IKEA livrează taberelor de refugiaţi „acasă” în pachete plate. Plus: tuturor prietenilor le ofer faimoasa mea reţetă de sos ragù pentru paste

„IKEA intră într-un nou domeniu: adăposturi asamblabile pentru refugiaţi” – anunţă presa. Cel mai mare retailer de mobila din lume îşi va folosi experienţa pentru a proiecta, produce şi livra în zonele de conflict, în deja faimoasele pachete plate, case ce pot fi montate pe loc şi care au un grad ridicat de independenţă energetică.

Recent, IKEA a livrat, în colaborare cu UNHCR (Agenţia pentru Refugiaţi a ONU) 50 de prototipuri ale acestei locuinţe provizorii în taberele de refugiaţi sirieni din orientul mijlociu.

conflictFlatpacks

Casele asamblabile produse de IKEA pot fi montate fără scule în 4 ore. Ele pot găzdui 5 persoane într-o suprafaţă de 17,5 mp. Sunt prevăzute cu un material termoizolant care reflectă căldura solară în timpul zilei şi o reţine în interior peste noapte. În plus, acoperişul este prevăzut cu panouri solare care pot alimenta o lampă interioară şi dau şi un curent suplimentar prin prize USB (probabil suficient pentru alimentarea unui laptop şamd). Costul pachetului ar urma să fie mai mic de 800 de euro o dată ce casele asamblabile ar intra în producţie de masă.

Proiectul aparţine Fundaţiei IKEA. Unul dintre oficialii UNHCR a declarat că adăposturile prouse de IKEA sunt un mare pas înainte faţă de corturile folosite de decenii întregi în taberele de refugiaţi, care oricum nu rezistă mai mult de câteva luni (în timp ce casele IKEA au o durată de viaţă estimată de 3 ani).

Mie mi se pare o probă de geniu ingineresc pus în slujba binelui şi solidarităţii umane. Un fel de „acasă” mobil, livrat în pachete plate acolo unde este mai mare nevoie.

Ceea ce mă duce la partea care chiar vă interesează din acest articol, adică:

Faimoasa mea reţetă de sos ragù pentru paste, de preparat acasă, pe-ndelete, şi de mâncat cu prietenii, la începutul unei seri lungi de palavre şi relaxare (două-trei sticle de vin bun complimentează evenimentul).

O să aveţi nevoie de o oală mare cu capac. Dacă e cumva de fontă, cu atât mai bine, pentru că secretul unui sos ragù faimos este timpul de pregătire: cu cât mai mult timp îl fierbi, cu atât mai bun, iar o oală cu pereţi groşi şi inerţie termică mare ajută mult.

Pregătiţi-vă toate ingredientele:

1 kg carne tocată amestec
2 cepe zdravene
2 morcovi
2 tulpini de ţelină (astea-s realmente importante, dau o aromă inconfundabilă; eu le iau de la MegaImage)
4 căţei de usturoi
200 g bacon afumat (pancetta e şi mai bună)
Untură/ulei de măsline (eu prefer untura, se găseşte pe la sibienii care vând brânză şi cârnaţi prin pieţele bucureştene)
1 l suc de roşii
1 cană cu apă fierbinte
Vin alb/roşu
Smântână (grasă, nu vă daţi după tufiş)
Unt
Sare, piper, ierburi aromate, chili.

Tăiaţi ceapa, morcovul şi tulpinile de ţelină mărunt; mărunţiţi şi usturoiul (eu folosesc presa aia de mujdei, că mi-e prea lene să-l tai cu cuţitul).

Într-o tigaie/cratiţă încăpătoare încingeţi untura/uleiul de măsline la foc viu. Căliţi legumele. Adăugaţi şi pancetta sau baconul tăiat cubuleţe. Se călesc împreună.

Puneţi carnea tocată la călit peste legume şi pancetta. După ce carnea şi-a schimbat culoarea, stingeţi cu vin alb sau roşu (sec sau cel mult demisec) şi căliţi în continuare până se evaporă alcoolul.

Acum adăugaţi sare, piper, chili şi ierburi aromate. Turnaţi sosul de roşii şi adaugaţi şi apa fierbinte, dacă sucul de roşii e prea gros/consistent. Compoziţia trebuie să fie destul de lichidă.

Cu asta, prima parte a facerii faimosului sos ragù s-a încheiat. Urmează geniul în acţiune (da, ştiu, dar chiar îmi place să mă laud). Compoziţia se fierbe la foc foarte mic, până scade (durează destul de mult, dar cu cât fierbe mai mult, cu atât e mai bun). Pe parcurs, mai gustaţi, mai potriviţi aromele din sare, piper, ierburi şi chili. Spre final, adăugaţi smântâna (teperaţi-o înainte, altfel riscaţi să se brânzească), şi aduceţi din nou la fierbere. Cu 5 minute înainte de a închide focul, adaugaţi o nucă de unt.

Se pune fierbinte peste paste.

www.catalingeorgescu.com

Ce rămâne (şi rămâne destul la cantităţile de mai sus) se poate congela cu succes, după ce se răceşte. Eu porţionez ce rămâne în nişte cutiuţe microwavable şi le decongelez lent, în frigider, cu o zin înainte să fac paste. Teoretic, 300 g de sos ragù ar trebui să ajungă pentru 2 porţii de paste, dar din experienţă proprie vă spun că Ione şi cu mine nu reuşim să ne limităm la numai atât.

Nu ştiu dacă vă place să gătiţi (presupun că da, dacă aţi ajuns până aici) dar pentru mine şi Ione a găti şi a mânca acasă a devenit un mod din ce în ce mai important de viaţă. Ai mei – şi nu numai – spuneau că nicăieri nu mănânci mai bine ca acasă. Mult timp n-am fost de acord cu declaraţia asta, dar acum am înţeles. A mânca acasă, cu cei dragi, e o întâmplare ce se adresează mai întâi sufletului.

În imagini puteţi vedea mai multe accesorii pentru bucătărie de la magazinul IKEA (sunt foarte, foarte buni în acest domeniu). Lista acestor obiecte e mai jos, inclusiv preţurile, conform filozofiei IKEA, cu precizarea că ele, alături de multe altele, pot fi găsite în noul Catalog IKEA 2014, pe care-l puteţi consulta şi online şi care, la această ediţie, are ca temă „Bucură-te de fiecare moment petrecut acasă”.

IKEA 365+ Serviciu 18 piese, alb 99,99 lei
HEDERLIG Pahar vin roşu, stcl transp 4,99 lei
LÅNGVARIG Şerveţel hârtie, mltcl 5,99 lei/30 bucăţi
IKEA 365+ Oală+capac, inox 44,99 lei
STABIL Strecurătoare paste, inox 34,99 lei
IRIS Şervet termic, gri 8,99 lei/2 bucăţi
IRIS Mănuşă bucătărie, gri 9,99 lei
INGOLF Scaun, alb 199 lei

Articol din categoria: ADVERTORIAL

15 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    La toate astea, ce mai trebuie si paste ?

    0
    0
  2. Citesc o carte de Anthony Bourdain care se cheama „Crud”. Este o colectie de panseuri pe diverse teme legate de gastronomie. Acolo zice ca, potrivit studiilor, din familiile care stau des la masa impreuna este foarte putin probabil sa iasa copii care mai tarziu jefuiesc supermarketuri, consuma droguri sau ajung la 40 de ani alcoolici.

    Daca folosim smantana lichida (32% grasime) la temperatura camerei in loc de smantana clasica nu se mai branzeste.

    0
    0
  3. trebuie, trebuie! 🙂

    0
    0
  4. #4 Comentariu nou

    reteta va fi incercata cu prima ocazie (cum nu m-oi fi gandit pana acum la tulpinile de telina – delicioase si crude?!), insa acum vreau sa va atrag atentia, Chef Petreanu, ca ati omis 2 articole Ikea:
    – suportul de servetele de pe raft
    – castronul mare de inox de pe cafetiera
    Nu sunt esentiale pentru un ragu de mare clasa, dar prind bine in bucataria omului. :))
    (scuze, ochiul de soacra era pe „on” iar Ikea e prietena veche a familiei)

    0
    0
  5. #6 Comentariu nou

    Hint: smantana dulce (pentru gatit sau pentru frisca, e la cutii de 200ml sau 1l) nu se branzeste, fata de cea obisnuita (care e fermentata, „sour cream”). De multe ori se gaseste la alt raion, nu la cel de lactate.

    Apoi, cred ca la o astfel de prezentare mergeau si cateva cuvinte despre vinul obligatoriu (musai rosu si sec, zic eu).

    Si inca o recomandare – oricat de buna ar fi, nu abuzati de felul asta de mancare, altfel intrati in conflicte cu cantarul!

    0
    0
    • Cântar? Ce cântar? 🙂

      0
      0
    • #8 Comentariu nou

      Sad but truth – o spune unul care incearca sa evite acum carbohidratii (pasta and risotto included, dammit!). Dar hei! Se stie ca tot ce-i bun e fie imoral, fie ilegal, fie ingrasa, nu? 🙂

      One more hint: de incercat si cu tagliatelle sau fettuccini in loc de spaghetti. In special cele proaspete (se gasesc in alt raion decat cele uscate, de obicei prin frigiderele cu ierburi aromate, bors, drojdie si alte chestii d’astea cu termen mic de expirare). Chiar dau „alt” gust.

      0
      0
  6. #9 Comentariu nou

    cred ca locuinta instant va fi un hit si in exteriorul situatiilor pentru care a fost gandita.

    organizare de santier, casa temporara cat iti renovezi casa… chiar si casa de vacanta, 800 de euro e imbatabil.

    0
    0
  7. #10 Comentariu nou

    Pare foarte bun dar cu siguranta e bomba calorica. Nu cred ca va infruptati prea des din asa ceva, ca n-ati mai incapea nici pe TV-urile cu diagonala de 2m. 🙂
    Chiar, vinul de care e si mai ales cum? 🙂

    0
    0
  8. #12 Comentariu nou

    Ionela are ochi frumosi :p atit am retinut din toata prezentarea :p

    0
    0
  9. #13 Comentariu nou

    multam pt cenzura Vlad 😉

    0
    0
  10. #14 Comentariu nou

    Sosul este delicios…l-am incercat in week-end si l-am facut exact cum l-ai prezentat tu dar fara smantana.(spre rusinea mea nu stiu ce inseamna „a tepera” si am zis sa nu il stric). Multumesc Vlad pentru reteta.

    0
    0
    • Mă bucur că ţi-a plăcut şi scuze că nu am explicat ce înseamnă „a tempera”. E simplu, înseamnă să pui în smântâna rece câte o lingură de sos fierbinte şi să amesteci, ca să ridici temperatura smântânii înainte de a o încorpora în compoziţia care fierbe. Invers, dacă pui smântâna rece în sosul fierbinte, rişti să se taie – să se brânzească, se separă grăsimea şi se face cocoloaşe.

      Dar merge şi fără smântână 🙂

      0
      0