Coca Cola a lansat o (nouă) campanie pozitivă pentru sfârşitul acestui an: „Motive pentru a crede într-o lume mai bună„. Pare uşor risqué, nu? În ţara asta populată de atâţia oameni bănuitori şi închişi în ei, gestul în sine este un act de curaj, care te expune la tot soiul de sarcasme de şanţ.
Când Coca Cola m-a invitat să particip la campanie, primul meu gând a fost că n-am cu ce. Care să fie motivul meu de a crede că lumea ar putea fi mai bună, după un an ca ăsta, în care tot ce-i mai rău, mai meschin, mai violent şi mitocănesc în noi pare să fie ieşit la suprafaţă ca un puroi?
Însă absenţa binelui este doar o înşelătorie montată de rău.
Fireşte că am motive de a crede. Anul acesta, am cunoscut câţiva medici minunaţi care mi-au salvat pe cineva drag. Am făcut bucurii neaşteptate unor oameni pe care-i iubesc. Am redescoperit plăcerea de a merge zilnic la redacţie, exact când credeam că e cazul să plec pentru totdeauna din presă. Am văzut încă un pic din lume şi am mai cunoscut niţel din ţară. Am citit cărţi minunate şi am descoperit noi semnături. Am dăruit necondiţionat şi am primit, cu umilinţă, daruri de neuitat.
A fost suficient să mă gândesc un pic la motivele mele de a crede că binele încă există pentru a găsi, aşadar, o mulţime.
Aşa că am ales, dintre toate, să spun povestea lui Alexandru, puştiul de 13 ani din Moreni care şi-a regăsit fratele graţie unei serii de întâmplări nemaipomenite, care a început la mii de kilometri depărtare, când preşedintele chilian l-a convins pe Bill Gates să investească în bibliotecile din ţara sa – şi, mai apoi, în cele din Europa de Est, deci şi din România, exact când Alexandru învăţa ce înseamnă dorul şi-l căuta pe fratele lui:
Ştiţi cum e, la fel ca-n poveşti – dacă n-ar exista răul, binele n-ar mai avea aceeaşi valoare.
La campanie mai participă mulţi alţi oameni din on-line, şi ai putea participa şi tu, foarte simplu: accesează Motive să credem şi scrie şi tu motivul tău, apoi vezi, pe harta României, care sunt cele mai pozitive judeţe.
Mesajul tău poate ajunge în campania Coca Cola – dar, dincolo de asta, e pur şi simplu bine să împărtăşeşti binele tuturor celorlalţi. Aşa capătă putere.

28 comentarii Adaugă comentariu
minunat, foarte utila implicarea sociala a companiilor mari.
dar, in cazul asta, i-as intreba daca au schimbat reteta aia de caramel.
http://abcnews.go.com/blogs/health/2012/03/09/coke-pepsi-skirt-cancer-warning-label/
Nu vreau să par răutăcios, însă videoclipul tău m-a plictisit.
…sau poate-ti trece prin minte ca pui umarul la marirea consumului de zahar, un lucru foarte bun ptr oameni, nu-i asa? zaharul acest mare 0 (se citeste „zero barat”) care ne da „motive sa credem intr-o lume mai buna” – chiar nu-ti miroase deloc campania asta a mega ipocrizie?? ca sa nu mai zic ca se tine de mana cu campania pornita de mcdonalds – da,da aia in care ne explica ce sanatoasa-i mancare lor… cum puteti sa intrati in campaniile unor firme care ne ucid cu un cinism si o ipocrizie infioratoare?!?!
uite un grafic care poate-ti deschide ochii:
http://wakeup-world.com/wp-content/uploads/2012/10/nursing-your-sweet-tooth.jpg
Lucas, poate că ar trebui să te calmezi un pic şi să mai drumul la ceva aer, să nu plesneşti de atâta importanţă. Sunt multe lucruri care fac rău pe lumea asta; să spui şi altora ce te inspiră pe tine să faci lucruri pozitive, nu.
Apropo, presupun că nu fumezi.
Vlad> folosesc tuse groase pe post de apa rece, poate-poate se mai trezeste cineva.
Revenind la disputa noastra:
…si uite ce frumos ai muscat tu din galusca de marketing aruncata de cocacola – sincer sper ca doar esti naiv nu si platit!! galusca de marketing care trebuie sa salveze un an dezastruos ptr ei (vezi ca era o stire zilele astea despre pierderea grea de anul asta) si normal ataca in forta cu tot arsenalul: media clasica si evident new media. de ce ai ales sa te urci in trenul lor?
doar ptr ca-ti ofereau un vehicul de exprimare?
valorile ca etica, morala sunt trimise la plimbare doar ptr cativa arginti reali sau mediatici?
si ca tot vorbesti de tigari, banuiesc ca daca maine bat-ul sau jti-ul lanseaza o campanie asemanatoare, te „lipesti” si acolo, ca doar trebuie sa aratii lumi ce te iiiiinspiiiiiraaaaa pe tine sa faci lucruri pozitive, nu? si cand scriu „lucruri pozitive” si ma uit la cine face campania iar ma bufneste rasul. sau plansul…
hai sa zic mai simplu: niste vanzatori de otrava vin sa ne arate cum ei ajuta societatea. astept un cartel de droguri sa ne arate cum salveaza ei copii dependenti-de-droguri-inainte-de-nastere (copii nascuti de mame junkiste) prin poezii inspirationale!
orice campanie sociala pornita de corporatii de genul cocacola,mcdonalds,bat,jti etc trebuie sa inceapa obligatoriu printr-un mesja de scuze ptr cei care au fost nenorociti de produsele lor.
Deci fumezi. Astept cruciada ta impotriva gudronului.
Argumentul tău e specios. Publicitatea pentru ţigări e interzisă prin lege. Tutunul e realmente nociv.
Istericalele astea cu „zahărul-otravă” nu mă conving. Nu de alta, dar există Coca Cola Zero, dacă zahărul e problema ta. Sigur că dacă bei cu găleata nu te-ajută, dar asta e valabil pentru foarte, foarte multe lucruri.
Nu în ultimul rând: dacă tot ţi-ai pierdut vremea pe aici, chiar aş vrea să ştiu dacă ai vreun motiv de optimism în viaţă. Spune-l, dacă da.
Şi, în fine: tag-ul „pub” din subsolul articolului îţi spune ceva? Dă click pe el, vei vedea toate articolele publicitare scrise vreodată pe acest blog. Nu e nevoie de suspiciuni şi indignări jucate.
Vlad, las-o ca macane …
Oricum o dai, din punctul meu de vedere coca-cola este nociva, e suficient sa pui mana pe niste studii. Mai bine faceai reclama la bere, macar e o treaba mai onesta. Sau la un vin.
Inteleg ca e foame mare prin media, altfel nu-mi pot explica de ce oameni care altfel par dintr-o bucata se injosesc in halul asta pentru niste gologani. Mde, cantam cum ne spune „seful”. Cred ca e destul de nasoala senzatia.
Motive de optimism sunt, dar in niciun caz nu-s legate de campanii din astea siropoase (cu mult zahar, fie el si artificial). E suficient sa tragi o fuga in mijlocul naturii si deja e mai bine.
Pfff, ce cuvinte mari, injosire, gologani… Get real, e o campanie pozitiva si cu asta basta. Isuse, ce naiba esti asa încoțopenit, omule?
Ce mai conteaza ca ideea e alta..hai sa ne povestim propriul film.
Ce biblionet, nene, stati sa va povestesc eu ca Bill e american si toata lumea stie ca americanii ii omoara pe negri.
Uite, eu am un motiv să cred într-o lume mai bună.
Propune-le, te rog, din partea mea, să dea nişte bani la programul Erasmus. O fi el program UE, dar să te ţii lovitură de imagine, neică!!! Dacă le mai rămâne ceva mărunţiş, să-i dea pentru formarea profesională continuă a adulţilor României.
(Dacă e vorba doar de CocaCola România; dacă e campanie la nivel european, atunci să fie!)
PS: v-am spus de blog? Parca v-am spus.
Ah, mulţumesc, Marian, se putea să lipsească martie din post?
Martie? Sincer, nu înţeleg.
Mda. Ce ne-am face fără Google? 🙂
Deşi cunosc o grămadă de expresii de-astea de autobază (sau pe aproape) uite că asta mi-a scăpat! O explicaţie ar fi că m-am gândit la „post„ aşa cum se exprimă mulţi în legătură cu articolele de pe blog. Englezisme, nene. Mă rog, la postul de santinelă nu m-am gândit, nici la Postul Paştelui sau al Crăciunului.
Acum am altă dilemă:
a) să răspund cum se cuvine;
b) să nu răspund deloc.
Să votăm, prieteni comentatori! 🙂
A, încă ceva, foarte important: culmea e că am vorbit serios. Coca Cola chiar poate da o lovitură de imagine cu asta.
Să fie invidie pentru idee, domnu` Petreanu?
In mod sigur 🙂
Ferice de cei saraci cu duhul 🙂
Starnesc invidia oricui.
Ok în primul rând sucurile colapepsifantamirindazupspriteșitoatecelelalte ar trebui interzise din cauză că sunt cele mai nocive chestii pe care le putem consuma ”on a daily basics”
Așa ca o curiozitate la cât cola ați băut mulți dintre voi – la fel ca și mine – ați cautat careva pe google cum arată fructul de cola?
Eu recunosc că am făcut-o numai acuma 2-3 luni doar. Numai ca idee m-a lovit când am scăpat de dependența de cola că eu habar nu aveam ce dracu e ăla cola timp de 4-5-6 ani cât am băut intensiv.
Apropo așa arată https://www.google.ro/search?q=kola+nut&aq=0&oq=kola+nut&sugexp=chrome,mod=0&sourceid=chrome&ie=UTF-8 numai că coca cola nu are nici-o legătură cu aceast fruct.
Ps: și eu sunt dezamăgit de acest post legat de cola. Chiar îmi place acest blog iar postul acesta a fost ca o palmă peste față.
Cheers.
Tare.
Vlad> recunosc ca nu observasem ca este articol la comanda – adio etica, adio morala, banu’ sa traiasca! sunt asa de virulent pentru ca din nu-stiu-ce-motiv aveam niste asteptari de la tine, dar totusi mai fac o incercare, poate reusesc sa-ti ridic sprancenele mai sus decat au facut-o banii.
cunosc un copil la fii’mea la gradinita care la 3 ani are o carie! am o vecina de 4 ani care si ea are 2 carii + bonus cearcane de ziarist. amandoi „beneficiaza” de parinti/bunici asa cam ca tine, „mai relaxati” in ceea ce priveste zaharul si „beneficiile”lui. stiai ca dupa ce consumi zahar sistemul tau imunitar ia o pauza? de altfel sunt sigur ca stii ca atunci cand consumi zahar sunt stimulate exact aceleasi zone cerebrale ca atunci cand consumi cocaina!
eu am avut prima carie dupa ce mi-am schimbat dintii – am o vaga banuiala ca si tu la fel. cand ai baut primul „suc” si aici ma refer la aceste chimicale ordinare care te-au „invitat” pe bani sa le speli pacatele? dar copii tai, cam cat suc consuma ei si de la ce varsta?
am un motiv de bucurie cand o vad pe fii’mea de 3 ani cum se duce in benzinarie, sau in magazine, la batoanele de dulciuri si-mi zice „tati astea sunt cu zahar? da? atunci nu sunt bune, ca-mi fac rau la burtica!”
si daca tot suntem in zona asta mai am un motiv: acum 3 ani Soni (cel cu restaurantul Papa la Soni) imi marturisea ca vrea sa rupa orice contract de sponorizare cu cei care te-au angajat pe tine.
Si nu, nu fumez. Si nu beau nici cafea, nici „suc”, nici zahar, nici paine – si asta pentru ca vreau sa-mi petrec cat mai mult timp alaturi de familia mea vizitand doctorul cat mai rar. Si da, zaharul trebuie sa fie catalogat si marcat exact ca tutunul.
uite inca un link in care o sa vezi cat zahar bagi in tine:
http://sugarstacks.com/
ccola zero este acelasi rahat – un lichid dulce care-ti trece glont prin stomac si care-ti arunca in aer glicemia, dupa care-ti plezneste pancreasul de cat insulina secreta, insulina care-ti topeste zaharul din sange basca superoxidare celulara, dupa care esti lesinat cu glicemia pe jos catand o noua doza, si o iei de la cap…
dragule intelege un lucru simplu: zaharul, si aici ma refer la toate rudele lui: bomboane, dulciuri, sucuri NU sunt alimente esentiale vietii! valoarea lor nutritiva este fix 0!
poate-ti par istericale dar mai arunca un ochi si pe articolul
de mai jos:
http://www.ucsf.edu/news/2012/02/11437/societal-control-sugar-essential-ease-public-health-burden
cu bine.
Ah, Lucas, acum inteleg… Spre deosebire de tine, eu mananc paine, si mai beau si un vinut si mai mananc si cate o sunca si mai iau o țuiculița inainte de ciorba de afumatura, la nevoie. Si nici cola nu-mi e straina, sa stii, si am fost si la Amsterdam, daca ma-ntelegi 🙂 O sa traiesti 100 de ani, cu siguranta, dar frate! in ce plictiseala 🙂
Eu vorbesc despre cum conspira Universul ca sa se intample lucruri bune si despre un copil care a invatat ce-i dorul cautandu-si fratele disparut. Tu ma acuzi ca n-am nici etica, nici morala si ma suspectezi de genocid prin zahar. Ce sa spun…. Imi pare rau ca esti asa crispat.
Să ne spui şi nouă de unde cumperi ţuiculiţa şi, mai ales, cine îţi face ciorba. Că şi eu sunt celibatar, fir-ar…
Ziceam să bag și io o lătrătură mică, da’ văz că sunt depășit de concurență… 🙂
Colega, trage-ţi sufletul, vei mai avea ocazia…
Marian… chestia este că lumea nu pricepe mesajul „petrean”.
Da, e plătit să scrie ceva… dar eu văz pozitivismul sincer, speranța și ce-o mai fi. Io i-aș da o mie dă iepuroi… să scrie ceva trist, negativ, alea.
Ueit… uat?
Deja e în arhive? Ei, nu dați atenție….
Pozitivismul, ziceam.
Apreciez, deci.
Bine… speranță nu mai avem, treaba e de kkat… ce ne rămâne?
Scrierile lu’ Petreanu…
Tot e ceva.
Defilăm cu ce avem.
(zic și io…)
Ce chestie, un singur lucru pare să se adeverească: Băuturile care conţin cola stârnesc adrenalina.
Aşa se face, spre exemplu, că au scăpat de hibernare şi au reapărut personaje foarte dragi: par egzampl, curly şi party. Ce să zic, ăştia doi îmi creează deseori impresia că împart acelaşi creier. S-ar putea, totuşi, să mă înşel şi să constat că îl impart chiar şi cu alte persoane.
În rest e veselie. Eu, sărac cu duhul, o să ajung în Rai, conform unor surse de încredere. Iar ăştia doi, cu creierul în time-sharing, o să ajungă unde nu sunt decât două posibilităţi: ori o iei pe scări, ori te duci cu liftul.
@Lucas:
„…un copil la fii’mea la gradinita care la 3 ani are o carie! am o vecina de 4 ani care si ea are 2 carii…”
Ai încercat cu pastă dă dinți și periuță?
Întreb, nu dau cu paru’…
🙂
Mulți care se vaită de bube și boli dă piele dau vina pă reactoarele japoneze stricate… dacă-i întrebi de săpun și periuță dă unghii… se uită la tine ca la felu’ 14.
Higiena… e chestia aia nedescoperită în spațiul carpato-danubian.
„Puțim, deci trăim!”
Zahăru’… dujmanu’ homenirii! Ceaușescu avea dreptate să raționalizeze hotrava…”
„Jos Coca-Cola, trăiască borșu’!”
„Micționăm… și bem! E sănătos, nu face carii, alea!”
Ham-ham-ChelalauuUUU!
Blegoo> te asigur ca se folosesc si pasta si periuta de doua ori pe zi.
Reactiile voastre de aparare nu sunt o surpriza, poate o sa realizati intr-o zi ca daca bagi rahat in tine o sa functionezi ca un rahat, dar riscul de plicits este nul pentru ca o sa va faceti noi prieteni prin saloane de spitale, asa-i Vlad?
Tot timpul ma intrebam: oare cum lucreaza oamenii astia la firma X cand stiu ca fabrica produce si vinde otrava? chiar nu au constiinta ca din munca lor fac rau altor oameni? Multumesc Vlad ptr ca mi-ai readus aminte: prin negarea realitatii si prin inventarea unor cauze nobile. Asta-mi aduce aminte de disonanta cognitiva: „Oamenii interpreteaza aceeasi informatie in moduri radical diferite pentru a-si justifica perspectiva asupra unei situatii” (vezi mai multe detalii cu o cautare pe google).
„Coca Cola – Fabrica de fericire” – pana si Eugen Ionescu ar crapa de invidie in fata unei asemenea asocieri.