Alegerile prezidențiale americane pentru începători

Azi se votează (și) pentru președinte în SUA, iar felul în care se adună voturile și modul în care este stabilit câștigătorul cursei prezidențiale sunt unice în lume. Mai jos, o explicație. Dacă știi cum se desfășoară, nu-i nevoie să citești și poți trece direct la final, unde am o listă scurtă de resurse pentru aprofundarea materiei :)

Este un vot indirect, de fapt. Președinția nu este câștigată prin votul popular, adică prin numărul total de voturi exprimate de către cetățeni (așa a pierdut Al Gore în 2000), ci prin votul unor electori care sunt mandatați de alegători în fiecare stat să aleagă, în final, un candidat sau altul.

Se votează în 50 de state și în Districtul Columbia, în care este capitala, Washington DC.

Fiecare stat american are un anumit număr de electori în cadrul Colegiului Electoral, egal cu numărul de senatori și reprezentanți în Congres. Acest număr poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de cât de populat e statul respectiv.

De exemplu, California are 55 de electori, cei mai mulți, Texasul are 38, Florida și New York au câte 29.

La polul opus, Districtul Columbia are numai 3 electori, la fel ca un grup de state agricole din Midwest, cum ar fi Montana, Wyoming, Dakota de Nord și de Sud. Rețineți diferențele acestea, sunt importante.

Cu excepția a două state relativ mici, Maine și Nebraska (nu mai intru în detalii, oricum au puțini electori), toate celelalte state au adoptat sistemul “câștigătorul ia totul” – ceea ce înseamnă că nu contează câte voturi populare obții dacă ești pe locul 2, cel de pe locul întâi ia totul. Adică, în California, de pildă, unde sunt peste 17 milioane de votanți înregistrați, poți obține câteva milioane de voturi dar poți pierde toate cele 55 de voturi electorale.

Cu totul, Colegiul Electorilor are 538 de membri, ceea ce înseamnă că un candidat care a obținut minimum 270 de voturi a câștigat Casa Albă.

În cazul în care se ajunge la egalitate, 269 la 269, președintele e stabilit prin vot de Camera Reprezentanților (s-a întâmplat de două ori până acum). Interesant că în aproape jumătate dintre statele americane nici o lege nu obligă electorii să voteze, de fapt, așa cum au fost mandatați de popor, iar uneori, foarte rar, aceștia își mai schimbă votul sau refuză, pur și simplu, să voteze – dar niciodată, până acum, rezultatul alegerilor prezidențiale n-a fost alterat de electori.

Particularitățile sistemului determină și accentele campaniei electorale americane. Unele state sunt în mod tradițional democrate sau republicane (gândiți-vă cum Vasluiul votează tradițional cu PSD sau Harghita și Covasna cu UDMR; dacă am avea sistemul american, PSD ar obține mereu electorii din Vaslui iar UDMR electorii din HarCov. Bucureștiul, însă, care ar avea cei mai mulți electori, ar fi la bătaie în fiecare scrutin). De pildă, California votează tradițional cu democrații, la fel ca statele din nord-est (New York, New Jersey, Connecticut etc). Cu acestea, democrații iau de obicei o mulțime de electori, pentru că statele sunt foarte populate și au mulți reprezentanți în Congres. Republicanii au, în mod tradițional, Texasul, statele conservatoare din Midwest și câteva state sudiste.

Dacă te uiți cum se împart electorii pe state, democrații par, la prima vedere, o mișcare politică de nișă, așezată pe coastele de est și vest și aflată sub asediul unei uriașe suprafețe deținute de republicani dar, așa cum am explicat, republicanii au teritoriul, dar democrații au populația.

Prezidențialele din 2012, câștigate de Barack Obama (Dem.)
Prezidențialele din 2012, câștigate de Barack Obama (Dem.)

Sunt însă state în care împărțirea democrați/republicani nu este atât de clară și care pot vota fie într-o parte, fie în cealaltă. Acestea sunt așa numitele “swing states” sau “battleground states”, iar candidații se concentrează pe câștigarea lor în campaniile electorale.

La aceste alegeri, sondajele de opinie indică cel puțin 11 state aflate “la bătaie”: Colorado (9 electori), Florida (29), Iowa (6), Michigan (16), Nevada (6), New Hampshire (4), North Carolina (15), Ohio (18), Pennsylvania (20), Virginia (13) și Wisconsin (10). Asta înseamnă că sunt în joc cel puțin 146 de voturi în Colegiul Electoral, suficient cât să poată schimba rezultatul.

screen-shot-2016-11-07-at-08-00-14
Estimarea votului de marțea asta, cf. Washington Post.

Analiștii fac tot soiul de calcule și estimări în privința evoluției scrutinului. Un grad suplimentar de complexitate este dat de cele 4 fusuri orare pe care se întinde America. Pe măsură ce secțiile de vot se închid dinspre est spre vest, candidații adună electori și știu cum stau. Cine ajunge primul la 270 știe c-a câștigat.

În fine, o explicație despre ziua propriu zisă a alegerilor, care este întotdeauna aceeași, prin lege, din 1845 încoace, marțea de după prima luni din noiembrie. Are legătură cu agricultura și cu credința, de fapt.

Luna noiembrie a devenit preferată pentru vot pentru că, până atunci, muncile agricole erau de obicei terminate și recolta strânsă. În deceniile de după independență, oamenii aveau nevoie de timp ca să se deplaseze către secțiile de votare și înapoi, de aceea votarea nu putea avea loc iarna și nu putea fi într-o duminică, pentru că se mergea la biserică, și nici luni, pentru că nu puteai pleca de duminică spre secție (duminica era pentru biserică și familie). De ce nu miercurea? Pentru că miercurea era zi de piață în multe sate. Dup-aia venea weekendul.

Până în 1845, statele americane își organizau alegerile de-a lungul întregii luni noiembrie, dar în 1845 a fost adoptată o lege care impune această dată fixă – marțea de după prima luni din noiembrie, ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale americane au loc întotdeauna în anii pari, marțea, cel mai devreme pe 2 noiembrie, cel mai târziu pe 8 noiembrie, cum e anul ăsta.

Unele state declară ziua alegerilor zi de sărbătoare civică și dau liber angajaților sau obligă angajatorii să le ofere angajaților timp de vot în cursul zilei dar, în general, dacă ești american nu e o regulă să fii scutit de muncă în ziua votului.

Vă recomand și câteva site-uri unde puteți urmări ce se întâmplă cu alegerile.

Mai întâi, FiveThirtyEight, un site care-și ia numele chiar de la numărul electorilor (538) și care este, în esență, o permanentă analiză a tuturor sonfdajelor relevante ce apar în SUA. Interesant că proiectul a fost lansat în 2008 de un sociolog specializat în analizarea… statisticilor din baseball. aici, un link către harta interactivă a estimărilor de vot de anul acesta.

O altă resursă remarcabilă este Politico, care are o secțiune specială de monitorizare și analiză a statelor “battleground”, pe care o puteți găsi aici.

Încercați, de asemenea, secțiunea dedicată de Washington Post cursei, und eputeți găsi și alte informații (cum ar fi, de exemplu, sumele strânse de candidați pentru campanie, adică 1,3 miliarde de dolari de Hillary și aproape 800 de milioane de Donald). Link, aici.

Ar mai fi și pagina New York Times (link aici) și, cu siguranță, multe altele pe care nu le mai pomenesc.

Și un sondaj, de amuzament:


Miercuri dimineață vom ști mai multe.

31 comentarii Adaugă comentariu

  1. “Până în 1845, statele americane își organizau alegerile de-a lungul întregii luni noiembrie, dar în 1845 a fost adoptată o lege care impune această dată fixă – marțea de după prima luni din noiembrie” – gresit, asta e ULTIMA zi a alegerilor. In US se poate vota anticipat intr-o gramada de state.

    Thumb up 1
  2. “nu contează câte voturi populare obții”

    Atunci poporul pentru ce mai votează?

    Thumb up 1
    • păi scrie că nu contează câte voturi obții dacă ești pe locul 2, pentru că se aplică regula câștigătorul ia totul – cum a fost la noi la locale anul ăsta.

    • First past the post e un sistem de câcat, folosit doar în 3 țări civilizate : UK, US si Canada. Eu sper ca Justin să se țină de cuvânt și să-l schimbe.

      Thumb up 3
  3. Si ar fi fain daca ai zice ceva si despre celelalte chestii supuse votarii cu aceasta ocazie in unele state … nu zic care, ca-mi sar in cap pudicii :D

    Thumb up 1
  4. “ceea ce înseamnă că alegerile prezidențiale americane au loc întotdeauna în anii pari” – corect e in anii bisecti.

    Thumb up 0
  5. După ce sunt aleși, electorii se adună undeva și votează președintele? Când?

    Thumb up 1
  6. Nu conteaza daca mergeti sau nu la voturi, conteaza cine numara voturile… :))

    Thumb up 2
  7. Wow, ce minte are romanashul! Am cautat sa vad si io cum s-a votat la sondaj.
    Surprise, surprise – Hillary 80.95% !!!

    Bai, dupa 27 de ani santem la fel de prosti ca natie, exact ca in Duminica Orbului. Santem o natie de fanarioti-socialisti.

    Noapte buna, Romania.

    Thumb up 6
  8. Stim cu totii ca americanii sunt lenesi, obezi si multi..dar sper sa nu fie si prosti.

    Thumb up 0
  9. Vlad,
    Una din componentele esentiale ale democratiei este selectarea resursei umane. Evident nu numai in politica, dar despre ea vorbim aici.
    Anul asta selectia din US a fost proasta: au pus un clovn sa candideze impotriva unei corupte. Americani nu pot alege decat intre doua rele.
    In Romania Parlamentul nu este ales de popor. Componenta Parlamentului este determinata in proportie covarsitoare (+90%) de un numar restrans de persoane. Anul asta acestia sunt: Dragnea, Tariceanu, Nicusor Dan, Basescu, Gorghiu si gastile restranse de pe langa ei. Batalia viitorilor parlamentari este de a fi cat mai sus pe lista pentru a fi siguri ca “poporul il alege” si pentru asta interesul si recunostinta sunt directionate catre cei 5 “magnifici”.
    Din pacate asta nu este democratie. Noi, de 27 de ani nu alegem nimic.

    Thumb up 7
  10. Sistemul electoral american mi se pare foarte invechit si obscur. Prea multe reguli, fara sa existe niste argumente valide in spatele lor in anul 2016. (inclusiv asta cu votatul martea, ca duminica mergem la biserica si ne ia 2 zile sa calatorim cu caruta pana in cel mai apropiat oras). Seamana un pic cu baseball-ul: nu e inteles, interesant si logic decat pentru americani. Restul lumii nu intelege fascinatia cu baseball-ul.

    Sunt curios cum ar arata in SUA un sistem “direct democracy” similar celui din Elvetia. Plus, pentru un popor atat de divers din punct de vedere cultural, etnic, religios, sa alegi doar dintre doua partide mi se pare o lipsa de imaginatie si creativitate. :) Da, stiu, teoretic poti candida ca independent sau ca reprezentant al unui al treilea partid, dar in practica, din cauza sistemului electoral rigid si vechi, nu ai sanse reale sa castigi vreodata.

    Thumb up 1
  11. #30

    Vezi că sunt cazuri în care un elector a votat altfel.

    Virginia’s 23 electors were all pledged to Van Buren and his running mate, Richard Mentor Johnson. However, all 23 of them became faithless electors and refused to vote for Johnson. This left Johnson one vote short of the 148-vote majority required to elect him. Under the Twelfth Amendment to the United States Constitution, the Senate decided between the top two vote-getters and chose Johnson over Francis Granger.

    Thumb up 0
    • Da, păi am zis că nu a fost alterat rezultatul, nu că nu s-a întâmplat să voteze altfel. Ultimul caz a fost în 2000, din câte știu, un refuz de vot, nu un vot invers.