Proiectul de țară? Educația. Unii au început deja.

România se plasează prost la testele PISA (studiul internațional făcut de OECD care evaluează performanțelor școlare la elevii de 15 ani pentru diverse materii).

În 2012, de exemplu, ultimul an pentru care avem date despre România, elevii noștri s-au clasat pe locul 45 din 65 de țări examinate – adică sub media mondială. Învățământul românesc performează prost la matematică sau științe și foarte prost la lectură (50 din 65), adică elevii buchisesc, dar nu pricep ce citesc: se cheamă analfabetism funcțional (sursa)

Coroborați aceste date cu următoarele informații ca să aveți imaginea unui sistem de educație aflat într-o situație realmente foarte proastă:

1. Elevii români sunt cel mai puțin motivați dintre toți cei testați, și încă la mare, mare distanță de ceilalți. Nu văd nici un motiv nici ca să se străduiască mai mult, nici să lucreze împreună pentru a obține rezultate mai bune. Priviți acest grafic, identificați punctul izolat care este România și îngroziți-vă:

screen-shot-2016-10-04-at-20-13-30

2. Deși învățământul românesc e cum e, profesorii noștri sunt foarte mândri de ei înșiși. Studiul TALIS 2013 (un soi de PISA pentru profesori, făcut tot de OECD) arată că dascălii români se consideră în proporție de 99,8% (!) “pregătiți sau foarte bine pregătiți” în ceea ce privește conținutul disciplinei predate (iar 98,5% dintre ei se simt bine sau foarte bine pregătiți (!) în privința pedagogiei la disciplina pe care o predau). Apropo, cei mai nemulțumiți profesori de propriile lor performanțe sunt cei din Finlanda și Japonia, țări unde elevii punctează mereu semnificativ în testele PISA (1, 2).

Carevasăzică, ceva trebuie făcut. Ne trebuie un proiect național de țară în privința educației, dacă tot caută Palatul Cotroceni ceva pe care să se concentreze. Ne-ar trebui, mai întâi, o cu totul altă atitudine față de domeniul educației, care a devenit un business cinic. Elevii români sunt încărcați peste orice măsură cu manuale alternative și materii inutile – primele, businessul a nenumărați paraziți, iar celelalte, justificarea pentru supraviețuirea unui corp profesoral supradimensionat (care e și foarte mulțumit de el însuși, iată).

Intenții bune există, fără îndoială, și sistemul s-ar putea moderniza mai repede decât ne-nchipuim, dacă ar exista și voință politică pentru asta. De exemplu, numeroase corporații din România sunt deschise la ideea de a participa, cumva, la o acțiune de reconstrucție în domeniu – cu fonduri, cu tehnică sau cu know-how.

De pildă, Fundația Orange derulează în această toamnă un proiect de promovare a educației digitale în 10 școli din mediul rural (lista școlilor, aici). Acesta este un proiect pilot care va dura întregul an școlar. În cadrul proiectului-pilot, intitulat Digitaliada, cele 10 școli vor fi dotate cu echipamente IT pe care vor rula materiale digitale educative de tipul “ȋnvăţare prin joc” menite să susţină materia de matematică și TIC (Tehnologia Informației și Comunicației) pentru clasele V – VIII. Elevii și profesorii vor beneficia de un pachet complet de tehnologie și informație: echipare tehnologică a unui laborator (tablete, videoproiector și laptop), conținut educațional digital și materiale suport, catalog online, formare dedicată pentru profesori în utilizarea materialelor digitale la clasă și sprijin permanent în desfășurarea programului.

De unde vin materialele educative – atât pentru profesori, cât și pentru elevi? De la Harvard Graduate School of Education, prin echipa ScratchED, sub licență Creative Commons, și de la experți educaționali din România. De altfel, toate resursele digitale propuse în proiect vor fi disponibile gratuit pe Digitaliada.

Va funcționa proiectul Digitaliada?

Depinde ce așteptări avem de la el. Nu va schimba, de unul singur, sistemul românesc de educație. N-are cum. Dar, dacă va deschide minți și dacă va stârni curiozități, atunci e bine. Dacă elevii care vor face parte din Digitaliada vor redescoperi (sau descoperi, săracii) plăcerea de a veni la școală, ca să afle lucruri noi prin joc, nu prin corvoadă, atunci eu zic că Digitaliada își va atinge scopul.

De urmărit.

digitaliada-scoli-proiect-pilot

16 comentarii Adaugă comentariu

  1. Voinţa politică inexistentă (şi de aici efectul prezent – subfinanţarea învăţământului, şi aici e vorba de la dotări şi până la nivelul salarizării profesorilor “mulţumiţi de ei”) asigură nerezolvarea problemei de fond. Forma, dar fără fond, o dau astfel de proiecte, lăudabile de altfel, care au pur rol de a sensibiliza. Însă, forma fără fond de care demult vorbea şi Titu Maiorescu este dată de incapabilitatea unora de a puncta direct pe i. Anul ăsta cei de a V-a încep programa nou aprobată. Ştii ce se face la TIC în a V-a? Ce e ălă mouse, ce e aia tastatură şamd, şi dacă mai e timp li se aduce vorba despre pseudocod unor elevi care în timp ce li se explică perifericele, dau tap pe ecrane de tablete şi “smarfoane”. Ce Scratch? Ce Python? Ce învăţare prin joc? Companii precum Orange ar trebui cumva să puncteze pe fond, nu pe formă. Normal, e de impact să dotezi digital şcoli din Cuca Măcăii (şi, gândind punctual, este şi corect şi nimerit să intervii aşa). Punctarea pe fond ar fi organizarea de către astfel de companii de seminarii cu profii de TIC din ţară pe ce este nevoie să se înveţe la şcoală, pe lobby puternic la Guvern, Parlament şi primării şi alte asemenea.

    Thumb up 0
    • Elevii aia care dau tap pe tablete si smartfoane or sa iasa la fel de idioti din scoala ca si cei care n-au dat tap daca dau tap doar pe candy crush saga. Ok ok, or sa stie si sa caute pe wikipedia articole din care sa faca copy/paste …
      ps : stii ca sunt o gramada de joburi in care te intreaba ce WPM speed ai ? Si nu cred că se refera la WPM pe tableta sau smartphone

      Thumb up 0
    • Elevii ăia care dau tap pe tabletă sau telefon nu mai au nevoie să ştie ce e aia tastatură (sau claviatură, unii profi de TIC aşa spun) sau mouse (scris maus de unii). Tot elevii ăia ar ieşi mai puţin idioţi dacă la TIC ar fi puşi să gândească nu să li se aducă aminte despre băşinile trecutului, fie cu WPM speed mare sau mic.

      Thumb up 0
  2. Apreciez sincer continutul articolului si atitudinea optimista care il insoteste; personal, sunt mult mai pesimist legat de afirmatiile : “Intenții bune există, fără îndoială, și sistemul s-ar putea moderniza mai repede decât ne-nchipuim, dacă ar exista și voință politică pentru asta”. Nu neg ca exista intentii bune, ma indoiesc doar de partea a 2-a a celor de mai sus. Sistemul nu se va schimba pentru simplul fapt ca o natiune de oameni inteligenti, educati, destepti, n-ar mai putea fi manipulata cu usurinta cu care a fost manipulata de zeci de ani incoace. Cine decide viitorul invatamantului (sanatatii, culturii, sportului, etc) in tara asta ? Clasa politica. Nu-s nebuni sa le puna singuri la indemana oamenilor instrumentele prin care mai apoi acestia i-ar indeparta de la putere (de exemplu votul, cel mai simplu si logic pas).

    Sunt primul care sa recunoasca faptul ca e nevoie de mai multi oameni ca autorul articolului si de mai putini ca mine, dar in acelasi timp recomand ca sa ramanem cu picioarele pe pamant si sa nu na imbatam cu apa rece. E posibila o schimbare, nu zic nu, doar ca nu cred ca se va petrece “mai repede decat ne-nchipuim”. Din pacate, cred ca se va petrece mult mai incet decat ne-nchipuim sau dorim.

    Thumb up 0
    • Problema este motivatia elevului. Daca la televizor vede doar ignoranta promovata, el de ce sa se chinuie? In liceele proaste este o rusine sa inveti, trebui sa fii cool, nu inveti si oricum te duci in anglia sau germania sa muncesti. Ca modele au tineri de 30 ani care in vacanta de vara sparg toti banii munciti cu greu in tarile astea, doar ca fac pe smecherii in tara, nu zic ce muncesc pe acolo …

      Thumb up 0
    • Eu unul ii apreciez mai mult pe cei care se duc la muncă in Anglia sau Germania, chiar daca au doar 4 clase, decat pe hipstării cu 2 facultăți care visează să prinda un job de plimbător de hârtii (“expert fonduri europene” am inteles ca e the shit mai nou) pe la bucale sau pe la bruxelles …
      ps : de ce te fute grija pe ce/cum isi fut unii in vacanta de vara banii munciti cinstit ?

      Thumb up 0
    • “nu zic ce muncesc pe acolo ” – uite ca eu zic : deși-s absolvent de facultate IT (care aveam la momentul absolvirii cunostinte mai multe decat 80% dintre colegi), lucrez pe santier, si nu mi-e rusine. Si-am zis la toti ce lucram cand lucram si ca agent de pază. Știi cine păreau “scârbiți” de munca mea ? Tot niște absolvenți de studii superioare, din care nici unul nu știe probabil sa schimbe un bec … “pai de ce sa ma duc eu sa fiu sclav la straini cand pot sa plimb hartii prin Romania, mai ales ca mi-a dat mama bani de casă si am si masina cu banii de la nuntă” …

      Thumb up 0
  3. “A corobora” inseamna “a sustine”:)

    Thumb up 0
  4. Parerea mea e ca accentul trebuie pus pe educatia civica. Educatia strict academica e mai putin importanta. Trebuie construita o societate sanatoasa. Asta trebuie sa fie obiectivul numarul 1. Abia dupa aceea putem vorbi de educatie ca performanta, care sa creeze virfuri. Dupa ce baza piramidei e solida si sanatoasa.

    Thumb up 0
  5. Uhm… chiar dacă locul 45 suna rău de fapt dacă te uiți la date vei calcula ca elevii romani sunt cu 10% mai slabi. Performanta nu e asa de rea.

    Cu motivația e nasol totuși

    Thumb up 0
  6. Solutia este implicarea societatii civile. Oameni din companii care sa tina cursuri sau ore in timpul lor liber sau chiat sprijiniti de companii. Trebuie sa intelegem ca statul momentan nu mai ne poate ajuta, este capusat si manipulat politic, are interesele proprii, nu ale poporului.

    Thumb up 0
  7. Ca si o concluzie, ne trebuie ceva sa motivam profesorii sa fie nemultumiti.

    Thumb up 0
    • :))))))) bună asta
      Revenind la un ton serios, când ai procente de genul 99.9999% multumiti ceva e in neregulă. Si banuiesc si ca in Finlanda nu sunt 99.99999% nemultumiti profesorii.

      Thumb up 0
  8. Ce-ar mai fi de spus?… Eu va pot povesti o experienta personala, pe marginea acestui subiect. In 1978, eram in anul al III-lea de liceu si frecventam cercul de filosofie. Acolo, ni s-a cerut sa intocmim o lucrare de cel mult 20 de pagini, prin care sa argumentam ca ateismul este doctrina cea mai favorabila procesului dezvoltarii unui popor. M-am oferit sa fac acea lucrare. Nu stiam ca profesoara de filosofie o va trimite unei comisii de la Inspectoratul Scolar (din Constanta, unde era liceul meu), care a notat-o si a trimis-o mai departe, la Ministerul Educatiei; acolo, alta comisie, care a stabilit ca lucrarea mea este eligibila sa participe la o manifestare anuala care, pe atunci se numea “Sesiunea nationala de lucrari si referate ale elevilor si studentilor”. Asadar, in anul urmator, m-am prezentat la aceasta manifestare, care s-a organizat la Iasi, intr-o “echipa” (cea a judetului Constanta) cu inca sase elevi / studenti in anul intai. Cum e usor de imaginat, lucrarile copiilor aveau teme diferite : de la domenii industriale la matematica-fizica, chimie, biologie s.a.m.d. Eu mi-am sustinut lucrarea la sectiunea Filologie-Filosofie si am obtinut Mentiune.
    Insa ceilalti copii au obtinut asa: 3 Premii I (insotite de acordarea unor brevete de inventie), 1 Premiu I – fara brevet de inventie – si 2 Premii II. Va dati seama ce valori scotea invatamantul Romaniei pe-atunci!… (cu exceptia rezultatului obtinut de mine, desigur). De exemplu, acel Premiu I, fara brevet de inventie a fost obtinut de un elev din clasa a XII-a, de la Liceul Mircea cel Batran din Constanta, care descoperise un nou tip de calcul algebric – necunoscut pe-atunci matematicii – intr-un domeniu al algebrei superioare. Fireste ca si elevii din celelalte judete au fost premiati pentru lucrari uimitor de complexe si documentate.
    Mi-e greu sa cred ca elevii de azi mai sunt capabili de astfel de performante. Concluzia mea, fara sa am pretentia ca este exhaustiva este aceea ca, intr-o comparatie intre cele doua epoci, prin care a trecut invatamantul romanesc – comunista vs. post decembrista – nu se sustine ideea ca invatamantul romanesc comunist era retrograd; ba, dimpotriva!
    Si sa nu ne amagim! Faptul ca avem, anual olimpici exceptionali nu trebuie sa duca la concluzia ca invatamantul romanesc duduie! Ei sunt doar exceptii si sunt tot mai putini, numeric vorbind. Poate in comunism aveam olimpici mai putini sau mai multi, habar n-am insa, cu siguranta NIVELUL GENERAL de cultura si de competenta profesionala al populatiei active era net superior.
    Cat despre cauze…Va invit sa cititi acest articol (http://incomemagazine.ro/articles/10-reguli-de-urmat-pentru-a-falimenta-o-tara-ghid-romanesc), unde se aminteste si despre degradarea invatamantului.
    Eu, unul, pensionar fiind, privesc cu groaza comedia americana “Idiocracy” (2006)…

    Thumb up 0
  9. Babaeti, cine zice ca scoala romaneasca nu e buna ? Io zic ca ie …
    “The hack of the DNC’s computer systems was initially claimed by Guccifer 2.0, who claimed to be an independent Romanian hacker” :)
    https://www.theguardian.com/technology/2016/oct/07/us-russia-dnc-hack-interfering-presidential-election

    Thumb up 0