Pe cuvântul meu dacă pricep ce-o fi cu PSD. Pe vremuri, ăsta era un partid care ştia să ia decizii. Bune, rele, dar lua decizii. Deciziile acestea erau bine calculate şi menite să producă efecte – bune, rele, dar lucrurile nu erau decât arareori întâmplătoare.
Dar, în această guvernare, PSD pare că şi-a pierdut capacitatea de a anticipa măcar două mutări înainte. Precum un şahist ageamiu, sare cu tura-n mijlocul tablei doar ca să se mire imediat că-i e luată cu nebunul. Descentralizarea, unul dintre marile obiective ale USL pentru 2013 şi un proiect pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, a fost coordonată de liderul de facto al PSD și făcută ţăndări, ulterior, la CCR. Desigur, asumarea răspunderii e vorbă goală, nimeni nu răspunde pentru porcăria asta. Un al doilea mare proiect al USL, împins în primul rând de PSD – regionalizarea – e îngropat, prudent, prin cine ştie ce sertare, din cauza încăierării generale pe ciolan între baronii locali. În fine, a treia mare promisiune a alianţei de guvernământ care deţine peste 70% din Parlament, Constituţia, e cam moartă-n păpuşoi. Chiar dl. Dragnea recunoaşte asta.
E vorba despre referendumul de două zile pentru adoptarea noii Constituţii, anunţat cu piepţi umflaţi la începutul anului de liderii alianţei PSD-PNL. O găselniţă care ar fi urmat să rezolve problema pragului de 50% pentru validarea referendumului, au considerat iniţiatorii, care s-au inspirat, foarte probabil, din precedentul vot de două zile pentru o Constituţie, din 2003, organizat de Adrian Năstase.
Doar că suntem în 2014, nu în 2003. Acum s-a adăugat lehamitea a milioane de români faţă de politicieni, iar din ecuaţie lipsesc şi vreo două milioane de alegători din ţară, plecaţi la muncă prin Europa. Să obţii 50% fără ei e aproape imposibil – pragul n-a fost atins nici măcar la referendumul extrem de pasional pentru demiterea preşedintelui Băsescu, în 2012. Ah, desigur, poate că dacă ar fi fost implementat votul prin corespondenţă… Altele ar fi fost şansele, nu? Doar că, la fel ca toate celelalte partide din România care au deţinut puterea la un moment dat, şi PSD refuză să legifereze votul prin corespondenţă, de teamă ca nu carecumva să fie dezavantajat la vreun scrutin – doar ca să descopere, la momentul (ne)potrivit, că pierde tocmai din absenţa acestui tip de vot. Are şi viaţa asta nişte moduri de a se răzbuna…
Şi mai există o diferenţă între 2003 şi 2014: anul 2009 şi referendumul pentru parlament unicameral, cu 300 de deputaţi, referendum ignorat cu ură de clasa politică, dar care a determinat o decizie a CCR, care a hotărât că orice modificare a Constituţiei trebuie să ţină cont de rezultatul acelui referendum.
Or, noua Constituţie va trebui să treacă pe la CCR, pentru avizare obligatorie înainte de scrutinul popular, unde va fi judecată şi prin prisma rezultatului din 2009… Deci are toate şansele să fie picată, dacă rămâne în forma actuală. Cum să uiţi asta, tu, partid de guvernământ, când anunţi că ai descoperit cum să treci noul proiect – mai ales că, la Cotroceni, e cineva căruia îi face o plăcere aproape sadică să-ţi trântească toate proiectele?
Cum spuneam, precum şahistul ageamiu, PSD s-a trezit din trei mutări fără piese pe tablă. Acum, Liviu Dragnea spune că ideea cu organizarea referendumului timp de două zile nu mai e chiar aşa bună – ba dimpotrivă.
În traducere: PSD a renunţat, de fapt, la ideea schimbării Constituţiei anul acesta, iar asta e o veste proastă pentru Crin Antonescu, pentru că singura lui şansă ca să devină preşedinte era ca preşedintele să rămână fără puteri reale.
Dar, oricum, era o şansă atât de mică încât numai Crin mai credea în ea.
5 comentarii Adaugă comentariu
s-ar putea ca psd sa nu fie chiar asa de zabauc cum pare, cel putin in chestiunea constitutiei. referendumul din mai pare mai degraba o capcana elaborata pentru antonescu: `daca reuseste, in timp asa de scurt, cu toata opozitia presedintelui, ccr-ului, comisiei de la venetia, cvorumului etc, etc, sa promoveze o constitutie in care premierul e Dumnezeu si presedintele nimic, il facem pe crin frumoasa adormita de la cotroceni, si-l uitam acolo. daca nu-i iese, ura si la gara, desfacem usl, dar ii pastram pe chitoiu, rusanu si stroe, il facem pe copilot presedinte`. altfel spus, interesul lui dragnea, deci al puterii reale din psd, e ca referendumul sa cada. cum dragnea si ai lui sunt responsabili de mobilizare, viitorul e destul de clar (mai exista si varianta ca scenariul asta sa-i fi fost prezentat foarte clar lui crin, sub forma: `noi nu riscam sa te punem la cotroceni cu puterile lui basescu, asa ca nu va fi referendum in noiembrie, cand nu va mai fi loc de intors, ci cat mai repede. iti convine, te descurci. nu? sa fii sanatos`, dar asta nu schimba datele problemei).
Stii cat de greu e sa gasesti un zugrav bun, un electrician bun, un instalator si asa mai departe. Greu de tot. Diletantismul si amatorismul sunt o tara a societatii noastre, de acum si dintotdeauna. Ei, cam la fel stau lucrurile si cu politicienii. Noi avem impresia ca astia sunt extrem de inteligenti, chiar daca malefici de multe ori, niste specialisti in ale manipularii si foarte creativi in situatii dificile. Dar, de cand in micro-universul lor au aparut unii care le cam strica jucariile (DNA, CSM, CCR, americanii, „bruselu”, ziaristii rai etc.) se vede treaba ca tot cu niste amatori ne-am capatuit la conducere. Un fel de zugravi care mai mult strica decat repara. Si a cui e vina ca la fiecare 4 ani angajam zugravi prosti, pe care ii platim bine si ii lasam sa mai si fure din casa?
poate ne explica anoni-mous ce e cu psd-ul, ca el e mare fan.
PSD este la originea lui cinstita fostul PCR.Care la randul lui s-a numit(ADEVARUL ISTORIC GOL-GOLUT)Partidul Comunist DIN Romania!Adica nu Roman,ci DIN Romania!Ce inseamna de fapt aceasta precizare care va explica toate deciziile si derapajele sau inclinatiile dea lungul timpului.PCR era de fapt sectia din Romania a NKVD-ului ulterior KGB care nu putea promova interesele imperial ale Rusiei imperiale(auto numita URSS)in limita legilor romanesti din acele timpuri.Anii au trecut si PCR a devenit printr-o mica modificare de exprimare un partid romanesc(dar unic,fara contracandidat!)dar in marile decizii si „mutari”politice nu iesea din cuvantul Kremlinului.Aceasta tendinta s-a pastrat mai ales cand Ceausescu a ales sa nu se mai supuna Moscovei(cand Gorbaciov I-a cerut sa se retraga)facand din asta un act „eroic”cu care sa intre si mai bine in istorie drept presedintele communist al Romaniei ce a fost „dat jos de rusi”.Moscova l-a dat jos sub o aproape impenetrabila acoperire pe care ne-a indemnat s-o numim „revolutie” prin omul sau de incredere de la Bucuresti – Ion Iliescu care inca din primul moment I-a sunat pe rusi sa le spuna”cine suntem si ce vrem”,in fapt era un apel codificat pentru a-I anunta de reusita loviturii.PSD este creatia lui exclusive desigur ajutat in organizare tot de KGB atunci cand s-a certat cu Petre Roman si timpul nu-I permitea sa-si faca partid peste noapte,iar pentru reusita acestei…”creatii”nu exista meritele cuiva,adica ale unei singure personae,aici au muncit zeci de specialist toti vorbitori de limba rusa!Si de atunci PDSR mai intai,apoi PSD au sadit „vlastari”cel mei de seama fiind nimeni altul decat actualul premier un fost UTC-ist de frunte,dar acest”amanunt”antenele nu-l spun niciodata din motivul simplu”e al nostrum oameni buni,e normal,numai la ceilalti nu e voie sa fi fost utc-ist,la noi merge”!
Referendum, șmeferendum; votul contează, precum bine zicea Iosif Visarionovici:
„It is enough that the people know there was an election. The people who cast the votes decide nothing. The people who count the votes decide everything.”