Dăm o grămadă de bani la stat – noi, ăştia, care respectăm legea şi ne lăsăm impozitaţi şi taxaţi, lună de lună. Nu prea ştim ce face statul cu banii noştri. Ştim, mai degrabă, ce nu face – nu construieşte drumuri, nu investeşte în sistemul sanitar, nu susţine cercetarea, şamd.
În general, statul nu respectă banii noştri – îi câştigă prea uşor şi nu e obligat să dea explicaţii pentru modul în care-i cheltuieşte. Nu-i merită. Va trebui să reglăm, la un moment dat, povestea asta.
Dar, până atunci, putem să dăm un semnal de neîncredere statului acolo unde-l doare mai tare. Putem decide să dăm altcuiva o parte a banilor care ne sunt luaţi oricum prin impozitele pe venituri. Avem acest drept, să virăm 2 la sută din sumele colectate ca impozit, unei fundaţii, unei organizaţii neguvernamentale (art. 57 alin. 4 din Codul Fiscal).
Probabil că, pe la Ministerul de Finanţe, încă se caută vinovaţii pentru această scăpare – cum adică, să-i dai cetăţeanului dreptul să dispună de banii lui, odată ce finanţele au pus deja gheara pe ei? Ca să descurajeze tentativa, ştiţi ce face statul – te umileşte pe la Administraţiile Financiare, unde eşti făcut miuţă între ghişee când vrei să depui un formular pentru redirecţionarea a 2% din impozit.
Există o soluţie. Ca urmare a unui parteneriat între Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Banca Comercială Română, puteţi depune formularele completate la o mulţime de sedii BCR din toată ţara. Găsiţi lista acestora aici, pe site-ul Stiri ONG. Formularele vor fi apoi colectate de voluntari ai FDSC şi BCR şi depuse la Administraţii, în numele vostru.
Ba, e chiar mai simplu. Puteţi alege, de pe acelaşi site, fundaţia sau organizaţia non-guvernamentală căreia vreţi să-i viraţi banii iar programul va completa automat, în interiorul formularelor, datele bancare ale organizaţiei respective. Nu mai trebuie decât să printaţi şi să treceţi datele voastre.
Eu voi alege SMURD. Cred că dr. Arafat merită din plin banii mei. Acest palestinian naturalizat în România a făcut mai mult pentru serviciile de urgenţă din ţara asta decât toate guvernele post-revoluţionare. Aş vrea să-i mulţumesc şi în acest mod.
Dacă vă prindeţi urechile la completarea formularelor (mie mi se-ntâmplă mereu), întrebaţi contabilul firmei la care lucraţi. Sigur vă va ajuta.
Apoi, treceţi pe la un sediu BCR şi lăsaţi documentele. Atenţie, la BCR doar azi şi mâine se mai pot depune formularele – după aceea, trebuie să mergeţi la Administraţia Financiară.
Încă o dată: banii aceştia pe care putem să-i virăm cuiva, adică 2% din impozit, sunt oricum luaţi deja de stat; nu sunt sume suplimentare, sunt deja în buzunarele statului. E o plăcere să-i iei înapoi şi să-i oferi cui ştie să-i folosească aşa cum trebuie – şi, mai ales, ştie să-i respecte.
Şi să ne respecte şi pe noi.
12 comentarii Adaugă comentariu
Regret că nu pot fi de folos nimănui.
Eu nu depun declaraţiile astea. Nu vreau. L-eam depus în 2005 pentru 2004. Aşteptam declaraţia de impunere dar… nu! Mi-a venit o hârtie cum că n-am depus declaraţia de venit. Am luat confirmarea şi m-am avântat la administraţia financiară unde, ca să dovedesc că sunt în regulă, trebuia să stau la o coadă care ieşea din sediul fiscului şi mai dădea şi colţul. Am plecat.
De atunci nu mai depun nimic. Iar ei îmi trimit odată pe an căte o înştiinţare nesemnată, fără confirmare de primire, nulă juridic, cum că n-am depus delaraţia pe 2001 ori 2000. Şi eu le păstrez. Fac colecţie.
E felul meu de a protesta. Ştiu că ar putea fi cazul să mai iau bani, uneori, dar îmi asum această pierdere. Aproape că fac un experiment cu mine însumi.
Cît timp va trece până când statul îmi va oferi posibilitatea de a-mi plăti texele decent? Voi mai fi, oare, în viaţă…
În final, un sfat. Dacă vă vine vreo amendă acasă nu care cumva să o plătiţi. Dacă nu plătiţi nu se petrece nimic. Nimeni nu se coboar până la a te constrânge legal să te conformezi. Funcţionarii statului – niciodată. Dar dacă plătiţi, fiţi convinşi că plata nu va fi înregistrată. Când veţi avea nevoie de certificate fiscale diverse, un funcţionar vă va anunţa, cu o mutră acră, că nu aţi platit lucrurile pe care deja le-aţi achitat. Îi veţi spune că e o eroare iar el vă va privi trist ca pe o nevertebrată incapabilă să priceapă că dacă nu figurezi acolo, în hârtiile lui, nu exişti.
Hai să trăim bine.
As vrea sa atrag atentia asupra unui abuz din partea unor functionari care primesc aceste formulare.
Se pare ca exista functionari care cer sa fie atasate la formularele de redirectionare a 2% si fisele fiscale, cerinta care nu mai exista in lege din 2007.
Eu activez intr-un ONG, avem vreo 25 de membri care ne-au completat formularele, fara sa ne aduca si fisele fiscale. Abia in urma cu cateva zile am aflat de faza cu fisele fiscale.
Poate faceti un reportaj la Antena 3 pe tema asta. Multam.
2 % este o suma ridicola. Te face sa te gandesti ca special au stabilit contributia la aceasta valoare – sa nu zici ca nu exista dar nici sa nu fie mare lucru de capul ei. Este adevarat, picatura cu picatura, se poate strange o galeata cu apa. Dar daca vrei o „cada cu apa” trebuie sa fii „Rompetrol”.
2 % este o suma ridicola. Insa imi face placere sa stiu ca le-o iau lui alde bocbaseudrea, „de la gura”.
Adevarat, viata este facuta din bucurii marunte dar m-am cam saturat sa am asemenea placeri meschine.
Iar ei se strica de ras gandindu-se la mica mea placere.
Odojak, vezi sa nu patesti cum am patit eu anul trecut cind mi-au zburat 10 milioane de pe card fara sa-mi dau seama unde si de ce. Erau amenzi, s-au servit direct din cont fara sa mai intrebe.
Dl. Arafat merita toata stima pentru ceea ce a facut cu SMURD.
Statul nu conteneste sa ne uimeasca. In iarna am avut nevoie de o adeverinta de la administratia financiara. Acolo au refuzat sa mi-o dea pe motiv ca nu mi-am depus declaratiile fiscale din 2006 pana in prezent. Nu aveam nicio dovada pentru ce depusesem, asa ca le-am facut din nou. Dar ma intreb ce s-a intamplat cu donatia mea de 2% din acesti ani…
Si ce m-a uimit cel mai mult a fost faptul ca duduia de acolo mi-a dat o lista cu cifrele pe care trebuia sa le trec in declaratii. Si atunci de ce mai trebuia eu sa le dau in scris ceva ce aveau deja? Pentru proba grafologica?
Dacă ar fi să leg articolul tău de ieri cu cel de astăzi, o studentă de-a mea m-a întrebat „cine este doctorul Arafat?”. Într-un fel, mă bucur pentru ea: dacă ar fi avut nevoie de SMURD, ar fi ştiut cine este Arafat.
Nemaivorbind de faptul că – iar sunt deştepţi cei de la SMURD – au încărcat pe site un formular pre-completat., ceea ce nu fac multe ONG-uri.
@Miorlaupufos: la banii tai ce mai conteaza?!… 🙂
@Valentin: ok, man, nu-i mare lucru 2%. si cum chiar nu sunt de acord cu tine in ceea ce priveste amuzamentul generat alora de sus de bucuriile tale meschine, eu zic sa faci bani si sa nu-i lasi. si nu o fa ca razbunare, pur si simplu in alta parte ar fi administrati mai bine…si pana la urma si aia 2% reprezinta o resursa de care putem avea grija usor fara sa ne gandim la Udrea, Videanu, Base,etc. …..
julius – adica julius – zicea saptamana trecuta asa: SMURD este un serviciu finantat de la bugetul de stat (vezi http://www.smurd.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=47:legislatie&catid=26:legislatie&Itemid=56 ). Redirectionand cele 2 procente catre SMURD, ghici ce va face statul? Se va uita la suma incasata de SMURD direct de la noi si nu va mai da decat diferenta – stiu ca pare ciudat, dar asa face statul. in final, tot banii aia ajung la SMURD, si toti sunt din impozitele platite de noi.
@curly … ma simt ca si cum, in loc sa ii „rup capul”, ii spun : „auzi ? … ia vezi ca daca iti dau unaaaa …”. Ma simt mic si neputincios in fata nemerniciei si imi pare rau pentru mine fiindca ajung sa ma bucur ca ii „rup de la gura” lui bocbaseudrea un 2 % in timp ce ei „rup” linistiti de la mine, halci intregi. Nu stiu daca „cei de sus” se distreaza dar la ce afiseaza, 2-ul meu este perfect insignifiant, neputincios si incapabil sa genereze altceva decat rasete „uite si la fraieru’ asta, crede ca ne intereseaza 2-u’ lui”.
Coincidenta : astazi am fost si am achitat „diferenta de impozit anual de regularizat” si am depus si formularul 230. Ma crezi ca nu am incredere in faptul ca banii vor ajunge unde am cerut eu ?
Sunt aproape neputincios in fata aparatului birocratic si politienesc si de aceea cred ca mica mea bucurie este meschina.
Vreau sa fiu lasat sa am bucurii mici dar nu meschine.
Sa fac bani (si sa nu-i las) ? Pai sigur (ca asa incerc) ! Ca doar nu o sa fiu asa de tampit ca Bula care, prins de canibali si auzind ca va fi jupuit si facut cizme, s-a apucat sa se injunghie cu cutitul : „na, ca sa va intre apa-n cizme” ! 🙂
impreuna cu o colega, am depus azi la BCR de pe dinicu golescu, bucuresti, declaratia 230 (la sefa de agentie). am constatat ca nimeni de acolo (nici sefa de agentie) nu stia ca ei pot colecta aceste declaratii. sper ca nu m’am bucurat degeaba ca fac o fapta buna si ca va trece cineva pe acolo sa le ridice
Anul trecut am depus, împreună cu jumătatea’mi mai bună, în contul unei ong – la care au mai cotizat şi alţi prieteni ai membrilor. În total, vreo 50 de persoane de care ştie „şefu’ clasei”. Poate or mai fi fost şi alţii…
Guess what?
ONGul cu pricina a primit mai puţin decât s’a cotizat de la nevastă’mea şi de la mine.
Urmează să ne asociem, toţi ce circa 50 care ne ştim, direct sau indirect, să plătim un avocat (şi un detectiv particular) să umble pe urmele banilor.
Statu’ lu’ peşte!