Înainte de a lua un împrumut, întreabă-te câteva lucruri

Am căpătat obiceiul să întreb oamenii cu care intru în contact, când apare un context favorabil, dacă au sau nu credit la vreo bancă. N-am nici un scop ascuns, nu fac nici o cercetare, doar am această curiozitate: câţi oameni, din cei pe care-i întâlnesc, nu au de plătit rată lunară?

shutterstock_200542490

Sunt foarte puţini – de fapt, rarissimi. Majoritatea au luat împrumuturi în euforia consumului pe credit de dinaintea crizei. Unii s-au fript rău, alţii au făcut mari eforturi ca să rămână la suprafaţă, dar ce-a fost mai greu pare să fi trecut şi, pentru că aşa e omul, uită repede, creditarea a început să ia din nou avânt în România. Iată două ştiri recente:

„Clienţii persoane fizice au luat în luna iulie credite noi în lei de la bănci de 2,6 miliarde de lei (echivalentul a 590 mil. euro), cu 800 de milioane de lei peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce companiile au accesat în iulie finanţări noi în moneda naţională de 1,9 miliarde de lei (430 mil. euro), mai mari cu 200 mil. lei, potrivit datelor BNR.” (ZF)

şi

„Clienţii persoane fizice au luat în luna august credite noi în lei de la bănci de 2,2 mld. lei (echivalentul a 490 mil. euro), cu 700 mil. lei peste nivelul de împrumuturi pe care bancherii le-au vândut în august 2014.” (ZF)

Dobânzile în scădere, inflaţia redusă, cu accente negative, banii injectaţi electoralist de guvern în societate (mai degrabă decât în economie), creşterea economică, o anume exasperare acumulată după ani de austeritate şi neîncredere, toate contribuie, probabil, la ceea ce pare a fi o revenire a poftei de credite.

Precum Stan Păţitul (şi Vindecatul – cel puţin deocamdată), îţi spun, dacă te bate gândul să ceri un împrumut de la bancă: comportă-te responsabil, gândeşte-te bine, estimează-ţi riscurile, nu te arunca, decide fără grabă.

Există un set de întrebări la care trebuie să-ţi răspunzi, sincer, înainte de a te împrumuta (din nou). Întrebări de genul „ai cu adevărat nevoie de un credit?”, „în ce monedă soliciţi acest credit?”, „care sunt veniturile acceptate?”, „cum rezolvi evenimentele neprevăzute?” sunt obligatorii şi doar începutul unui proces de auto-analiză pe care trebuie să-l faci înainte de a lua o decizie. Azi, poate că eşti convins că poţi susţine rata lunară pentru o altă maşină. Dar peste un an? Dar peste 3? Dar dacă ţi-o fură? Vrei un credit pentru o casă? Cine nu vrea o casă nouă, dar vei putea susţine şi cheltuielile unei case noi, peste rata lunară a creditului imobiliar?

Un „Ghid pentru împrumuturi responsabile” care conţine întrebări bine ţintite şi informaţii relevante pentru cei care plănuiesc să ia un împrumut poate fi găsit aici (e un .pdf). Acest document, denumit în mod oficial Ghidul de Creditare Responsabilă, nu e o glumă. El este realizat de BCR în parteneriat cu Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare. Citeşte-l înainte să faci drumul până la bancă, dar, atenţie! el nu suplineşte discuţia faţă în faţă cu un ofiţer de credit. Întreabă tot ce e de întrebat, fii insistent şi nu te feri să ceri lămuriri şi explicaţii pentru orice, oamenii aceia pentru aşa ceva sunt plătiţi, să răspundă şi să explice înainte ca tu să semnezi.

În fine, dacă ai un credit şi vrei să-l refinanţezi şi să-ţi reduci astfel ratele, poţi arunca o privire aici – sunt nişte oferte bune în perioada asta.

(Ilustraţie – Shutterstock)

Articol din categoria: ADVERTORIAL

25 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Creditul este esential dezvoltarii, atat economice cat si sociale, atat la nivel personal cat si la nivel national.
    Aceeasi responsabilitate financiara trebuie sa guverneze rularea creditelor la nivel personal cat si national.
    Condensat intr-o simpla fraza: Nu poti trai o viata din bani imprumutati, mai devreme sau mai tarziu vine scadenta…

    Un sfat din experienta proprie: cand evaluezi care sunt capabitatile financiare de rambursare a creditului – estimeaza PESIMIST!
    E mult mai bine sa ai mai tarziu o surpriza placuta decat una neplacuta!

    Mai merita mentionat si apetitul la risc, care poate fi influentat de conditiile politice, de anturaj, de climatul in familie si, de ce nu, de vreme ! 🙂

    my2c

    0
    0
    • Am luat un credit de nevoi personale în 2007, în vârful bulei imobiliare. L-am luat pe 15 ani, dar am zis că n-are nici o importanţă, putea fi şi pe 100, că eu urma să-l plătesc înapoi pe tot în 3-4 luni. Mă pregăteam să devin bogat. M-am fript, la fel ca milioane de alţi români. Am scăpat de el abia peste 7 ani. De-atunci măsor de 10 ori înainte să tai o dată. Aşa e, cum spui: trebuie să judeci pesimist când împrumuţi bani de la bancă.

      0
      0
    • #3 Comentariu nou

      Ceasu’ rau – pisica 13 🙂

      0
      0
    • #4 Comentariu nou

      Orice credit se ia numai pentru investitii nu pt consum. Daca ai respectat regula, nu aveai cum sa gresesti atat de rau. Daca insa l-ai luat pt un teren, de ex, sa astepti sa creasca, atunci te întrebi de ce a dat faliment caritas-ul?

      0
      0
  2. Creditele sunt motorul societatii, fie ca ne place sau nu. Ca dobanzile sunt mari, ca bancherii sunt de fapt niste camatari, sau ca educatia romanilor in materie de finante este inexistenta, sunt alte discutii.

    Frica de credit, de investite, de risc, nu a ajutat niciodata. Conteaza, intr-adevar, sa ai un plan bine pus la punct, si inca vreo 3-4 de rezerva.

    0
    0
    • Capitalul e motorul societatii. Si de multe ori, el poate fi cumulat prin economisire. Stiu, de cele mai multe ori capitalul necesar pornirii unei afaceri nu poate fi obtinut decat prin credit, dar tind sa cred ca acele credite la care se referea Vlad nu erau pentru afaceri.

      0
      0
    • Daca toata lumea ar economisi, nu am mai avea ce economisi. Bineinteles ca intotdeauna vorbim de echilibru si de calcule. Nu poti economisi o viata intreaga. Care ar mai fi scopul?

      Sa presupunem ca un cuplu, la inceput de viata, face un credit pentru apartament. (Excludem perioada de boom imobiliar – pt ca atunci, cu ceva research, puteai intelege ca preturile sunt artificial crescute)
      Rata unui imprumut pentru un credit necesar achizitionarii unui apartament cu 2 camere, este cel mult egala cu chiria a aceluiasi apartament. Tinerii respectivi, indiferent ca vor cumpara sau vor plati chirie, vor trebuie sa supravietuiasca si sa locuiasca undeva.

      Indiferent daca stau cu chirie sau platesc o rata, in momentul in care ar ramane fara job, sau veniturile le scad considerent, vor renunta la acelasi apartament. Au riscat un avans si au pierdut. Poate la fel de bine castigau. Sunt o multime de oameni ce au cumparat imobile, involuntar, in anii 1990-2000 si au castigat nu doar 100%, uneori si 400-500%.

      Frica de credite nu este o solutie ci frica de un grad de indatorare prea mare.
      Indiferent ca e un credit pentru un lcd sau un credit imobiliar, ori un credit pentru business, motorul economiei functioneaza. Cand nimeni nu mai apeleaza la creditare, nu vom mai exista.

      0
      0
  3. #8 Comentariu nou

    “I do not like debt and do not like to invest in companies that have too much debt, particularly long-term debt.” (Warren Buffett)

    Celor care propovaduiesc afacerile făcute cu OPM (Other People’s Money) ăsta li se va părea un principiu stupid şi complet demodat. În vremuri de criză mulţi freewheelers au bătut la uşa lui Buffett pentru a fi salvaţi. Interesant.

    0
    0
  4. #9 Comentariu nou

    Salut Vlad,

    Multumesc pentru sansa de a castiga un powerbank la concursul ocazionat de lansarea iPhone 6S.
    Ai idee daca agentia a contactat deja castigatorii? Eu nu am fost contactat inca si ma gandesc sa nu cumva sa fi gresit ei adresa de mail (mi s-a intamplat de multe ori).
    Thanks!

    0
    0
  5. #11 Comentariu nou

    „care plănuiesc să ia un împrumut poate fi găsit aici.” duce la ttps://www.bcr.ro/ro/Downloads/616e811a-f9ea-4bd6-b09b-5913fc69b922/Ghid_pentru_imprumuturi_responsabile.pdf. – lipseste un H la inceputul linkului. Uite dovada ca lumea nu se intereseaza inainte 🙂 ai pus link dar nu au dat click pe el 🙂

    0
    0
  6. #13 Comentariu nou

    Bună ziua, răspund și eu la întrebarea dvs: nu am luat și nu voi lua niciodată nici un fel de credit -din simplul motiv ca nu accept idea de a deveni sclavă băncii, respectiv a jobului. Câștig mai mult decât „bine” dintr-o țară din Occident (60 mii euro brut, anual), dar rămân în continuare în locuință mea închiriată. Iar în ziua în care voi primi o ofertă de job mult mai tentanta, îmi va fi ușor să îmi iau lucrurile și să plec.

    0
    0
  7. #15 Comentariu nou

    Niciodată!

    0
    0
  8. #16 Comentariu nou

    acu 9 ani și vreo 7 luni am avut de ales: iau credit imobiliar pe 30 de ani și mă mut în casă la cheie, sau mă implic direct în construcția casei, îmi mai iau un job, mă mut într-o casă gata în proporție de 60-70% și iau un credit de nevoi personale pe 10 ani. am ales varianta a doua. acum casa e gata, creditul e plătit în avans și pot economisi pentru educația copiilor, care și ei au apărut între timp. da, mă laud :), dar mă simt bine că cea mai importantă decizie, probabil, din viață, a fost corectă.

    0
    0
  9. #17 Comentariu nou

    Eu sunt una care nu am credit, rarissima printre cei din zona 35-45 de ani. Am dat lovitura fix in primele luni ale inceputurilor creditarii, la 2 luni dupa ce am antamat apartamentul s-au triplat preturile, n-as mai fi putut sa iau. L-am platit in jumatate din timpul prestabilit asa ca acum..sunt credit-free. Am un singur sfat de dat, valabil oriunde in lume si in orice circumstanta: nu depasiti 35% gradul de indatorare, orice ar fi. Daca s-ar fi respectat regula asta toata lumea ar fi trecut cu bine peste austeritatea din timpul crizei, peste volatilitatea joburilor, peste dublarea francului elvetian etc.

    0
    0
  10. As spune ca e vorba de educatie economica pe care noi ca indivizi ai acestei societati o primim prin puterea exemplului cand e deja prea tarziu. In alte tari copiii sunt familiarizati de mici cu conceptele economice. La noi nevoia de inavutire e atat de mare, incat pasii firesti in a evalua cat de solvabil esti in cazul accesarii unui imprumut raman doar teorie.

    0
    0
  11. guvernul Ponta pregateste pentru iarna asta creditul de la trezorerie pentru plata intretinerii. nu e gluma.

    0
    0
  12. #20 Comentariu nou

    Mie mi-a placut ideea aia din Olanda, unde inainte de a face credit pentru casa (in cazul persoanelor fizice) trebuie sa treci pe la un consultant.
    Adica oricat de prost ai fi tot vei intelege ce inseamna un credit inainte de a lua un credit.

    Pana ajungem la nivelul ala, orice metoda de educare e publicului in domeniul asta e binevenita.

    0
    0
  13. #21 Comentariu nou

    Dupa principiul „sa nu luam credite”, ne putem intoarce la cal si caruta…ah, pardon, la „hunters and gatherers”, ca nu avem bani de cal.

    Nu sunt bancher, ba chiar detest bancile pentru bonusurile grase pe care si le acorda, iar cand dau cu oiste-n gard, se scutura usurel de praf si merg mai departe (fiind refinantati de catre platitorii de taxe).

    Cu toate acestea, pentru dobanzi rezonabile, este chiar sanatos pentru ” binele natiunii” sa obtinem credite.

    De exemplu: finantarea unei afaceri, constructia/achizitionarea unei case, achizitionarea unui autovehicul, samd.

    Daca ne-am baza strict pe economii, societatea nu s-ar mai dezvolta atat de rapid. Din acest sistem cineva pierde, evident, insa cine este calculat si prevazator se poate bucura de succes.

    Apropo, daca ai incerca sa iti construiesti singur, cu manuta ta, o casa, ai avea sorti de izbanda? Nu, nu ai avea „man power”. Atunci vei apela la un frate, un cumnat, un var, sa te ajute cu carca, pt ca mai apoi ii vei ajuta si tu la randul tau. Aceasta practica ar fi tot o forma de creditare.

    Asadar, prietenii tai fara credite, ori sunt cam „blindati” de bani avand casuta, masinuta, pensioara si investitii diverse, ori sunt yogini si locuiesc prin ambalaje de frigidere 😀

    0
    0
  14. #22 Comentariu nou

    1. Imobiliar – il ia cine are nevoie pt ca asa cum spunea cineva mai sus, rata e egala cu chiria lunara
    2. Nevoi personale – lumea ar trebui sa se relaxeze, in fond e riscul bancii-cand nu mai poti …nu mai platesti. Ce poate sa iti ia banca? Ieri citeam ca numarul creditatilor cu restante a depasit 3 milioane…
    In esenta cred ca are sens sa iei un credit atunci cand incepe sa fie mai scump sa nu il iei: chiria mai mare decat rata, costul cu abonament + taxi mai mare decat rata de leasing…

    0
    0
  15. Hm..un mic advertorial…Vad ca nu prea te citesc cei cu credit la BCR din lotul Pipernea… :))

    0
    0
  16. #25 Comentariu nou

    Pana acum am reusit sa stau departe de credite. Sa speram ca o sa ramana la fel si pe viitor.

    0
    0