Sintagma „cel mai mare proiect de economie circulară din România” însoțește adesea referirile la Sistemul de Garanție-Returnare, dar ea trebuie umplută cu informații ca să capete consistență.
Așadar, iată: de la jumătatea acestui an, toate ambalajele de băuturi produse în România și eligibile SGR* vor purta logo-ul specific „ambalaj cu garanție”, deci vor fi purtătoare de garanție și returnabile.
Asta înseamnă că prin SGR vor circula 7 miliarde de ambalaje anual.
Opriți-vă o clipă și cântăriți cifra aceasta – 7 miliarde de ambalaje care vor fi gestionate în SGR.
Dacă nu vi se pare suficient de complicat, adăugați ca factor de variație și faptul că sunt 35.000 de tipuri diferite de ambalaje în acest maelstrom al reciclării, și că fiecare dintre ele trebuie identificat corect și urmărit cu precizie, deoarece fiecare este purtător al unei valori financiare clare, adică garanția de 50 de bani care se reține, se returnează sau se transferă, în funcție de situația fiecăruia, sume care trebuie evidențiate în contabilitatea comercianților.
Stați, că mai am: plus 80.000 de retaileri, dintre care cel puțin jumătate sunt mici comercianți, în zone urbane sau rurale, plus sute de producători, plus, evident, noi, adică milioane de clienți finali, care vom cumpăra, goli și readuce în sistem aceste miliarde de ambalaje.
Abia acum putem începe să înțelegem ce înseamnă, de fapt, „cel mai mare proiect de economie circulară din România” – dar numai dacă nu pierdem din vedere care este obiectivul final al acestui sistem: să ne construim cu toții, zi de zi și ambalaj cu ambalaj, o țară mai curată și o societate mai civilizată.
SGR a fost lansat la finalul lunii noiembrie 2023 și deocamdată nu e la potențialul maxim. Oamenii au încă destule nelămuriri și, dacă în general producătorii și marii retaileri s-au adaptat, micii comercianți sunt încă în urmă cu semnarea contractelor cu RetuRO, ceea ce-i expune unor amenzi semnificative, de zeci de mii de lei, și chiar suspendarea activității.
Pentru toți cei care mai au întrebări – clienți sau comercianți – pun aici discuția mea cu Anca Marinescu, CA & Communications manager RetuRO, care răspunde, cred eu, tuturor nelămuririlor.
Apropo de apelul de final al Ancăi, eu spun că trebuie nu doar să avem răbdare, ci să și contribuim activ, fiecare dintre noi, la funcționarea sistemului, ca o investiție în propriul nostru viitor.
- adică: ambalaje de plastic, sticlă, metal, pentru sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, apă plată, minerală sau cu arome, bere, mixuri de bere, vin, cidru, spirtoase, mixuri de băuturi alcoolice, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri.
15 comentarii Adaugă comentariu
Vlad, mai departe de vorbe si îndemnuri, realitatea este ca se achiziționează recipienți pentru care se percepe taxa de 50 de bani dar nu se primesc la containerele pentru reciclare.
Ar trebui ca taxa sa fie perceputa in momentul in care recipientul respectiv are semnul pentru retuRo. Multe băuturi s-au scumpit astfel cu 50 de bani.
Realitatea e putin altfel. Asta e un proiect prost implementat si singura intrebare care ar trebui pusa e cine e in spatele lui. Cine e cel care a venit cu ideea si a vandut aparatele de colectare a deseurilor, cine a luat spaga pentru autorizatii si cine beneficiaza in mod real de acest sistem.
In conditiile in care mie imi ia masina de gunoi „reciclabilele” din fata casei, separat de masina care ridica gunoiul menajer, mi se pare complet nepotrivit sa car ca idiotul sticle, doar din cauza unor spagari. In plus, cei 50 de bani impusi drept garantie pe recipient reciclabil inseamna o crestere fortata a pretului intre 10-50%, pentru un beneficiu relativ.
Sa mai spun si ca aparatele de colectare a deseurilor nu citesc cel putin jumatate din sticle, si trebuie sa le scoti si sa le bagi din nou in aparat de mai multe ori? Sau de timpul pe care-l consum aiurea ca sa ma duc pana la mama zmeilor sa pot „recicla”?
O noua afacere implementata pe timpul si pe banii cetatenilor, o noua hotie. Care e valoare contractului de intretinere a aparatelor de reciclare, dupa ce ies din garantie? Mmmm?
Stiiiicleeeee goaaaaleeeee cumparaaaaaaaam… Cam asa, asta e realitatea.
Dar stii ca acest sistem este organizat similar in alte mai mult de 10 tari europene?
Eu nu vad niciodata pe nimeni care sa duca ambalajele la acele aparate de langa mega.
Eu chiar azi am văzut o mămică cu doi copilași, la un Mega. Copiii erau extrem de fericiți că pot băga ei înșiși (ridicați în brațe de mamă) sticlele în aparat. N-am mai stat să văd și finalul, dar presupun că vor mai strânge sticle pe care să le bage în aparate. Poate dvs ați avut drumuri prin Mega când nu era nimeni la acele aparate?
In Brasov erau containere de pet-uri care dadeau gratuit bilete de autobuz pentru 10 sau 20 de pet-uri reciclate. Bineinteles ca le-au scos, ca se inghesuia lumea. Acuma sunt tomberoane pentru a arunca gunoiul selectiv. Nici astea nu le plac ca se umplu prea repede. Au pus si cartela, ca sa nu poti sa arunci gunoiul, decat la tine la scara. Statul vrea sa recicleze, dar sa nu fie bataie de cap pentru el. Daca se poate sa vina altcineva sa stranga gunoiul pentru el.
În 9 din 10 cazuri, automatele de preluare a acestor ambalaje SGR și non-SGR din parcarea Kaufland sunt blocate și trebuie să te duci în magazin, la recepție, să spui doamnei/domnului de acolo că e blocat automatul, să-i suporți privirea disprețuitoare de „Ia uite-l și pe sclifositul ăsta, n-are altceva mai bun de făcut decât să mă bată pe mine la cap acum cu prostiile astea”, să aștepți să găsească un coleg liber care să vină să deblocheze hardughia, să aștepți să vină de pe raion sau din depozit, să mergi umil cu el (că doar l-ai oprit cu prostiile tale eco din treabă) înapoi afară, să aștepți să intre în spatele aparatului și să zgâlțâie cuva mare în care cad PET-urile, să vă uitați amândoi nedumeriți la ecranul aparatului, care zice în continuare că trebuie chemat un angajat al magazinului, să intre acel angajat înapoi în hardughie să mai zgâlțâie încă o dată ceva pe-acolo, să-i spui mulțumesc și să-i ceri scuze că l-ai oprit din ce făcea, și DE-ABIA APOI să reușești să bagi PET-urile în aparat și să-ți iei înapoi cei 3 lei de la bax-ul de apă pe care l-ai luat în urmă cu căteva zile.
UPDATE: Dus la reciclat în parcarea unui Kaufland mai multe PET-uri SGR. Am încercat apoi să folosesc tichetele într-un Penny. Nu. Nein! Verboten!! Tichetele SGR luate din parcarea Kaufland nu erau acceptate de casa de marcat din Penny. Cu astfel de restricții prevăd un eșec răsunător al acestui sistem, care și-așa pare că e făcut mai mult să enerveze cetățeanul decât să-l ajute.
Mie mi se pare logic sa primesti reducere la magazinul care ti-a eliberat voucherul. Nu vrei sa cumperi acolo, nicio problema, ceri banii si-i cheltuiesti unde vrei. Serios, asa ne place sa ne gasim suferinte unde nu-s…
Nu-mi caut nicio suferință. E doar un sistem prost gândit și implementat și mai prost, cu aparate care nu merg, cu o comunicare varză din partea autorităților și în general cu mult scărpinat cu mâna stângă la urechea dreaptă. Pe vremea împușcatului, și o bucată de timp și după, prin anii ’90, puteai returna sticlele de sticlă contra bani la orice magazin, butic și bufet din orice sat și cătun, indiferent de unde le-ai luat, fără să-ți bați capul cu „asta are logo, asta n-are”, fără vouchere pe care ai voie să le folosești doar într-un loc anume, și care mai și expiră (după un an ce-i drept), fără „magazinul ăsta le primește, ăstălalt nu le primește”, fără să trebuiască să urmărești tutoriale ca să înveți cum naiba scapi de o sticlă de plastic.
Așa ne place să complicăm niște lucruri care ar trebui să fie eminamente simple… Serios. 🙂
Pe vremea impuscatului sistemul era o porcarie complet neigienica. Din 1 iulie, toate ambalajele vor avea logo. Sun 13 tari in UE care folosesc foarte bine acest sistem.
Am fost în weekend cu o nouă sacoșă plină de PET-uri SGR în aceeași parcare Kaufland. Mă opresc mereu acolo, că e în drumul meu și mi-e comod, îmi economisește timp. Asta e și ideea care vreau să rămână din acest fir de comentarii – că acest demers de a contribui cu toți la protejarea naturii să fie comod, lesne de făcut, la îndemână pentru toată lumea, fără fricțiuni.
Doar că… una e să vrei, alta e să și poți… Niciunul din cele două automate din respectiva parcare nu funcționau (din nou). Mă duc din nou frumos înauntru, cu papornița după mine, la biroul de informații Kaufland. Zic doamnei că sunt blocate ambele aparate. De data asta n-a mai chemat niciun coleg. Mi-a zis doar că așa au fost blocate toată ziua și că așteaptă să vină cineva să le repare. N-am mai stat să întreb cine e acel cineva și de unde trebuie el/ea/ei să vină.
Ceea ce vreau să spun este că, dacă vrem ca acest sistem să meargă în vreun fel, trebuie mai întâi și mai întâi ca aceste aparate, care trebuie să preia toate aceste ambalaje, să fie funcționale, nu picate în peste 50% din timp. Pentru că dacă așa vor funcționa ele în continuare, nu văd cum ar putea să aibă succes tot acest sistem, iar lumea va începe încet-încet să se simtă jecmănită, cu fiecare garanție de 50 de bani care li se impută.
Eu cred ca in asemenea situatii care se repeta trebuie sunat la Protectia Consumatorului.
Sincer, logoul este mult prea micut pe sticle, iar cei de din mediul rural nu prea sunt informati si nici nu stiu cum sa foloseasca acest sistem SGR.
Eu cred ca este o idee buna, insa greu de implementat pe piata din Romania.