pe aici? Ministrul justitiei demite cand i se pare lui justificat pe procurorul sef federal! Fara rapoarte, fara conferinte de presa, pur si simplu demite, si aicea procurorii nu sunt magistrati.
    Magistrat e doar judecatorul! Procurorul e avocatul statului, egal in drepturi cu avocatul apararii, asta nu se intelege in Romania.
    La prima suspiciune de inducere in eroare a instantei, atat procurorul cat si avocatul apararii pot fi trimisi la inchisoare de judecator, iar respectivii sunt exclusi definitiv din meseriile lor pe veci!
    Da, vreau un presedinte ca-n Republica Federala Germania!

    Comentariu apreciat Thumb up 11
  10. Problema e mai complicata de atat. Daca facem ca in germania, atunci blocul 3 nu se va mai mobiliza la prezidentiale, ci la parlamentare, caci vor intelege adevarata miza. Daca facem ca in franta, riscul este mare: daca ai un presedinte Băsescu 2012 de ex? Trebuie sa mai caut modele…

    Thumb up 1
  11. Si daca facem o mutare dubla? Adica presedintele e decorativ si ales de Parlament, dar ne alegem Primul Ministru (sau Prim-Ministrul? niciodata nu stiu cum e corect), iar Parlamentul e silit sa lucreze cu el/ea sau sa mearga la anticipate (apropo, ar trebui usurat accesul la anticipate…).

    Ori dam mai multa putere Presedintelui si avem grija sa avem mereu coabitare…

    Thumb up 1
  12. Eu as propune dizolvarea parlamentului daca referundumul pentru suspendarea presedintelui nu trece ( si referendumul sa fie obligatoriu in caz de suspendare)

    Comentariu apreciat Thumb up 16
  13. Cred că această chestiune a președintelui e mai complicată decât atât.
    În primul rând, românii nu știu ce atribuții are un președinte, deci nu știu exact ce votează.
    În al doilea, campaniile electorale sunt reclame artificiale făcute unui om, deci nu știm foarte clar nici pe cine votăm. Cu mențiunea că mă îndoiesc sincer că, în contextul nostru, persoanele care poate chiar ar fi potrivite să ocupe acest rol cumplit de dificil au fonduri pentru o campanie electorală convingătoare.
    Cât despre întrebarea lansată de dv., cred că mai degrabă (și, oarecum, legat de paragraful anterior) ar trebui să ne gândim foarte serios CINE s-ar potrivi pentru România. Exemplele de până acum au determinat dezamăgirea și debusolarea românilor.
    Dar da, sunt de părere că ar trebui asigurată o balanță mult mai clară a puterilor în stat. Fiecare cu sarcini extrem de precis delimitate, ca să nu se mai calce pe bătături și să nu se mai faulteze reciproc în detrimentul celor în folosul cărora se presupune că ar trebui să lucreze.
    Într-adevăr, înclin spre acordarea unor puteri sporite președintelui, dar asta numai în contextul în care am avea niște candidați potriviți, iar electoratul ar ști să-și facă treaba profesionist.

    Thumb up 5
    • “Fiecare cu sarcini extrem de precis delimitate, ca să nu se mai calce pe bătături și să nu se mai faulteze ”

      Tocmai calcatura asta pe bataturi asigura un echilibru, mai ales in cazul unei coabitari. Singura problema ar fi ca aceste calcaturi sa se faca organizat, dupa reguli fixe, care nu se modifica in timpul jocului.

      Exemplu despre cum mergea legea pana acum in cazul numiri Procurorului General. Ministru de justitie propune, CSM da un aviz, presedintele aproba.

      E evident ca aici ministrul si presedintele trebuie sa ajunga la un compromis, mai ales daca au pareri complet opuse.

      Ministrul are o propunere slaba, CSM da aviz negativ, presedintele zice pas cu motive. Caci e un joc politic, nici presedintele nu poate spune pas la nasfarsit, caci incepe sa il coste politic. Daca propunerea pare in regula si avizul de la CSM e pozitiv, nu poate nici presedintele sa zica pas la nasfarsit. Costa politic, dupa cum spuneam.

      Tot jocul asta forta ministrul (si guvernul implicit) sa stea la masa cu presedintele si sa ajunga la un compromis privind nominalizarea. Asta e democratia, pana la urma.

      PSD rezolva simplu problemele astea cam dupa cum va doriti dumneavoastra: toata decizia la guvern, (mai) nimic la presedinte, nu se mai calca presedintele cu ministru pe batatura si o sa fie bine si la vara cald ;)

      Pai atunci, cum zice autorul, de ce ne mai chinuim 10-11 milioane sa mergem la vot la prezidentiale? Ce mediere mai face presedintele intre puterile statului, de exemplu intre justitie si puterea executiva? Ca asa scrie in Constitutie.

      Dar daca vrem asta, trebuie sa modificam complet Constitutia si cu asta, basta.

      Thumb up 0
  14. #24

    Zic ca e cam simplist sondajul. Plus ca nu putem schimba prerogativele presedintelui de fiecare cand nu ne convine persoana de la Cotroceni. Cred ca mai eficient ar fi ca fiecare parte (putere) sa aiba metode de contrabalansare a exceselor celeilalte parti (puteri). De ex Basescu. Un presedinte ca Iohannis nu facea ce a facut Basescu in aceleasi conditii de umiditate si temperatura, deci lumea ar fi fost mai linistita. Sau in conditiile actuale sa fi fost Basescu. Sigur nu era atata liniste la Cotroceni. Chestia cu PSD se va dilua in timp dupa ce generatia de asistati se va diminua si politicienii de nivelul celor de acum vor mai disparea. Dar asta mai dureaza. Nici nu putem sa luam cu copy/paste un model de afara pentru ca trebuie tinut cont de specificul national. Dar cel mai important ar fi sa avem o alternativa, care intarzie sa apara.

    Thumb up 5
  15. Prefer sistemul francez sau german, adica presedintele sa fie seful guvernului.

    PSD nu a invatat nimic din trecut, au mai modificat ei legi care s-au intors impotriva lor. PSD o sa aiba presedintele Romaniei cand acea functie nu o sa mai fie relevanta :)

    Ar trebui sa le spuna cineva ca aceste legi se vor aplica si atunci cand ei vor fi in opozitie si nu stim ce nebun o sa fie la putere sa le aplice.

    Thumb up 2
  16. Încrederea în instituția prezidențială e mai mare decât în Parlament. Participarea la alegerile parlamentare e întotdeauna mai mică decât la alegerile prezidențiale. Pentru mine concluzia e una logica : sistemul francez s-ar potrivi mai bine in Romania decât cel german. În România nu există conlucrare intre instituții,ci luptă pentru putere și rezolvarea problemelor personale.

    Thumb up 4
  17. Am surprins in emisiunea “avocatul diavolului” cateva idei bine fundamentate si exprimate in detaliu de Vlad Petreanu. In contrast cu acestea CTP parea sa se fi transformat din “avocatul diavolului” in insusi diavolul. Parea ca intrase intr-o stare de totala empatie cu Dragnea.
    Cred ca formatul emisiunii ar trebui sa nuanteze aceste contraste pentru a nu duce la confuzie sau la efecte adverse.
    Cert este ca in ultimii 11-14 ani Constitutia Romaniei a fost fortata sa-si reveleze limitele atat in ceea ce priveste echilibrarea puterilor in stat cat si in caracterul ei excesiv de maleabil, fiind supusa unor decizii extrem de controversate prin care CCR care desi respecta litera nu respecta spiritul acesteia. Ca sa nu mai vorbim despre paradoxul ca anumite decizii ale CCR sunt doar consultative.
    In concluzie nu se pune problema de a decide daca ne dorim o republica parlamentara sau prezidentiala ci pur si simplu cum echilibram puterile in stat pentru a elimina masinatiunile prin care a fost posibil sa fim condusi intr-o fundatura in care institutiile statului de drept sa fie aservite unei puteri corupte.
    Ar fi util daca Vlad Petreanu ar accepta sa-si posteze in detaliu remediile propuse in emisiune pentru echilibrarea vulnerabilitatilor care acum ne tin captivi in fata agresiunii asupra celor doua puteri care mai stau in picioare in fata infractorilor.

    Comentariu apreciat Thumb up 7
    • Excelent punct de vedere !
      Intr-adevar, problema mare, de principiu, e asigurarea unui echilibru al puterilor in stat. Cu limitele ei actuale, Constitutia nu-l garanteaza iar componenta Curtii Contitutionale, mereu “inclinata” politic, nu ajuta la o justa interpretare a asteia pe care o avem, asa cum e ea…

      Thumb up 0
  18. Parerea mea: Romania e actualmente republica parlamentar-prezidentiala. Ca sa schimbi sa aibe institutia prezidentiala mai multa putere ar insemna sa se schimbe Constitutia. Deci greu/imposibil.

    Pe de alta parte DE CE? N-are rost :) Nu as avea incredere intr-un roman sa acumuleze mai multa putere. Sorry, dar viata+istoria mi-a aratat ca santem o natie fara caracter: gargara multa, cozi de topor, cocalarism+coada pe sus etc. Da, or fi sanse sa apara un martir/erou ca Vlad Tepes sa faca ordine, dar sanse muult mai mari sant sa apara un de-alde Radu (fra’su lu’ Vlad) care a fost un tradator de neam si tara si care pt-o acadea de la turci era in stare sa-si omoare fratele fara probleme.

    Probabil cel mai bun ar fi sa se aleaga presedintele Americii prin referendum sau sa fim guvernati direct de la Bruxelles, iar toata administratia de la Bucuresti sa fie declarata NULA.

    Thumb up 8
  19. Acum e exact asa – chiar ieri a fost un politruc de mana a 2-a de la bruxelles in Romania si s-au inchinat toti la el ca la moaste, de la dragnea pana la iohanis. Din pacate nu scapam de nici un fel de sutele de ani de vasalitate.

    Comentariu apreciat Thumb up 9
    • “Inchinatul” a fost de forma, toti au sa faca in continuare exact/atata ce stiu ei sa faca: nea Klaus sa observe cu ingrijorare, iar Livache sa conduca prin marionete raul/ramul. Toti ceilalti au sa continue cu vodevilul in timp ce le curge/pica bine-mersi de la stat prin contracte manarite.

      Thumb up 0
    • Miklos, oare nu intelegi? Nu e nicio vasalitate; nu ne obliga nimeni sa stam la un loc cu statele de drept din partea cea mai civilizata si mai prospera a lumii. Putem pleca oricand, inapoi in saracia si coruptia noastra fanariota.

      Nu fi prost, mă. Geme tara de prosti si ticalosi, trage un pic de tine, gandeste un pic si singur, o sa-ti faca bine.

    • Pai tocmai ca atitudinea e direct legata de civilizatie, iar daca continuam sa ne comportam ca niste vasali si sa ne inchinam la tot felul de birocrati doar pt. Ca-s veniti de la bruxelles, niciodata nu vom fi o tara dezvoltata si civilizata ci doar vom astepta ciolanele care ni se arunca cateodata de la masa bogatilor..Nu inteleg ce a cautat un presedinte de tara sa se intalneasca cu un birocrat de mana a 2-a.

      Thumb up 0
    • Când putea să stea cu infractorii autohtoni de prima mână și ar fi fost mult mai multă liniște :))

    • Ar fi trebuit sa se intalneasca cu macron sau merkel nu cu functionarasi de la bruxelles.

      Thumb up 0
    • Nu te poti abtine. Chiar nu-ti da pace prostia. Mai citeste!
      Timmermans este reprezentativ pentru toata Uniunea Europeana inclusiv pentru Merkel si Macron.
      Iar de vasalitate nu inteleg cum poti mesteca rahatul asta!
      https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22319182-europarlamentarii-psd-votat-impotriva-unei-rezolutii-propriului-grup-politic-din-parlamentul-european-privind-declansarea-sanctiunilor-fata-polonia.htm

      Thumb up 0
    • Depinde ce vor romanii (87% din cetatenii acestei tari). Daca vor nationalism (nu conteaza de ce tip-legionar, comunist, etc) atunci evident vor alege sa inchida granitele si nu vor asculta de nici o autoritate europeana. Curentul acesta este promovat de viziunea rusa asupra lumii, nu cred ca e necesar sa explicam motivele, se subinteleg (va aduceti aminte de celebra fraza alui nea Nicu “neamestecul in treburile interne”?). O Europa puternica si unita e spaima ursului din est. Concetatenii nostri au insa mentalitatea neschimbata si refuza tot ceea ce nu este romanesc. Domnul Miklos, daca e sa ma iau dupa nume, ar putea sa ne explice unde au disparut dupa 100 de ani minoritatile atat de marcante in anul 1918 cand Romania a devenit Mare. Ceva imi spune insa ca nici el nu a inteles mare lucru din integrarea europeana a etniilor…

      Thumb up 0
    • Omologul unui sef de stat e alt sef de stat, nicidecum un functionar de mana a 2-a. Chiar si pt tariceanu si dragnea, al 2-lea respectiv al 3-lea om in stat timberlake ala e la un nivel inferior. Pana acum nu am observat o atitudine de vasalitate fata de Polonia, in schimb daca vine vreun birocrat de la bruxelles toti se inghesuie sa ia lumina, de la presedinte pana la prim-ministru si reprezentantii parlamentului.

      Thumb up 0
    • Bai, Miklos, termina cu punctajele astea de propaganda, zau asa.

  20. Sa va aduceti aminte ca cele mai multe din puterile actuale ale președintelui au fost stabilite in anii 2000-2004 de catre psd pentru a putea sa se bucure nastase EL INSUSI cel putin 10 ani de putere discreționară si a ieșit exact invers :)
    Poate ca avem noroc si acum si la următoarele alegeri nu mai iese psd-ul

    Thumb up 2
  21. Am apăsat cu strângere de inimă pe ”mai multă putere”

    Pentru că nu putem ști cu siguranță dacă puterea va fi pentru cine se pregătește sau pentru cine se nimerește. Sigur, în contextul actual e indicat ca președintele să aibă mai multă putere, dar experiența recentă a alegerilor în multe țări din lume a demonstrat că pot fi al naibii de imprevizibile.

    Ar fi chiar distractiv să se golească de conținut această funcție și să o câștige Dragnea dar imediat să se întâmple ceva în parlament iar PSD să piardă puterea. Pare extrem de improbabil dar nu se știe niciodată.

    Thumb up 2
  22. Daca vrem sa schimbam privilegile presedintelui atunci noi suntem la fel ca PSD-ul. Ei incearca sa i le reduca ca sa poata sa-si faca ei smecheriile, iar noi vrem sa schimbam regulile ca sa contrabalansam pozitia dominanta a PSD-ului. Vedeti asemanarea? Schimbam regulile ca sa ne avantajeze tabara. Pur conjunctural, si nu principial. Nu ii corect, chiar daca noi vrem sa facem un lucru bun. Principiul pe baza caruia vrem sa ajungem la acest bine e gresit.
    Daca, ipotetic, am fi facut schimbarea asta, si ar fi ajutat 5 ani, iar dupa asta vine la putere un Dragnea, un Pandele, un Tariceanu, atunci ce? Schimbam din nou regulile sa ii reducem atributiile? Vom argumenta ca nu e bine sa fie un despot la putere..?
    Daca peste acei 5 ani ar fi o coalitie buna (romania 100 + Usr + pnl) si ei ar vrea sa inaspreasca legiile justitiei, sa introduca confiscarea extinsa s.a.m.d, si presedintele Tariceanu ar refuza sistematic legiile, atunci cum ar fi?
    Chiar daca la poll-ul din articol, 90% ar vrea un presedinte mai puternic, ar fi interesant sa vedem cum ar fi cand Tariceanu sau Pandele ar fi presedinte, si nu Iohannis.
    Mama ei de conjunctura..

    Thumb up 7
  23. Nimeni nu a pomenit (sau n-am observat eu) modelul american care mi se pare foarte interesant: președintele ca șef al executivului. Asta ar însemna să renunțăm la rolul de mediator, dar – hai să fim sinceri! – de câte medieri reale am avut parte în anii de după ’89? Mai mereu președintele a fost mai mult sau mai puțin părtinitor cu partidele care se aflau în opoziție față de originea sa politică, iar despre medieri între cetățeni și instituții ale statului nici atât nu putem vorbi, mai ales că prerogativele sale sunt extrem de subțiri. Din toate motivele astea mi se pare că ar fi mai practic să atribuim puterea executivă președintelui. Am termina cu toate manevrele politice legate de formarea guvernului, cu toate trocurile de culise care se fac și se desfac (specialitate UDMR, dar nu numai). Probabil demolarea guvernului ar fi mult mai complicată, dar cred că avantajele cântăresc mai greu decât dezavantajele.

    Thumb up 2
  24. Ne tot invartim in jurul cozii.

    Vlad Petreanu a punctat foarte bine la radio, dar acum nu vrea sa ne ajute.
    Nu este vorba despre un presedinte cu mai multa putere, ci macar de un presedinte cu mai multa autoritate.
    De exemplu Vlad Petreanu semnala ca in cazul suspendarii presedintelui exista vulnerabilitati ingrijoratoare cu privire la usurinta si lipsa de substanta a deciziei care poate duce la demiterea unui presedinte.
    1. O majoritate simpla in parlament poate decide suspendarea printr-un vot politic. Alternativa corecta ar fi ca doar cu o majoritate de 2/3 sa se poata declansa procedura de suspendare.
    2. CCR da un aviz consultativ propunerii de suspendare. Alternativa propusa era ca acest aviz sa fie obligatoriu
    3. Modificarile aduse la legea referendumului care este validat cu participarea a 30% din cetatenii cu drept de vot. Alternativa fiind varianta anterioara cu participarea a peste 50% din cetatenii cu drept de vot.
    4. Aberatia constitutionala prin care presedintele poate cere o singura data reexaminarea unei legi care urmeaza a fi promulgata, precum si numirea procurorilor sefi asa cum se prevede in noile legi ale justitiei. Alternativa de bun simt este ca poate respinge motivat de ori cate ori considera ca este cazul. De exemplu o lege care a fost modificata desi poate purta acelasi titlu nu mai este aceasi lege. La numirea procurorilor insa poate exista o situatie in care CCR considera o gluma atribuiile presedintelui ca putere in stat. Presedintele poate refuza o singura data, caz in care ministrul justitiei poate reveni cu aceasi propunere. Si logic daca este vorba despre alta propunere aceea va avea o alta motivatie de respingere asupra careia presedintele nu se mai poate exprima.
    Acestea ar fi cateva exemple de dezechilibru al puterilor in stat care sunt de actualitate, dar lista ar fi destul de lunga.

    Thumb up 5
  25. e nevoie de un presedinte cu mai multa putere, nu excesiva care poate duce la dictatura, ci care sa contrabalanseze apucaturile dictatoriale ale unui parlament condus de doi penali, pt. ca un presedinte are mai multe voturi directe in spate decat suma voturilor pe care le au parlamentarii puterii.
    dar e nevoie si de o constitutie noua, mai puternica, neinterpretabila in functie de apartenenta CCR la psd-alde-udmr.

    Thumb up 1
  26. Acum avem un presedinte pro ocidental. Dar daca urmatorul va fi unul de tip dictatorial? Putin, Erdogan nu sunt doar exemple…

    Thumb up 3
  27. Eu am fost printre cei 6 milioane care au votat in 2014 pentru un Iohannis cu puteri depline. Nu inteleg cum Dragnea, bazandu-se pe 3,5 milioane de votanti, a schimbat regulile jocului…

    Thumb up 3
  28. Nu imi place deloc situatia actuala si in acest moment mi-ar place un presedinte cu puteri sporite, dar in acelasi timp, asa cum au spus-o si altii pe aici, daca peste un timp ajunge pesedinte un nemernic, ce facem? Schimbam inca o data…si apoi inca o data…si…pana cand? Cred ca singura putere careia ar trebui sa-i dam forta necesara ca sa stopeze derapajele politicienilor, pentru ca atat presedintele cat si parlamentarii sunt politicieni iar acestia sunt o plaga purulenta indiferent din ce parte vin, ar fi puterea judecatoreasca. Justitia trebuie scoasa in proportie cat mai mare, daca s-ar putea 100% ar fi perfect, de sub influenta politicienilor. Cu judecatori la CCR alesi de breasla si nicidecum numiti de politicieni, si poate cu un tandem procuror general-avocatul poporului ales prin vot direct de catre populatie, am reusi sa tinem la respect cat de cat aceste hiene din parlament si nu numai.

    Thumb up 1
  29. #52

    Problema nu este președintele ci întreaga constituție:
    1. Înțelege publicul ce însemnă egalitatea între legislativ, executiv și justiție?
    2. Apropos de CCR: DNA, justiția nu ar trebui să verifice legi&HGR ?! Egalitatea trebuie să se refere la verificarea de către una dintre puteri a „întregului” acțiunii uneia din celelalte două puteri.
    3. Controlul constituționalității ar trebui să se facă de juriști profesioniști în cadrul ÎCCJ, pe durata întregii de validitate a actului care reglementează viața statului.
    4. Sunt foarte multe de discutat, mi se pare ca esențiale: a) egalitatea celor trei puteri ale statului democratic; b) punerea la punct și menținerea „corespunzătoare” a acțiunii de control (verificare) și echilibrare („check&balance” – verbe nu substantive (!), a propos de Montesquieu și, mai ales, de părinții națiunii „americane”).
    PS. Ce părere aveți de votul „censitar” echivalat prin „anii de școală (de exemplu)”?

    Thumb up 1
  30. cred ca o alta intrebare legitima pentru societatea romaneasca ar fi daca ccr nu ar trebui sa fie formata de judecatorii iccj, asa cum se intampla in mai multe state europene. cred ca nivelul de incredere ar creste si s-ar realiza un echilibru adevarat nu unul cu iz vadit politic ca acum si in trecut. poate n-ar strica ca dl presedinte sa ne intrebe si acest lucru la eventualul referendum.

    Thumb up 1
  31. Eu o sa scriu mult! Avertisment! :)

    In acest moment nu sunt de acord cu niciuna dintre masuri – presedinte mai puternic sau decorativ.

    Amandoua in cazul nostru sunt doua extreme cu rezultate aproape garantat negative pe termen mediu si lung pentru noi toti.

    Cred ca problema nu este cine are mai multa sau mai putina putere ci faptul ca ne punem increderea intr-o singura persoana ceea ce inseamna sa “o cautam din nou cu lumanarea” ! Nu am avut 70 de ani de “tatuci iluminati” inca mai vrem asa ceva??

    Problema reala este legata de oamenii care “populeaza” aceste institutii (parlament, guvern, administratie prezidentiala, sistem de justitie, servicii aka securitate etc.) oricat de vremelnici ar fi ei.

    De ce sunt o problema? Pentru ca acest gen de oameni nu respecta niciun fel de regula si sunt genul de oameni care prefera extremele pentru a-si atinge scopurile evidente – furtul din bugetul si avutia nationala pentru ei si familia lor. Din aceasta cauza principiul controlului reciproc si al separatiei puterilor nu functioneaza cum trebuie la noi.

    Politicianism este termenul consacrat de catre Constantin Radulescu Motru in Cultura Romana si Politicianismul (1904) – iata si definitia data de Motru extrem de actuala – “Prin politicianism – intelegem un gen de activitate politica – sau, mai bine zis o practicare mestesugita a drepturilor politice – prin care cativa dintre cetatenii unui Stat, tine si uneori reusesc sa transforme institutiunile si serviciile publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, cum ele ar trebui sa fie, in mijloace pentru realizarea intereselor personale”.

    Din punctul meu de vedere extremele si incapacitatea de a respecta un set reguli general acceptate pe termen lung fac imposibila orice fel de constructie solida in Romania secolului 21.

    Atata timp cat oameni fara pregatire si fara cultura politica sunt promovati in toate cele 3 puteri ale statului, ei vor adera intotdeauna la extreme pentru ca numai asta cunosc si este mult mai confortabil pe termen scurt aceasta tactica.

    Un om echilibrat are limite si avand limite are responsabilitate. Echilibrul sau se bazeaza pe experienta, pe cunostinte, pe realizarea foarte clara a consecintelor propriilor actiuni atat din punct de vedere pozitiv cat mai ales negativ. Un astfel de om intelege de ce trebuie sa avem reguli in societate si stie foarte bine care este consecinta pe termen lung a nerespectarii acestor reguli.

    Constitutia Romaniei este de fapt un set de reguli; vi se pare cumva ca in acest moment Parlamentul sau Guvernul Romaniei prin majoritatea parlamentara respecta cumva Constitutia la capitolul justitie dar si la capitolul resurse, libertati si drepturi cetatenesti etc. ? Cum sa interpretam ultima masura aprobata de senat fara probleme prin care practic se da mana libera la defrisarea ultimelor paduri virgine din Europa? Din nou extreme dupa extreme si nerespectarea regulii de bun simt de a nu lua masuri pe termen scurt care sa puna in pericol bunastarea generala si implicit si a familiei tale (adica a politicianului) pe termen lung.

    Eu consider ca multora dintre acestor oameni le lipseste instinctul de conservare la nivel primar si au o “bestialitate” inerenta care ii impinge in mod “natural” la reactii si actiuni extreme. Nu este o surpriza acest lucru dat fiind ca majoritatea dintre ei provin din randul acelei clase sociale care sub pretextul comunismului si cu ajutorul bocancului sovietic a ales sa elimine fizic sute de mii de oameni si sa distruga viata a altor cateva milioane pentru a-si asigura “tabula rasa” lor si copiilor lor pe veci! Inchei spunand ca stilul de viata bazat pe extreme il regasim si la multi dintre concetatenii nostri, combinat bineinteles cu lipsa de respect fata de orice fel de regula de bun simt.

    O solutie posibila este ca noi toti sa adoptam o viata cat mai echilibrata si un set de principii si reguli simple pe care sa le respectam cu totii indiferent de interesul personal – poate asa vom reusi sa cladim ceva aici si poate asa vom reusi sa supravietuim ca un singur popor!

    Sa alegem un presedinte cu puteri sporite intr-o societate ierarhizata militar, unde seful e stapanul absolut si detinatorul adevarului suprem si unde statul de drept este “un stat de drepti” este cel putin o naivitate care ne arunca definitiv la groapa de gunoi a istoriei.

    Thumb up 1
  32. 1. Solutia cu regulile si principiile de viata e buna, dar nu are nicio legatura cu pronlema. Ca sa nu amintim cunoscutul provern cu pestele care se impute iti spun ca aceasta solutie ne va salva peste cateva sute de ani. Se pune?
    2. In privinta defrisarilor, guvernul/parlamentul nu respecta constitutia, dar nici nu o incalca explicit. Asta este o problema in legatura cu constitutia.
    3. Un lucru e cert nu ne trebuie un presedinte “decorativ”. Deja multi il considera pe Johannis prea decorativ. Iar aia cu ierarhia militara nu stiu de unde ti-a venit dar nici comandantul Basescu nu cred ca s-a gandit vreodata la asa ceva.

    Thumb up 1
  33. Un presedinte puternic dar nu foarte puternic.
    Daca tot este ales prin vot direct inseamna ca este singurul care reprezinta cu adevarat poporul pentru ca in cazul partidelor se aleg liste, se castiga prin redistribuire etc.
    Deci avand in vedere ca are legitimitatea cea mai mare ar trebui sa aiba si puterile cele mai mari.
    Ca in Franta, sa poata dizolva Parlamentul si declansa alegeri anticipate… dar si sa poate fi suspendat cu 2/3 din votul parlamentarilor si demis daca asa decide poporul prin referendum.
    Avand in vedere ce pupincurism, traseism politic si coruptie si instabilitate este la partide as prefera sa avem un om cu capul pe umeri ca Presedinte care sa dea strategia si guvernele aka partidele la conducere sa se schimbe periodic la conducere

    Thumb up 0