…zicea cantautorul, dar şi de niscaiva bun simţ la primărie, aş adăuga fără rimă.
Evenimentul Zilei scrie despre o interdicţie (moştenită de la Republica Populară): „Nu călcaţi pe iarbă”. Două hotărâri ale Consiliului Local pedepsesc cu amenzi între 40 şi 60 de lei „călcatul pe iarbă” şi intrarea cu biciclete în parcuri. Una e din ’94, alta din 2001, precizează ziarul.
Sunt adaptări ale unor decizii mai vechi. Pe cea cu bicicletele o constatam eu când fugeam de paznici prin Herăstrău, acum vreo 25 de ani. Erau foarte organizaţi, paznicii ăia comunişti. Ocupau strategic aleile de fugă, comunicau prin staţii şi tot te prindeau. Mi-au luat ventilele de vreo 3 ori şi o dată mi-au înţepat cauciucurile. Amendă n-am plătit, că n-aveam de unde, măcar la atâta se pricepeau şi ei.
Nu credeam că mai sunt în vigoare interdicţiile de atunci, dar presupun că sunt doar naiv. România interdicţiilor e veşnică. În România, mulţi nu-şi pot justifica salariul decât inventând interdicţii. În Londra milioane de turişti se fotografiază cu garda regală de la Buckingham. La Bucureşti, o colegă a fost aproape arestată când a vrut să pozeze Palatul Victoria (după care a interogat-o şi un tip de la SRI). La Paris milioane de turişti lâncezesc pe iarbă, prin parcuri, după ce-şi rup picioarele pe bulevarde. La Bucureşti, eşti amendat. În Amsterdam, copiii merg probabil mai întâi pe bicicletă şi abia apoi în două picioare. În Capitala gurii de rai gardienii publici te iau cu tuzguramătii dacă pedalezi pe alei.
Dă-i românului o cheie şi l-ai făcut împărat. „Nu e voie” ştie să spună orice imbecil. Dacă-l întrebi de ce? habar n-are. Pentru că nu e voie, d-aia, tuzguramătii de curios. Amendă.
Muriţi, dă-vă dreaq.
34 comentarii Adaugă comentariu
Eu ti-am dat mail de vreo 2 saptamani cu treaba asta… In fine, e bine ca incepem sa glasuim mai multi.
O sinteza a situatiei e pe blog.
Eu cred ca interdictia asta nu e vesnica. Incepem sa miscam lucrurile si poate ii convingem. Desigur, ceva ajutor n-ar strica. Ce zici ?
In legatura cu chestiunea interdictiilor incursiunilor si ragazului pe spatiile verzi / iarba din parcuri ar fi demna de luat in discutie si obsesia romanilor pentru gardulete. Mai ales pentru alea cu tepi, facute sa nu stea copiii pe ele. Sa ramana frumoase… garduletele…
La primul meu contact cu un parc (parc de cartier, in Toronto), am ramas blocat cand am vazut ca aleea asfaltata se termina si in fata mea nu erau decat vreo doua hectare de iarba. Iarba era tunsa frumos, mai verde ca verdele si cateva bunicute se plimbau cu nepoteii. Pe iarba.
Stau sa ma gandesc daca in China ai voie sa calci pe iarba … Daca mai tin bine minte pana si acolo ai voie.
Dar in criza asta probabil trebuie scosi bani din orice inclusiv idiotenile astea. Ce mi se pare stupid e ca pana acum nu am auzit sa se fi facut o actiune impotriva celor care parcheaza pe pistele de biciclete (asa si atatea cum sunt ele). Asa ca vrem sa fim verzi .. dar acolo nu, acolo nu … nu, nici acolo! Atunci unde ? Nu stiu acolo unde ai voie … probabil in parculetul transformat in parcare din spatele blocului.
Si totusi in tot acest univers de „nu ai voie” tre’ sa recunosc ca ceva se mai intampla. De vreo cativa ani buni, primaria sectorului 6 s-a ocupat de parcul Moghioros. Pe vremuri mai trecea cate un Garcea si te tragea de atentie: „Domnu’ n’aveti voie!” Acum vad tot felul de alei create din lemne pe margine, care te invita acolo pe iarba. Nici Garcii nu mai zic nimic, ba chiar iti zambesc complici in unele cazuri. Si chiar calcata in picioare aia inca arata bine. Deci e clar faptul ca plimbarea noastra nu o afecteaza (prea tare). Asa ca sper, ca un copil inocent, sa se faca primavara cu „floarea asta”! 😉
Dam exemple de prin lume dar ne scapa esentialul…e romanul pregatit sa calce pe iarba? Nu-mi ies din minte imaginile cu muntii de gunoaie lasati in urma de amatorii de „iarba verde”, cararile batucite de „taranii” mult prea grabiti sa ocoleasca si asa mai departe. Presupun ca in strainatate primariile au fonduri si oameni destui sa intretina acele spatii verzi. La noi astia pun gazonul, pun panseluta in pamant si atat.
Ramane intr-adevar problema restrictiilor exagerate, a marlanilor care le aplica, a conceptiilor invechite dar nu pot sa nu repet, e romanul pregatit sa calce pe iarba?
Pe de alta parte , daca nu sunt amenzi mari sau interdictii ,romanul nici macar nu se gindeste daca este voie sau nu . Este drept ca o masura ca aceasta este aberanta dar sistemele sociale vestice au recurs si la amenzi sau pedepse mari pentru diferite infractiuni publice . Numai ca in Romania conteaza intii cine are grija ca aceste lucruri sa fie respectate . Cine ?
Nimeni.
plecatdeacasa.blogspot.com
Peste tot in lumea asta civilizata se calca pe iarba , numai la noi nu e voie. Probabil, sau mai bine zis sigur noi nu facem parte din lumea civilizata, ce sa mai zic ,pe comunitari nu ii deranjeaza gunoaiele aruncate , ci copii care se joaca pe iarba. Sa nu fiu rautacioasa dar de multe ori nu se vede iarba de gunoaie si pentru asta trebuie date amenzi , poate asa ne vom mai civiliza .
Altfel, mersul pe iarba (descult) ar trebui experimentat de toti , iti lasa o senzatie unica………… INCERCA-TI
Cu bicla ai voie doar daca esti blonda si esti ministru…
Altfel, prea multa indarjire pe finalul articolului ! 🙂
Va invit la un concurs, daca aveti chef sa mai si radeti putin !
http://dragossorinnicula.wordpress.com/2009/04/24/infidela/
Ma, noi abia ne mai miscam fara baston si tie iti arde de bicicleta… 😀
Duminica, 19 aprilie, Sfanta zi de Pasti. Parc Carol. Monumentul lu’ erou’ necunoscutu’ ( in ziua de azi aceasta denumire seamana a nume de scena de manelist:)) . In fata monumentului adasta de niste zeci de ani „neste” tunuri care stau acolo batute de vanturi si ploi, si zapezi, si ingheturi. Arata bine, nimic de zis, sunt intretinute. Si verzi, foarte verzi. La culoare. Le inconjur cu copilul si cu ta-su de fo’ trei ori, ta-su tine dizertatii despre elementele lor componente (deh, a facut armata pe vremea socialistilor, se pricepe omu’) . Copilu’ vrea sa le escaladeze, sa le studieze indeaproape.Se crede in filmul cu Piratii din Caraibe. Nimeni nu trage de ele, nu le face vreun rau, nu atenteaza la integritatea lor. Le studiem. Io ma asez pe afet, ca le batuse soarele si erea cald si bine. Imi aduc aminte de anecdota din vremea lui Antonescu: „Popa ingropat pe afetul de tun, dracu’ a mai vazut. Aprob ca sa se vada!”.
Si atunci apare EL! SUPREMUL, INEGALABILUL, IMBATABILUL, IMPLACABILUL, pe scurt EL: PAZNICUL : „NU E VOIE ACOLO , DOAMNA! SI NICI COPILUL!” Nu e voie ce? Daca nu e voie, luati-le dracului si bagati-le intr-un muzeu, puneti-le niste alarme ultraperformante, ingraditi toate parcurile si lipiti si pe aerul liber din parc inscriptii cu „nu e voie”! Traim in tara lui NU E VOIE la nivel imbecil, unde toti paznicii sunt dumnezei, dar unde Q 7-le alb, de neam prost poate sa dea copiii cu role la o parte ca are el chef sa mearga pe aleile din parc!
Na, ca m-am racorit!
Raluca – pe tunurile de la Peleş e voie, să ştii, da’ acolo n-o fi ajuns încă imbecilul de paznic.
Man, you make my day!
Am ramas socat cand am vazut ca toata lumea poate sa-si bage picioarele – la propriu – in fantanile din fata Louvre-ului. Ma uitam stupefiat si nu-mi venea sa cred. E drept ca nu vedeai puradei in putza goala facand baie in ele, dar lumea se mai racorea la 42 la umbra.
In Central Park este foarte firesc sa sari gardul de la alee si sa stai intins pe iarba, sa mananci, sa citesti sau sa te cateri pe pietrele de pe spatiul verde.
Este drept ca – la noi – in IOR se permite statul pe iarba. Dar acu’ au pus semne cu „fara bicicleta”, „fara caini”.
N’palaria mea, „fara manele” nu stiu cum s-ar putea pune, dar nu cred ca o sa se inventeze semnul asta!
Am vazut undeva un semn „No manele”. 🙂 La Valiug (linga Resita), pe pontonul unui lac.
la noi tot in era socialista sintem doar ca acum se zice ca sintem in capitalism.daca ai sa cauti in c.v. tuturor politicienilor vei descoperi ca fiecare a fost un sef sau sefut mai mare sau mai mic inainte de 89. de aici li se trage mentalitatea cu interdictiile de tot felul altfel nu se simt bine si nu se cheama ca au puterea daca nu dau ordine care mai de care mai idioate. oricum impresia mea e ca traim in haos si asta doar vazind legile date anapoda ce se contrazic de azi pe miine
Si eu care de abia de doua saptamani mi-am luat role… Acum am intrat brusc in ilegalitate. Vreau sa ma predau. Incotro trebuie sa ma indrept?
Solicit din inima partidului sa extinda interdictia si la carucioarele copiilor. Mi se pare discriminant ca pe 2 roti ale bicicletei n-am voie, pe 8 ale rolelor n-am voie, dar am voie cu 4 ale carucioarelor? De asemenea, solicit partidului sa isi prezinte pozitia oficiala fata de urmatoarele vehicule: carucior cu rotile, tricicleta, trotineta, masinute teleghidate, masinute electrice cu copii intr-nsele.
Propun inventarea unui trotuar rulant, astfel incat nici unui cetatean al patriei sa nu poate admira in voie si dupa bunul plac iarba verde-galbui (model bijuteriile coroanei).
De analizat posibilitatea de a interzice chiar patrunderea copiilor in parcuri, intrucat galagia produsa de acestia afecteaza cresterea firului ierbii.
@ nashu_mare
De la d’voastra asteptam mai degraba o oferta de nerefuzat, in niciun caz resemnarea! 🙂
In completarea celor spune de un „consatean” din Toronto: sa lesin si alta nu cand am vazut placutele din parcuri pe care scrie „Please walk on the grass”. Cica ar fi un fel de gazon care are nevoie de „masajul” talpilor, dar nu stiu daca nu-i doar o legenda urbana. Am si o poza, ca dovada, dar n-o pot astasa aici, la comentarii. Sa mai zic de gratarele „fixe” din parcuri, unde vii doar cu carbunii si fripturile? Sau de zecile de km de piste pentru biciclete sau jogging care merg dintr-un parc in altul, pe sub autostrazi, prin gradini? Ce-i drept, nu ai voie sa bei alcool in parcuri, de nici un fel, nici macar la picnic.
@[D][S][N] : Eh, faceam si eu un pic misto. Sunt convins ca problema asta nu tine de comunism ci de o mentalitate a romanilor, la fel cum atunci cand eram mici aveam adidasii de buni, la fel cum exista camera de la drum rezervata musafirilor tinuta mereu curata si in care nu se intra decat rar, la fel cum ne luam masini de sute de mii de euro in timp ce stam in apartamente de doua camere in Ferentari: totul tine de aparente. Trebuie sa cei care se uita sa vada ceva frumos. Intr-un mod e si normal, doar noi stim cat de greu facem curat. Tinem si cu dintii atunci cand reusim sa facem.
@S0meone: multumesc de informatie! E bine de stiut 🙂 O sa ma racoresc deplin la prima excursie in Londra unde am sa merg cu sete toata ziua prin iarba lor, tu-le muma-n… cu gazonul lor englezesc cu tot! Si de n-oi pune io mana pe toate statuile si pe toate mozaicurile din Parcul Guel de la Barcelona – ca i-am vazut pe aia stand pe toate cladirile si cabanutele lu’ arhitectu’ Gaudi si nu le facea nimeni nimic! Si era, nene, parcu ala plin de gardieni – da’ de-aia care cred ca nu concurau la Olimpiada ca nu voiau ei – nu ca erau niste umflati intepeniti in slanini si bere ca la noi!
Hai pa! Ca ma duc sa-mi iau belete!:)
E in Bucuresti un parc unde poti sa stai cu paturica pe iarba. Nici nu stiu daca sa va spun care, ca mi-e teama sa nu se aglomereze… Bine, bine, parcul Izvor. Am crezut ca-mi crapa inima cind am vazut ca se poate, e pe bune.
Cit despre capsomanie, e si la ei. Pe Heathrow, inca dincoace de camera de imbarcare, incerc sa ma duc cu copilul la buda, dar imi taie unul fata si imi zice: nu se poate. Intreb: de ce? s-a blocat si apoi mi-a trintit-o ferm: un pas inapoi, va rog! De ce? Un pas inapoi, chem securitatea aeroportului. Tuzguramatii, daaa?
In Romania ai voie sa faci ce-ar vrea altii sa faci. Si chiar daca ceea ce faci e bine, se gaseste un motiv sa fie rau. Asta-i Romania. Adaptam la noi tot ce-a fost prost la altii insa nu luam nimic din ce este bun. Trist, dar adevarat
@steels: Da, iarba are nevoie sa fie calcata. Ca fapt divers, un fir de iarba calcat de un elefant (care cantareste intre 4 si 6 tone, adica intre 1 si 1,5 tone pe un singur picior) se indreapta in circa 2 doua ore.
Da’ cu oameni în parc e voie? (sau numai cu gardieni publici?)
In cel puţin un parc din Bucureşti, nu ai voie cu căţel. Nu comentez că e bine (având în vedere că poporul nu prea strânge „producţiile” canine) sau nu. Mi se pare enervant. Mă gândesc foarte serios să adun douaj’ de mâţe, una şi una, lăţoase cât încape, să le proptesc în lese individuale şi să defilez cu ele în parcul in chestiune. Nu scrie pe nicio tăbliţă că nu ai voie cu mâţe. Ce-ar face atunci gardianul fioros?
(mă impiedică aspectele logistice – de un’ie s-adun atatia miorlăi? şi faptul că ştiu că s-ar incăiera instant, ceea ce… ar dăuna mesajului profund ireverenţios pe care doresc să-l trasmit :)) )
Sau, aş putea merge desculţă prin parc. Pe alee. (aş putea – pe riscul meu, fireşte…) Si dacă s-ar mai strânge câţiva (hobbits) care să facă asta? Si să-şi clătească / murdărească apoi picioarele în apa fântânilor din parc…?
– cool pic, by the way –
parcurile noastre parca sunt muzee…
ketherius, tu parca erai unu din aia carora le era dor de rromania … sau am ramas eu cu o impresie gresita de la ultima noastra „intalnire” ?
Teoretic sunt parcuri si la noi unde poti calca pe iarba (vezi herastrau).
La fel si in Paris sunt „peluze” inchise publicului, dar probabil nu se vad in multimea de peluze deschise.
Da, am intrebat si eu care este diferenta intre cele 2 , raspunsul este: „este peluza in refacere”.
Problema cu „peluzele” in Romania este ca nu sunt suficient ingrijite (precum Paris, Londra, China … si celelalte numite mai sus) si mai este si nesimtzul roman de a lasa mizerii in urma.
Cat despre mersul pe bicicleta … da, sunt multe interdictii in parcuri, dar nu in toate. Intrebati parinti de copii mici daca sunt de acord cu bicicletele in parcuri?
Mergeti prin parcurile care nu au interdictii sau pe trotuare si sa-mi spunetzi cum va simtiti cand trece unul cu viteza pe langa voi ? Sau … ziceti-mi cum vi se pare sa faca slalom printr-un grup de copii ?
Pana una alta … mie imi convine ca macar pot vedea verdeatza prin multimea de poteci de prin parcuri.
Pana sa cereti mai multa libertate, invatzati ce inseamna acea libertate (daca voi stiti deja, spuneti si celorlati) dar mai ales ce limite are.
Multa bafta si poate iesim odata la iarba verde (daca mai gasim)
@ketherius: daca un fir se reface in 2 ore dupa trecerea unui elefant, in cat timp se reface dupa trecerea a 2000 de oameni ? (vezi potecile din spatiile „verzi”)
@Irina: Du-te prin parcuri, treci si pe gropile de nisip ale COPIILOR, ai curaj sa te joci cu acel nisip ? Eu mi-am exilat copilul din Bucuresti dupa ce am gasit in parcul deschis de 2 saptamani catziva kk de patrupede si tone de mucuri de tzigari.
Cum era reclama ceea : „libertatea se opreste acolo unde incepe libertatea altuia” ?
Şefule, idea cu îngraditul spaţiilor verzi este bună. Că dacă nu ar fi îngrădite spaţiile verzi ar trebui legate animalelea astea care umblă brambura. Ce preferi oameni în lanţuri sau zone protejate ?
Cine dracu’ i-o pune să se înmulţească, dacă văd că viaţa e grea ? Statul îi şi plăteşte dacă aceste lighioane fată cât mai multe progenituri, care mai târziu nu se vor supune civilizaţiei, ci vor supune ele civilizaţia …
Repet întrebarea : Ce preferi, zone protejate, sau pitecantropii ăştia în lanţuri şi circulând precum câinii de-a lungul unei sârme ?
Ai grije ce scrii, gândeşte înainte de a butona …