„[…]Ca un gospodar nechibzuit, Guvernul Romaniei ia saci de bani de la FMI doar cu buletinul, ca să-i facă praf pe salariile bugetarilor, în loc să reducă aceste cheltuieli la niveluri sustenabile.
Mai mult, în octombrie, vom ridica de pe pieţele internaţionale încă un miliard de euro purtători de dobândă. Ce se va face şi cu aceşti bani? Vor fi „păpaţi” de un sector bugetar lăbărţat, corupt, ineficient şi clientelar în aproximativ o lună!
Realizaţi magnitudinea găurii negre în care guvernul pompeză bani cu nemiluita? Vom împrumuta un miliard de euro pe care îi vom rambursa în cinci ani, ca să platim salariile bugetare PE O LUNÄ‚! (s.m.)[…]”
Dintr-un comentariu semnat de Doru Lionăchescu în Ziarul Financiar, în legătură cu acordarea unei noi tranşe de împrumut de către FMI, în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro.
Din ce în ce mai tare am convingerea că ţara asta e sub ocupaţie străină, în urma unui război pierdut pe când nu eram atenţi.
8 comentarii Adaugă comentariu
„… am convingerea că ţara asta e sub ocupaţie străină…”
Din păcate, nu e decât sub ocupaţie românească 🙁
Războiul l-am pierdut în decembrie 1989. Alături de tot „lagărul socialist”. Ca urmare, de 20 de ani plătim despăgubiri de război. În forme mult mai perverse decât le plăteam ruşilor. Locul Sovromurilor l-au luat multinaţionalele, despăgubirile le plătim sub forma privatizărilor din sectorul public. În locul comuniştilor veniţi pe tancurile ruseşti avem activiştii civici, veniţi fiecare cu ce-a putut: care cu avionul, care cu trenul, care cu autoturismul.
Te-ai întrebat cât am plătit pentru „libertate”, dincolo de morţii şi răniţii din decembrie? Socoteşte numai deficitele comerciale din fiecare an, şi ai să te sperii. Adaugă şi datoria externă, şi ai să vezi că se strâng binişor peste 150 de miliarde de euro, în care intră şi distrugerea agriculturii de tip industrial, vreo 20 de miliarde.
Ştiu că-mi voi lua porţia de înjurături, dar ruşilor le-am plătit de vreo zece ori mai puţin. Pe ruşi îi urâm, pe noii stăpâni îi adulăm şi-i pupăm în cur!
De fapt, 1989 în Europa de Est n-a fost despre democraţie şi libertate, ci despre extinderea pieţelor. Comunismul era un obstacol în calea globalizării. L-au înlăturat. Simplu, eficient, „principial.”
Şi încă ceva: statul nu avea nevoie de banii ăia pentru a plăti salariile şi pensiile. BNR sterilizează la greu excesul de lichidităţi din piaţă. De fapt, acum se duce un război psihologic, care să permită amputarea sectorului public. Şi privatizarea pe nimic a serviciilor publice, inclusiv sănătatea şi educaţia. Băieţii aplică metoda „capra vecinului”. Se indică bugetarii drept duşmani ai poporului, vampiri care-i sug sângele, şi nimeni nu va cârâi când se vor dezmembra aceste servicii. După care urmează faza „scapă cine poate”.
Care are bani, trăieşte, care nu, va muri ca un câine. Dar toată lumea va fi satisfăcută că meşantul stat a fost pedepsit şi pus cu botul pe labe. Sărman popor de tâmpiţi! Îţi meriţi soarta!
Batmanu are mare dreptate. De ne-ar ocupa naibii cineva, ca noi nu reusim nici sa traversam strada…
Adevărul este că sectorul bugetar e obez, dar nu poţi să-l pui la cură de slăbire acum, în plină criză. Ce dracu’ să facă funcţionărimea dacă-i lăsată pe drumuri, se apucă să dea în cap?
La introducerea cotei unice, unul din avantajele trâmbiţate a fost simplificarea activităţii în finanţele publice centrale şi locale, care urma să atragă reducerea cheltuielilor cu personalul în acest sector. S-a redus pe dracu’, a crescut funcţionărimea de zici c-a băgat careva drojdie-n ea.
Iar în 2009, că tot dădu buzna şi criza peste noi, se mai înfiinţară şi nişte ministere cu dedicaţie. Dedicaţia ca dedicaţia, dar pe lângă dedicaţie s-au mai aciuat şi puzderie de dedicăţei.
Are dreptate tipul cu haleala de criză de la apartamentul 3, singuri nu ne mai facem noi bine. Ne-ar trebui un specialist străin, cam de talia lui Carol I.
O singura chestiune ma cam nemultumeste. Peste tot se vorbeste despre bugetarii inutili si mult prea bine platiti. Poate ca este asa. Cu siguranta sunt cazuri, unele dintre ele revoltatoare, altele deranjate. Dar sunt si alte cazuri de bugetari prost platiti desi munca lor este corecta si necesara.
Nu se vorbeste in schimb de contractele (hotiile) pe care statul le are cu diverse firme. Sunt multe si pe sume astronomice. In unele achizitii preturile sunt umflate de zeci de ori. Imi vin exemple in care sumele cheltuite sunt si de 1000 de ori mai mari decat cele normale (am scris corect 1000). Probabil ca 30% din bugetul Romaniei dispare in astfel de contracte. Este FURAT. Asta inseamna cam 10% din PIB.
Poate ca banii de la FMI se duc pentru plata salariilor, dar s-ar putea sa fie asa nu din cauza ca salariile sunt prea mari, ci pentru ca nu au mai ramas bani dupa marele jaf.
PS. Nu sunt nici angajat la stat si nici nu am alte interese. Imi platesc impozitele cu obida si dezamagire.
Revin: Au fost magistratii in greva (sau mai sunt, nu stiu exact). Stiti ca la o instanta bucuresteana importanta copiatoarele nu au fost cumparate ci inchiriate? Plata se face la coala, iar pretul este de 8000 de lei vechi. Anual se platesc miliarde pentru niste copiatoare care costa cateva zeci de milioane de lei vechi. Firma respectiva taxeaza separat pentru service-ul copiatoarelor.
Nu e vorba ca bugetarii sunt bine platiti, ci doar o mica parte a lor, ca de exemplu profesorii universitari sunt platiti la dublu fata de posturile inferioare. Pe de alta parte, UE nu e de fapt o uniune reala, deoarece de exemplu in SUA salariul minim e acelasi in toate statele, pe cand in UE nu!