A fost nevoie de moartea lui Crulic pentru ca în România să se discute în sfârşit serios despre asistenţa pe care (nu) o primesc cetăţenii români în străinătate din partea consulatelor noastre. În toată povestea, demisia lui Cioroianu ar trebui să fie doar o notă de subsol.
Jurnaliştii ştiu: să obţii informaţii despre români aflaţi în situaţii dificile de la consulatele României este un coşmar. Românii care au probleme peste hotare ştiu şi mai bine: ţărişoara se încarnează cu tot ce are mai rău în persoana sastisită a unui funcţionar consular. Când catadicseşte să-l bage-n seamă, o combinaţie halucinantă de birocrat obraznic, poliţist abuziv şi şpăgar hămesit priveşte cetăţeanul român fie ca pe o durere-n cur, fie ca pe un subiect de umilire sau, în fine, ca pe o binevenită sursă de venituri suplimentare netaxabile.
De unde vin oamenii ăştia? Din păcate, puţinii profesionişti veritabili sunt mereu dislocuiţi de sinecuriştii partidelor de pe Dâmboviţa. Fiecare rundă de alegeri mai trimite peste hotare un roi de muşte verzi cu paşapoarte negre, ca să reducă viermuiala de pe prada electorală. Aceşti diplomaţi pe puncte pleacă „la post” ca în vilegiatură, la cumpărături şi la odihnă, şi cu ochiul pe oportunităţile de afaceri. Românii furaţi, agresaţi, înşelaţi sau arestaţi abuziv în aria lor de responsabilitate sunt nişte jigniri pentru liniştea lor obeză. Ei au de cotizat la partid, n-au de răspuns contribuabilului. Nu contribuabilul i-a trimis la post, ci tătucul de la partid, aşa că, nici o emoţie, se ştie cine-i important aici.
La Bucureşti, nimic nu clinteşte şefii ministerului. Nici mesajele furioase ale victimelor, nici anchetele presei, nici dezgustul general al populaţiei. Ministerul se auto-satisface şi îşi e auto-suficient, împărţind sinecuri după algoritmul influenţei greilor politici ai zilei. Diplomaţia română nu mai e demult casta minţilor ascuţite şi al obsesiei pentru binele ţării. Titulescu e venerat, în MAE, tocmai pentru că e irepetabil, cu onestitatea lui şi cu pasiunea lui pentru România cu tot. Un Titulescu, acum, la Externe? Ar fi cea mai mare nenorocire pentru funcţionarii ministerului. Ar trebui să-şi facă treaba, ceea ce n-au ştiut niciodată. Iar Titulescu ar sfârşi la ospiciu, neîndoielnic.
Cât despre demisia lui Cioroianu… Vorba lui Cristian Tudor Popescu: e o ruşine că-şi leagă plecarea de moartea lui Crulic. A avut, până acum, nenumărate alte ocazii să plece onorabil.
3 comentarii Adaugă comentariu
Lucram la Antena 3(multumesc). Jurnalul de 21 statea sa se termine, era round up. Explozie la Ankara, in apropierea unei zone de agrement. Hai cu un telefon, poate dam in 22. Buna seara, sunt eu, de la Antena3. Cu explozia va deranjez. Aveti idee daca exista cetateni romani raniti in explozie? Ne scuzati, noi ne uitam la Realitatea si nu stim nimic de nicio explozie, imi raspunde un domn de la consulatul roman de acolo. L-am rugat sa schimbe postul, daca nu pe Antena3, macar pe unul turcesc, sa afle de explozie si eventualii romani. N-au aflat.
BiancaO
Aveam, prin 98-99, o listă de şcoliţi în fosta URSS, mare parte dintre ei trimişi repede prin colţuri uitate de lume de Geoană la ordinele Bunicuţei; după venirea lui MRU, odată ce s’a început dezanchilozarea centralei, au fost, încetul cu încetul, rechemaţi şi pensionarii adormiţi… din păcate, lucrurile s’au împotmolit după supărarea cu cei doi – ce’or fi fost ei – din Irak…
Cand am intrat in consulatul Romaniei in Anglia am ramas socat: mizerie, paznic cu aere de consul, functionari stangaci care te pun sa faci lucruri care nu au nici o logica. Intradevar eram pe pamant romanesc si aproape ca uitasem cum e.