Nu mai se termenă niciodat’

„Păi nici n-avem condiţii. Ia uitaţi acilea, maşini, autobuze, mai ne şi-njură. Noaptea dacă lucrăm ne reclamă la poliţie lumea, că nu poa’ să doarmă. Şi a fost şi mizerii, conducte, ţevi, numa’ de la Enel ce-am găsit… Erea gata dacă aveam loc să ne facem treaba.”

Maistrul dă din mâini în timp ce-mi explică, îmi arată colo maşinile, colo blocurile cu locatari nemulţumiţi, şanţurile din faţa noastră. S-au strâns câţiva muncitori pe lângă noi. „Las’că ne vedem diseară la televizor că frecăm menta p-acilea”, face unul, păţit cu presa.

De vreo două săptămâni se lucrează în draci la Pasajul Băneasa-Aerogării. Mai ieşim din redacţie la ţigară şi căscăm gura la muncitori. Hărmălaia traficului de la intrarea în Bucureşti a devenit asurzitoare – se combină cu picamere, excavatoare şi foreze. Ce-o fi cu ei?

Nu spun. „Şi pân-acu’ s-a lucrat, să ştiţi, da’ e ca dracu’ cu maşinile, pe un’să le bagi?” Păi văd că trec pe dreapta fără probleme. „Da, da’ colo, la Antena 1, nici nu s-a făcut încă mutările de curent şi canalizare, ce-o fi acolo…” Şi când le-or face? „Păi punem breteaua taman până-n Antenă, ce mai. Hă, s-a termenat cu parcarea lor.”

S-a „termenat” de câţiva ani, deja, dar asta e o altă poveste, care ţine de regulamentele companiei. Mă rog…

„Pân’la iarnă e gata”. Pe bune? Nu cred, poate iarna ailaltă. „Nu, dom’le, în decembre e gata tot. Da’ dup’aia se mută tot balamucu’ dincolo, la Scânteii.” Păi da, că după ce s-au făcut podurile alea pe DN1, la IKEA şi la Metro, la intersecţia de aici, de la Aerogării, s-a împuţit treaba. S-a mutat totul mai încoace.

„Păi ştim, cum să nu ştim – face maistrul. Ce, nu tot noi le-am făcut şi p-ălea? De la anu’, la sigur ne bagă în oraş… şi tot aşa. Nu mai se termenă niciodat'”. Omul îşi subliniază certitudinea cu un scuipat plin de năduf. Bucureştiul ăsta, n-ai ce-i face, dar măcar, uite, îţi dă o pâine de mâncat.