Modernizarea Educației, pas cu pas

Sunt 19.535 de școli în România, în care 410.000 de cadre didactice predau unui număr de aproape 2,9 milioane de elevi. Cum modernizezi acest mecanism imens? Simplu: prin aritmetică de bază, piesă cu piesă; începi cu 1, după care aduni. Îți trebuie doar un plan bun, tenacitate și timp.

În educație, puterea exemplului e determinantă pentru evoluție. Așa suntem construiți, să învățăm de la ceilalți încă de când deschidem ochii, și să urmăm modele, măcar la începutul a orice. Fiecare dintre noi a cunoscut unul sau mai mulți “domni și doamne Trandafir” în școală, adică profesori pasionați, dedicați, mereu gata de un efort în plus pentru a face orele de clasă mai interesante, mai plăcute.

Cei mai mulți dintre noi spunem că am avut una sau mai multe materii preferate ca elevi, dar adevărul e că am avut profesori preferați, care au transformat, pentru noi, materiile școlare în pasiuni. Acești profesori pozitivi sunt structura de rezistență a școlii românești, care, să recunoaștem, trece de zeci de ani prin tot soiul de încercări nedrepte. Pe acești dascăli trebuie să-i ajutăm, să-i susținem și să-i promovăm, pe cei energici, curioși, deschiși noului, dedicați elevului, în primul rând, inamici ai formalismului, ai mediocrității profesionale și ai conformismului călduț.

Cum îi găsim?

Simplu, cu un plan: n-avem decât să-i lăsăm pe ei, cei cu inițiativă și animați de pasiune profesională, să se auto-propună pentru evoluție.

Iată rețeta: se ia o fundație interesată de susținerea Educației în România, capabilă și doritoare să finanțeze și să coordoneze o acțiune de amploare, și se concepe un program de digitalizare a școlilor din mediul rural, la care sunt invitați să aplice profesorii care doresc să ridice calitatea actului educațional. Dintru început, se vor auto-selecta cei dedicați și creativi.

Apoi, sunt doar detalii – iar în detalii stă schimbarea.

Practic, programul înseamnă crearea în fiecare școală a câte unui laborator digital utilat cu videoproiector, laptop și un număr de tablete echivalent cu numărul maxim de elevi dintr-o clasă V-VIII din respectiva școală. Elevii din aceste școli vor învăța să folosească echipamente digitale (pentru mulți dintre ei, acesta va fi și primul contact cu astfel de obiecte fermecate, care afișează conținut prin atingere pe ecran). Pentru că știm ce pasiuni stârnește touchscreenul copiilor, putem fi siguri că învățătura va deveni mult mai atractivă, aproape ca un joc. Foarte important, acești copii din sate neștiute decât de locuitorii lor se vor simți valorizați și motivați. Pentru un caracter în formare, această atenție este crucială.

La rândul lor, profesorii implicați, inițiatori ai acestor transformări, vor simți că-și împlinesc menirea, că deschid mințile copiilor pentru lumina învățăturii. Ei înșiși vor intra în contact cu alți dascăli asemenea lor, vor concepe materiale digitale, pe care le vor distribui în această rețea a progresului, de unde vor primi feedback de la ceilalți membri pasionați de viitor, și vor putea folosi la clasă lecțiile digitale dezvoltate de grup și publicate pe o platformă dedicată.

Programul acesta există și se numește Digitaliada. Este la a doua ediție și a crescut spectaculos, de la 10 la 30 de școli selectate (anul acesta s-au înscris în concurs 125, din care au fost selectate 20; profesorii interesați pot găsi regulamentul aici), de la 1.000 de elevi implicați la 3.400. 82 de profesori din aceste 30 de școli au participat deja la sesiuni de formare și au acum acces la aplicațiile educative instalate pe tablete și la 124 de proiecte didactice adaptate.

Laboratoarele digitale puse la punct în cadrul programului sunt dotate cu 826 tablete, 31 de laptopuri, 28 de videoproiectoare și ecrane de proiecție. Platforma www.digitaliada.ro, unde se postează conținut digital educativ pentru elevi și profesori din toată țara, a înregistrat în primul an de la lansare peste 24.000 de utilizatori unici și peste 100.000 de vizualizări ale celor peste 250 de materiale digitale educaționale înscrise în urma concursului – cursuri online în limba română care pot fi folosite acum de oricine.

Costul programului? Fundația Orange a investit în programul Digitaliada de la debut și până acum 800.000 euro.

Iată, sintetic, rezultatele Digitaliadei la a doua ediție:

Dar, dincolo de aceste infografii, trebuie să vedeți profesorii, copiii și școlile lor, implicate într-un efort de evoluție. E o listă întreagă de mini-interviuri și reportaje pe pagina de Youtube a Digitaliadei.

Iat-o pe Iuliana Barticel, olimpică la mate și română, de la școala Gimnazială Muncelu de Sus, Mogoșești-Siret, care spune că acum vede diferit materia:

Iat-o pe profa de mate de la Școala Gimnazială din Comuna Băcia, jud. Hunedoara, care a transformat matematica în joc cu materialele digitale de pe tablete:

Iată-l și pe prof. dr. univ. Radu Gologan, președintele juriului în cadrul concursului #Digitaliada, care crede că, în viitor, școala va deveni o prelungire a jocului de acasă, grație mijloacelor de educație digitală:

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă caracteristică a Digitaliadei este capacitatea acestui program de a crea poli pozitivi pentru progres în Educație. Cum spuneam, aritmetică simplă, piesă cu piesă, 1+1+1, până la crearea unei mase critice. După aceea, paradigma se schimbă și evoluția devine exponențială.

11 comentarii Adaugă comentariu

  1. Personal nu cred ca “digitalizarea”, laptop-urile si tabletele vor determina copiii sa invete….

  2. Orice lucru nou, sub orice forma, pe care un bun profesor li-l prezinta suficient de atractiv (indiferent de materie) pentru a le atrage curiozitatea e un bun inceput – macar sa invete sa isi puna intrebari in legatura cu tot ce ii inconjoara, sper inclusiv atunci cand vor ajunge sa voteze.
    Intr-adevar, nici 1000 de tablete nu pot inlocui un profesor bun care stie sa isi atraga elevii cu materia predata, si nici lipsurile materiale de baza (hrana, camin), dar nici nu putem sa neglijam rolul tehnologiei – macar comparativ cu vremurile cand te dadeai peste cap sa gasesti pe sub mana o xerocopie la a N-a mana dupa stiu eu ce carte de negasit altfel in librarii.

  3. Cum ar fi sa incepem cu profesorii?

    Cand ai profesor care sugereaza subtil (anul 2016) ca el nu are chef de jucat pe calculator, sa aleaga parintii alte materii in loc de competente digitale, cu ce te ajuta 1000+ tablete?

    Eu am prins gustu’ IT-ului pe un rablagit de HC-85+, cu un televizor Sport de-ti sareau ochii din cap dupa 2 ore de butonat, cu BASIC si asamblare, dar cu un profesor de aur… culmea, la cerc de informatica.

    Hai sa incepem cu pestele de la cap, ca de acolo se impute…

  4. Pe voi chiar nu v-a învățat nimeni să nu vă scrieți informațiile reale pe internet sau prin intermediul entităților private și publice? Darămite să-ți fie postate online (pe server) informațiile tale personale?

    Cine dă argumentul xenoman cu „Da, da’ la străinii X/Y/Z așa fac, deci hai să facem ca ei” merită să i se dea cu țeava ruginită în moalele capului.

  5. Nu vad cum ne scapam de profesorii mediocri… ce credeti ca vor face acestia? vor pleca acasa pur si simplu?, NU, vor incerca tot felul de tertipuri pentru a se eschiva si a ramane in locul lor de munca caldut. Dar de fapt de ce nu ii lasam pe profesori sa predea 30 ore/ sapt, macar? Eu lucrez 50 ore pe zi. Sau poate nu ar fi rau sa dam afara 50 % dintre ei (de la oras) si sa le dublam salariul la restul, poate asa vom atrage oameni mai buni in sistem.

    • Nu-i lăsăm să predea 30 de ore / săptămână pentru că fiecare oră predată (responsabil) are în spate mai multe ore de pregătire. Și, da, profesorii mai experimentați nu mai au nevoie să-și pregătească atât de mult fiecare oră, dar la ei apare factorul vârstei și al nevoii de timp personal (sunt oameni în plină maturitate, cu familii și vieți personale de care trebuie să aibă grijă) și iarăși nu-i poți obliga să-și dedice mai mult de 16-22 de ore în clasă.
      Iar dacă vine cineva cu contra-“argumentul” că “oricum majoritatea sunt niște incompetenți și niște incapabili care nu-și pregătesc orele” și își închipuie că e o soluție să-i lași pe oamenii ăștia să predea mai mult de 18 ore pe săptămână, merită țeava aia ruginită menționată de Relu.
      Cât despre ceilalți care spun că profesorul lucrează doar în timpul cursurilor și că are o grămadă de vacanțe și timp liber – un călduros “Hai, siktir!” pentru că vorbesc despre lucruri pe care nu le cunosc deloc.
      Pentru clarificare și aplicarea compreselor reci: cei buni nu pot fi exploatați cu ore suplimentare, cei proști nu pot fi încurajați cu ore suplimentare. Soluția stă în resurse suficiente și managementul lor eficient; altfel doar faci din rahat bici, ceea ce se mai întâmplă și acum, acolo unde există competență și dedicare.

  6. In primul rand daca tot vrem sa modernizam invatamantul. Cu ceva tehnologie nu facem prea mult daca nu schimbam in sistem. Degeaba avem tehnologie daca dascalii nu-si fac treaba cum trebuie si iau niste note mai slabe la examene decat elevii .

  7. Lucrurile sunt (mult) mai complicate… Eu privesc unde a ajuns invatamantul din Eurpa si SUA si ma intreb daca Romania trebuie sa mearga pe acest drum… Ma rog, poate altii cred ca “dincolo” se face carte…

  8. @Stefan,
    Nu stiu in ce film traiesti maestre, dar eu zic sa tragi o teava ruginita la proiector…

    Sunt licee in tzara asta cu 0% promovabilitate la BAC. Sigur, sunt elevii naspa, dar eu zic ca tre sa ne uitam un pic, macar un pic si la profesori.

    Partea aia cu pregatirea de ora e, parerea mea, in filme, si cam atata. Daca sunt 1% din profesori care macar adapteaza ceva pentru ora urmatoare, e bine. Restul sunt papagali care repeta ceva ce nu inteleg, si acopera asta cu multa, multa infumurare si infatuare.

    Solutia, eficienta, si folosita in majoritatea locurilor unde vrei sa obtii ceva, nu doar sa perpetuezi bugetarismul, e sa pui mana pe lopata si pe metru, unde depaseste excrementu’ nivelu de avarie, arunci in roaba, si golesti grajdu… Sa fim seriosi, ai “profesori” care nu isi iau trepte, examene, pica cu 2.50-3.00, din materia de o predau…

    Vreau sa vad si eu un profesor cu 40 de ore lucrate, nu ametite, si ii ridic statuie. O merita pe deplin, nu e o meserie nici usoara, si nici accesibila. Restul de pleava, ce sa facem, e bugetara.

    Nu zice nimeni sa exploatezi ceva, doar sa folosim macar civilizat, daca nu corect bunu’ civic (PIB-ul)…

    • Dom’le! Ai citit comentariul meu în întregime? Ai văzut că era un răspuns la o idee dintr-un comentariu (de ce nu-i lăsăm pe profi să predea >30h/săpt)? Ai văzut că răspunsul meu rezumat era “p-ăia buni – nu-i exploatăm, că nu-s sclavi; p-ăia răi – nu-i încurajăm, că nu merită”. Despre ce vorbim noi aici?
      1. Am înțeles că ai o problemă cu profesorii, așa la modul general. Am înțeles că ai deja și o soluție. Tot așa, la modul general. Nu e clar, mai exact, cum anume cureți grajdurile lui Augias în situația asta, dar consideri că lopata și metrul vor rezolva situația. De-ar fi așa simplu! Dai afară incompetenții (majoritatea, înțeleg de la tine) – check! Pui în loc… (de completat ulterior, când avem soluția)
      2. Habar n-am cât reprezintă procentual profesorii care “își fac temele”. Pot să fie 1%, pot să fie 10% sau 0,1%. N-am discutat nici o clipă despre asta. Nu justificăm porcăiala continuă din sistem pe baza că “da, dom’le, sunt multe lepre, dar uite că sunt și 2-3 care fac treabă, hai să mergem așa în continuare”.
      3. Lasă-ți o adresă de mail sau un număr de telefon și când o să am puțin mai aerisit programul, te invit să stai vreo săptămână cu mine (cazare gratuită, te descurci cu mâncarea) să cunoști profesori care muncesc nu 40, ci 50 sau 60 de ore pe săptămână. Eu acum nu prea pot, că muncesc vreo 70 de ore pe săptămână, am și dirigenție și mă întâlnesc și sâmbăta cu copiii, ieșim la plimbări sau mergem pe terenul de sport… Aaa, nu de mine era vorba, te duc să cunoști colegi de-ai mei (cred că sunt vreo 10 într-o școală cu 170 de cadre didactice – o fi mult, o fi puțin, nu știu), eu nu sunt reprezentativ, doar îmi place ceea ce fac.

      P.S. Să folosim civilizat cei 6% din PIB care (nu) sunt acordați învățământului conform legii, da?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.