2×500 de lei cadou de la Volt ca să afli cum se calculează și cum îți poți cunoaște singur scorul de credit

Se spune că prevederea este mama înțelepciunii – o observație care se regăsește și în alte limbi (forewarned is forearmed, consideră englezii, în timp ce spaniolii zic más vale prevenir que lamentar). Totuși, pe cât de evidentă este constatarea, pe atât de obișnuit e regretul care-o însoțește când e rostită după ce ne-am dat cu capul de pragul de sus.

Acum ceva mai bine de 15 ani am făcut și eu un cucui de toată frumusețea, cu un credit de nevoi personale de 15K EUR. Era epoca împrumuturilor cu buletinul. Cineva m-a invitat să particip la o investiție imobiliară – pentru că, da, era și epoca bulei imobiliare. Am pierdut banii, evident. M-am mocăit apoi ani de zile să returnez împrumutul. Am făcut-o înainte de termen, totuși – am strâns punga cât am putut, de teamă să nu mai apară vreo altă încurcătură și să-mi fie executate garanțiile.

A fost una dintre cele mai costisitoare lecții din viața mea – dar și momentul în care am început să mă preocup ceva mai mult de propria-mi educație financiară, cât și de diversificarea surselor de venit. Tot răul spre bine, până la urmă.

Din păcate, în privința educației financiare noi, românii, stăm cam la fel de prost ca în cazul educației generale, așa cum este evaluată de testele PISA – și poate că lucrurile sunt și legate, nu credeți?

Cel mai nou Eurobarometru plasează România pe ultimul loc în UE când vine vorba de cunoștințe elementare de educație financiară:

Același Eurobarometru arată (din nou) că românii, deși nu știu mare lucru despre domeniul financiar, sunt cei mai convinși din UE că știu foarte multe: România s-a plasat pe primul loc în această privință între toate țările UE (întreg studiul poate fi găsit aici).

Un cocktail foarte prost: când n-ai habar, dar ești convins că ești expert, nu doar că-i greu s-accepți că trebuie să-nveți, dar ești și predispus la decizii greșite, care provoacă, în acest caz, pierderi financiare personale semnificative.

Întâlnesc adesea oameni nemulțumiți de bănci, cărora le reproșează o mulțime de lucruri, printre care și condițiile neprietenoase de creditare. Stând de vorbă pe-ndelete cu ei, aflu că unii n-au habar de faptul că băncile îți calculează un așa-numit scor de credit atunci când le ceri să te-mprumute. Nu e singurul criteriu luat în calcul, dar un scor de credit prost e un factor hotărâtor: fie cererea îți e respinsă cu totul, fie ți se oferă condiții mai stricte de returnare a creditului. Băncile sunt instituții fricoase, care vor să se asigure mereu că-și vor primi banii înapoi, evident, cu profit.

Cum se calculează acest scor de credit? Pe baza algoritmului FICO.

Biroul de Credit din România folosește așa-numitul „algoritm FICO” – o abreviere a Fair Isaac Corporation, o companie care a pus la punct, la jumătatea secolului trecut, o metodă analitică de evaluare a bonității și riscului financiar al creditorilor (mai multe explicații, aici).

Agoritmul FICO este, de altfel, una dintre cele mai răspândite metode de calculare a riscului financiar de creditare, cu peste o sută de miliarde de interogări de la apariție. Metodologia FICO încearcă să anticipeze, de fapt, comportamentul solicitantului de credit pe baza unor anumite informații. Printre acestea: istoricul de plată al altor împrumuturi, datoria curentă, durata conturilor de credit și tipul acestora, vârsta solicitantului și, foarte important, numărul de interogări din ultimul timp (voi reveni la acest aspect).

Valoarea rezultată – „scorul” – variază între 300-850 de puncte. Cu cât mai mic scorul, cu atât mai mare posibilitatea ca solicitantul să aibă dificultăți de rambursare – și, în consecință, cu atât mai mari rezervele băncii în acordarea unui împrumut.

Acum, explicații cu privire la influența numărului de interogări asupra scorului FICO: în cazul unor bănci, interogarea poate să scadă valoarea scorului, deoarece se va considera că s-a aplicat pentru un împrumut, iar clientul nu a îndeplinit condițiile necesare pentru ca acesta să îi fie acordat.

Și atunci, cum îți poți afla propriul scor de credit înainte de a cere băncii un împrumut, ca să nu riști scăderea scorului prin simpla interogare la Biroul de Credit?

UPDATE: Șiiii… câștigătorii celor două premii de câte 500 de lei de la Volt sunt:

1. Iulian C., cu cel mai mare scor FICO: 809 (cum ai făcut, frățioare?)

2. Tras la sorți dintre toți comentatorii: Mircea, cu comentariul nr. 7 (scor FICO 757).

Felicitări! O să vă caute pe mail agenția zilele următoare (aveți puțintică răbdare, totuși, e perioada cu vacanțe/sărbători).