Un secret al economiei germane, accesibil și românilor

“Care sunt secretele economiei germane – și ar trebui să le furăm?” – iată titlul unui episod Freakonomics care merită ascultat cu atenție, ca să înțelegem măcar începutul explicației pentru succesul economic al nemților.

Secretele nu sunt chiar așa de complicate, ba chiar destul de nesecrete, dar felul în care sunt interconectate face replicarea lor dificilă în altă economie. Nu vă dau toate cheile podcastului, că merită să le descoperiți singuri, dar spun doar atât: imaginați-vă, de pildă, că sindicatele din România ar alege, în pragul următoarei crize economice, să sprijine activ măsurile de reducere a salariilor angajaților, cu gândul nu la pierderile imediate, ci la anii de relansare de după trecerea crizei. Sau imaginați-vă că guvernul nostru, îngrijorat de stagnarea economică, ar declanșa un amplu program de reforme bazate pe reducerea asistenței sociale pentru săraci, pe simplificarea procedurilor de concediere și pe încurajarea creăriii de slujbe nesindicalizate, plătite cu salariul minim – toate astea pentru a reporni motorul prosperității.

Imposibil, nu?

Poate că da, dar alte particularități nemțești pot fi adoptate și de noi – ba chiar se și întâmplă, pe ici, pe colo: e vorba de sistemul uceniciei, care preia tineri încă din școală și-i pregătește atât pentru o slujbă anume, cât pentru lucrul într-o industrie anume (studenții-ucenici învațâ câteva zile pe săptămână la o școală vocațională și fac practică alte câteva zile la o companie din domeniul respectiv; școala aceasta durează între 24-42 d eluni, în funcție de complexitatea calificării). În România, acesta ar fi “învățământul dual”, cu unele diferențe. Anual, jumătate de milion de tineri germani primesc o calificare ce le pune în valoarea abilitățile și se alătură forței naționale de muncă prin acest sistem. Ucenicia conferă prestigiu în Germania, iar rezultatele se văd în altă caracterisică a economiei germane: în ciuda a ceea ce am putea crede, coloana vertebrală economică a națiunii nu este reprezentată de cei câțiva giganți industriali de care a auzit toată lumea ci de zecile de mii de firme mici și mijlocii, răspândite pe tot teritoriul, care se străduiesc și adesea și reușesc, cu ajutorul personalului calificat și mândru de profesia aleasă, să fie lideri mondiali de calitate și fiabilitate în tot soiul de nișe neinteresante (de exemplu, componente pentru încărcătoare de telefon, echipamente de sortare a peștelui oceanic șamd).

Perfecționează sistemul uceniciei câteva sute de ani la rând, încă din perioada medievală, și obții în final calitate germană.

Am făcut toată această introducere ca să vă atrag atenția asupra programului nemțesc Duales Studium, creat de Lidl, care este deschis și tinerilor din România, și care este ceva mai mult decât un sistem de ucenicie clasică, în sensul în care se adresează mai degrabă elitelor, vârfurilor, celor care țintesc sus și plănuiesc cariere de top. În cadrul acestui program, participanții sunt salarizați și sunt școlarizați încă din studenție pentru poziții de management în cadrul unei rețele retail internaționale.

Ce este Duales Studium și care sunt caracteristicile sale?

  • Programul se adresează absolvenților de liceu sau viitorilor absolvenți de anul acesta, care au cunoștinte avansate de limba germană.
  • Programul Duales Studium durează 3 ani.
  • Programul începe la 1 octombrie; cei selectați vor urma cursurile Facultății de Comerț din Heilbronn, Germania, și vor face practica atât în Germania, cât și în România.
  • Practica din magazine este plătită, cu 1400 EUR/lună în primul an, 1600 EUR/lună în anul doi și 1800 EUR/lună în anul 3.
  • Structura celor 3 ani de studiu cuprinde atât etape teoretice (cursuri), cât și etape practice (școlarizare în magazine).
  • La finalul celor 3 ani, studenții obtin o diplomă recunoscută la nivel internațional și sunt pregătii pentru funcția de Șef Vânzări în cadrul companiei Lidl.
  • În cazul în care un student renunţă pe parcursul celor 3 ani şi nu doreşte să continue acest program, este suficient să îşi prezinte demisia. Acesta nu este obligat să ramburseze contravaloarea cheltuielilor aferente programului Duales Studium.

Găsiți aici răspunsuri la alte întrebări frecvente despre Duales Studium, iar aici alte detalii despre program.

Important: termenul de înscriere pentru Duales Studium este 28 februarie (primul pas este trimiterea unei scrisori de intenție la adresa de email recrutare@lidl.ro) anul acesta.

În martie urmează selecția finală, așa că dacă știți pe cineva despre care credeți că ar putea fi interesat de o carieră în management de vânzări, și care s-ar potrivi pentru Duales Studium, dați-i de veste, că ar putea fi șansa vieții lui. După părerea mea, este un programgrozav, care-ți deschide o sumedenie de oportunități de carieră foarte devreme în viață.

În fine, vă las aici și un link către podcastul Freakonomics despre care vorbeam la început, poate vreți să mai aflați câte ceva despre motorul economic al Europei.

9 comentarii Adaugă comentariu

  1. Ucenicia la locul de munca, cum este in Germania( apropo, pot sa dau detalii despre sistemul actual din Germania), se practica si la noi pana in “90 , cel ptin unde lucram eu, asta a fost unul din primele efecte ale ,, revolutiei”, au disparut ucenicii.

    Thumb up 2 Thumb down 0
  2. Locuiesc în Elveția. Da este asa cum spui dar nu este asa de roz precum poate. Școala încurajează mediocritatea ca să producă suficienți ucenici. Copii sunt stacked so poți sa fii tu cât de bun vrei, dacă nu ești în primii 20% nu ai acces la high education și cazi în ucenicie.

    Asa ca ai grija ce îți dorești.

    Thumb up 1 Thumb down 1
    • Sa inteleg ca la noi se incurajeaza performanta ? Avem absolventi de studii superioare pe banda rulanta care de mult ori nu isi pot aduce aportul in societate nici cat un ucenic “mediocru”. Exemple ? Eu sunt absolvent de faculatate tehnica, profesez ingineria, dar in timpul liber fac pe brutarul. Nu am pregatire in do,meniul asta, si cu toate asta bat la fundul gol orice brutarie/brutar/ucenic din oras ce are totusi pregatire in domeniu. Bun sistem de educatie mai avem, nu ?

      Thumb up 0 Thumb down 0
  3. In Elveția te duci la evaluarea copilului tău la școală, și dacă nu e bun la o materie profesorii îți spun e ok sa nu fii bun la toate, nu te îngrijora, mesaj pe care îl transmit și copiilor. Njoy

    Thumb up 1 Thumb down 3
  4. Sistemul e educație German a funcționat pentru ca era nevoie de forță de muncă calificata dar pare falimentar în acest secol în care nu mai e nevoie de meseriași pe meserii de jos. Nu sunt împotriva ucenicilor dacă asta vor sa facă, dar sunt împotriva încurajării uceniciei ca să ai suficienți

    Thumb up 0 Thumb down 2
  5. Nu laudati un sistem despre care doar ati auzit sau citit.Economia Germaniei se sprijina in proportie de circa 70% pe munca strainilor sau descendentilor acestora.Germanul autentic este un puturos si un incult,asta invata inca din peroada cand sugea biberonul.sa fie un trecator prin viata.Majoritatea nu stiu nimic altceva decat acelasi lucru ce l-au facut cand au terminat scoala,sa porneasca un utilaj,sa apese un buton….si cam atat.De exemplu intr-o fabrica;un neamt munceste 20 de ani pe acelasi strung,intr-o oarecare zi masina la care lucreaza se defecteaza sau intra in revizii….Ei bine,acel neamt nu o sa lucreze pe alt strung,nu o sa faca alta activitate,nu va face absolut nimic pentru ca nu stie,nu vrea sa stie si va pleca acasa.Oare chiar crede cineva ca Germania a primit peste un milion de refugiati din motive umanitare?Nici vorba…ei vor fi viitoarea mana de lucru germana.

    Thumb up 0 Thumb down 0
  6. Accesibil dar nepus in practica din pacate 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.