Pe stradă…
… mai era şi tipu’ ăsta, aparent doar un alt bucătar care făcea mâncare pe stradă, printre mii de alţi tipi la fel pe trotuarele din Bangkok:
Dar în cazul lui… ceva era diferit. El nu doar gătea – el îşi dirija bucătăria. Cu gesturi precise, exersate, muta blidele de pe foc când simţea că-s gata, sălta capacele ca să presare mirodenii, amesteca iute colo, zgâlţâia scurt dincolo, aţâţa focul, ştergea mânere, răsturna feluri de mâncare-n farfurii şi umplea la loc oalele.
Perfect concentrat, nu stătea o clipă.
Iar aroma… aroma era înnebunitoare. Un bucătar-compozitor, genial, anonim, pe o stradă din Asia.
Ți-a plăcut acest articol?
aromele, ah cum innebunesc aromele!
un adevarat bucatar, domnul din Bangkok.. se pare ca d. Petreanu gateste mai mult oua cu sunca si pop-corn la microunde, altfel nu i s-ar fi parut exceptionale miscarile thailandezului.. sau poate ma insel..
Pofta buna !
/Horia
un hipster bolnav sa atraga atentia. parca nu putea sa gateasca normal, fara show, la el in bucatarie… 😀
Era de la Glutamat domne! am vazut eu la Protv cu te pacalesc asiaticii astia cu aromele la plic.
@writeman Esti tendentios! Sa-ti fie rusine! 😀
Ma gandesc ca initiativa unui „gatit urban” (chiar si cu ochelari RayBan pe nas!) ar aduna un numar destul de mare de persoane dornice de a-si etala talentul culinar! (Am eu pe cineva acasa… care viseaza la o chestie de genul asta!)
…sau un simplu bucatar, banal pentru localnici, genial numai si numai pentru turistul alb care trece prin zona. 🙂 Tot ce e ethnic cooking poate fi spectaculos pentru cineva care nu-i familiarizat cu ce vede. Fiti siguri ca exista oameni care-ar fi fascinati pana si de ritualul unui mititei-party in aer liber.
@writeman – …
daca Brad e ‘presedintele lumii lui’ acesta ‘era bucatarul lumii lui’
„Cu gesturi precise, exersate, muta blidele de pe foc când simţea că-s gata, sălta capacele ca să presare mirodenii, amesteca iute colo, zgâlţâia scurt dincolo” … mi-am adus aminte de mama. Anonima … avea grija de noi.
Spune-mi cum iti pregatesti masa, ca sa iti spun cine esti.
Spune-mi cum mananci, ca sa iti spun cine esti.
Nu-mi spune ce mananci, asta este deja alt subiect.
„Mancarea la viteza”, semipreparatele, iti „fura” tocmai aceasta placere, bucurie de a pregati. De fapt, placerea si bucuria de a crea, de a fi artist. Nu-i asa ?
Există oameni pe care îi vezi că-şi caută o perfecţiune în gesturile mărunte.