Aşa e omul, predispus la autoconsolare. De exemplu, eu m-am resemnat demult că nu-s în stare să mă orientez; m-am antrenat, în schimb, să interacţionez cu localnicii de fiecare dată când mă rătăcesc. Vă spun, e un câştig. Mai cunoşti oameni.
În vacanţa asta, însă, chiar şi eu am fost surprins de cât de des m-am rătăcit pe drumurile din Pelopones. Sigur, am avut un GPS cu mine, doar că şi acesta părea năucit de multitudinea opţiunilor. Am avut şi o hartă zdravănă, însă chiar şi ea nu făcea decât să-mi confirme profundul embarass du choix la fiecare răspântie.
Pe hartă erau, normal, autostrăzile – dar nu despre ele vorbesc (chiar şi mie mi-e greu să ratez destinaţiile pe autostradă). Mai erau drumurile europene – marcate cu roşu închis. Apoi drumurile naţionale – cu portocaliu, cele „judeţene”, ca să zic aşa, cu galben, şi o mulţime de drumuri locale, săteşti, albe.
Un păienjeniş de nedescris, cu atât mai surprinzător cu cât acesta acoperea ca o plasă zone muntoase unde nu te-ai fi aşteptat să găseşti decât, cel mult, vreo potecă de ciobani.
Şi mai uluitor a fost că toate erau asfaltate. De fapt, aşa mi-am şi dat seama de unde atâta confuzie. Eu veneam dintr-o ţară în care densitatea de drumuri e la nivelul Kîrgîztanului, şi unde jumătate dintre cele care, totuşi, există, sunt „de pământ” sau, în cel mai bun caz, acoperite cu ceva pietriş. Acasă, mi-e simplu să-nţeleg când ies de pe drumul principal – se simte în rinichi, ca să spun aşa. Însă în sudul Greciei, poate doar îngustimea drumului să-ţi dea de bănuit. Mai clar, atunci când te trezeşti pe un drum de o bandă faţă-n faţă cu un Datsun plin cu capre, cu râpa-n dreapta şi stânca-n stânga, e chiar imposibil să nu te-ntrebi pe unde-ai ajuns de fapt. Şi, oricum, patrupede, maşini de epocă, munţi şi prăpăstii, curbe ca un morman de spaghete, dar asfalt, nenică – altfel nu se discută.
Am dat, totuşi, şi peste vreo 10 km de drum cu pietriş. Convins că am ieşit cu totul din hartă, m-am oprit în vârf de munte, aşteptând vreo ciurdă, ceva, cu ciobanul aferent.
A apărut, în schimb, o Toyota Avensis strălucitoare, pilotată de un grec burtos, cu nevastă mustăcioasă şi doi copii somnoroşi în spate. Omul o luase pe scurtătură, aşa cum mi-a arătat pe hartă. E un deliciu să vorbeşti cu grecii dacă nu le-nţelegi limba. Sfârşesc prin a vântura mâinile în jurul tău, strigă şi bulbucă ochii – ţi se face şi ruşine că nu pricepi nimic la atâta efort din partea lor. Oameni amabili.
În cele din urmă, am şofat după soare (fără glumă). Cât era în stânga, mergeam spre sud. Noroc c-am dat de un drum portocaliu până la amiază, c-aş fi-nceput să mă-nvârt în cerc.
20 comentarii Adaugă comentariu
cre ca le trebe nijte indicatoare turistice cu litere in relief … tre sa-i invatam noi cum sa faca turism adevarat … 😯
tot drumul Portocaliu te salveaza…
din calatoria asiatica ai nfost mai generos cu imaginile.
asteptam!
arati pierdut rau de tot in poza asta!
Dacă nu merge cu maşina, văd că ai luat în calcul şi varianta – pe jos. Ai adidaşi noi.
ce sper eu e sa nu fi nevoit sa vopsesti masina!
sau e si asta o modalitate perversa de a verifica pe cati enervezi :))
busola, neicusorule, busola, ca vine noru’ si ramai fara soleil…
ca nu cred ca creste muschi pe latura de nord a asfaltului…
Vezi ca miine e 1 septembrie si-ai zis ca se lasa cu lasat de fumat. N-ai mai grait nimic pe subiectul asta, o dai pe dupa cais ca te-ai ratacit.
@Mierla pufoasa 🙂
Lasa-l tu in pace, nu vezi ca e dezorientat. Probabil isi setase gps-ul spre primul chiosc de unde-si poate lua un ultim pachet de tigari.
Pentru un Subaru din asta cam la cate pachete de tigari trebuie sa renunti?
Ne lăsăm, ne lăsăm.
Daca noi abia tragem 2 autostrazi si ne chinuim sa mai facem un pasaj, un pod, grecii tata au gaurit muntii ca pe un cascaval.
Si vine un sinistru al transportului de la noi sa se laude cu realizarile … iti vine sa-l bati 🙂
Hihihihihihihihi, dupa „intonatie”, cred ca e vorba de alt 1 septembrie. Eu oricum eu mi-am programat sa ma las de la 1 sept. Nu de alta dar poate ajunge Cipicao presedinte si casuna pe fumatori. Cica vrea sa construiasca o linie de metrou cu ei.
@pepe Pana se realizeaza magistrala Bucuresti-Barlad-Botosani :)) fiecare ocnas/fumator o sa aiba dreptul la o pauza de o tigara. Din aia cu mult gudron, chit ca la final nu o sa ma pot lauda cu „In timpul constructiei acestei magistrale magistrale nu a murit nimeni.”
Daca te uitai la placuta de inmatriculare ai fi inteles de la bun inceput ca NU E! 🙂 E adevarat, cu harta in fata pare mai interesant 🙂
„Noroc c-am dat de un drum portocaliu până la amiază…” Deci te-ai lamurit ca PDL va duce tara in dictia buna…
pentru un Subaru ca ala renunti la muuuulte pachete de tigari, dar dupa aia nu te mai poti urca in altceva
sauf que c’est *l’embarras de choix*, altminteri tare frumos scris..
Ah bon, merci, mon francais m’a trahi 🙂
sunt momente grele pentru tara,momente de o gravitate exceptionala.La portile spitalelor a aparut cutia milei,doctorii refuza serviciul de garda,medicamentele s au scumpit iar in spitale lipsesc ,nu sunt, pur si simplu nu sunt,poti muri la fel de linstit si acasa si in spital.Pensiile se vor reduce,salariile se vor reduce si mai mult,milioane de romani vor suferi de frig, foame ,lipsa ingrijirilor medicale ,lipsa unei educatii adecvate in scoli,incepe genocidul poporului roman,incepe calvarul urcari pe dealul Golgotei.Fiecare roman trebuie sa protesteze in felul lui,asa cum poate si cum e dispus fiecare.Cei care tac,care se fac ca nu vad,cei care sunt indiferenti,cei nepasatori,cei cinici,vor deveni complici la genocidul din tara,prin tacere si indiferentza lor vor deveni calaii propilui popor.CITESTE SI DA MAI DEPARTE!!! buni si comunistii la ceva:)))))
NUE!
:))))