Sonny Beck, producător de OMG

beck-1

Pe domnul din imagine îl cheamă Sonny Beck. Este co-patron şi preşedinte al unei super-ferme de seminţe din Indiana. Firma se numeşte Beck’s Hybrids – şi da, este o afacere de familie, aflată acum la a 4-a generaţie. Beck’s produce mai ales seminţe de porumb şi soia. A început cu o fermă măruntă (după standarde americane) de 30 de hectare. Acum este a şasea ca mărime şi putere din Statele Unite – şi singura între primele şase care e deţinută de o singură familie. Anul acesta, de exemplu, a investit aproape 25 de milioane de dolari în dezvoltarea afacerii.

Dacă nu v-aţi plictisit deja, mai priviţi odată imaginea. În planul doi se află un grafic, pe care un amploaiat al dlui Sonny Beck îl explică pe îndelete (şi cu o certă mândrie) vizitatorilor. Cu roşu figurează cantitatea de seminţe „tradiţionale” produse de Beck’s. Cu verde şi albastru este desenată cantitatea de seminţe modificate genetic recoltate şi vândute de Beck’s. Graficul arată schimbarea proporţiei între organismele naturale şi cele modificate genetic din ultimii 7 ani.

80 la sută din afacerea fermei Beck se bazează acum pe OMG – organisme modificate genetic. Sonny precizează că şi ceilalţi mari producători din SUA urmează aceeaşi tendinţă – cultivă şi vând mai ales OMG. Seminţele acestea oferă, de obicei, recolte mai mari, aşa că fermierii le preferă, chiar dacă ele costă mai mult.

Potrivit Reuters, în SUA se află aproape jumătate din suprafeţele cultivate cu OMG din lume – aproximativ 63 de milioane de hectare dintr-un total de 133 de milioane. Această suprafaţă e în creştere rapidă (totul a început în 1996).

Sonny se miră că Europa încă refuză să accepte OMG-uri pentru consum uman. „În Statele Unite facem asta de mulţi ani şi nu ne-au crescut două capete, după cum vedeţi.” În sală, europenii veniţi în vizită râd politicos, la fel şi angajatul lui Sonny, cel care a montat graficul.

Poate că, totuşi, e încă prea devreme. N-au trecut decât 14 ani de când a fost vândută prima recoltă modificată genetic. Câţiva cercetători afirmă că avantajele acestor culturi (producţie mai mare, imunitate la dăunători, rezistenţă sporită la insecticide) sunt anulate de slăbiciuni noi ale plantei, ca într-o lege a compensaţiei. În 2009, un grup de specialişti americani au avertizat că recolta unui soi de porumb modificat genetic din Minnesota, Iowa, Wisconsin şi Dakota de Sud prezenta semne de boală şi degradare şi că boabele, folosite ca furaj, ar fi putut îmbolnăvi animalele.

Sonny Beck nu prea vorbeşte despre asta; el doar ne întreabă cât vor mai aştepta europenii până să accepte OMG-urile la ei acasă. „100 de ani, oameni buni?” forţează el. Apoi adaugă: „oricum sunt şanse foarte mari ca fiecare dintre voi, acolo în Europa, să consumaţi deja, indirect, plante modificate genetic.

Gândiţi-vă, numai – spune Sonny. Dacă mâncaţi carne, se prea poate ca puiul, sau vita, sau porcul sî fi fost hrănite cu porumb sau soia americane, modificate genetic. OMG-urile sunt în uleiuri, în îndulcitori, în tot soiul de adjuvanţi. Deci oricum sunteţi plini de OMG-uri”, repetă el.

În sala de protocol a fermei Beck’s din Indiana, europenii veniţi în vizită tac. E momentul în care mă apropii pentru o fotografie – l-aş vrea pe Sonny şi graficul său în acelaşi cadru. Îşi întoarce, scurt, privirea spre mine şi-mi oferă un soi de zâmbet exact când apăs declanşatorul.

De ce v-am spus toate astea? Fără motiv – doar că mi s-a părut relevantă imaginea – şi mai ales privirea dlui Sonny Beck, producător de Organisme Modificate Genetic.

Articol din categoria: EU, CĂLĂTOR

25 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    de ce imi par atit de cunoscute ‘zimbetul’ si privirea asta?

    0
    0
  2. #2 Comentariu nou

    Ne postati…zambetul aluia ca vi se pare relevant: si noi ce ar trebui sa facem ?? Niste voodoo, ca sa ii treaca zambetul ??? Sau doar sa-l actionam in instantele americane pentru acelasi…zambet ??

    0
    0
  3. Petreanu! Petreanu!
    Scuzati ca va intreb, dumneavoastra ce credeti, e adevarat ca suprafata cultivata cu OMG este direct proportionala cu numarul de fete grase din America?
    Si daca da, dumneavoastra ce credeti, americanii vor ajunge si ei filosofi ca si grecii antici?
    Si daca da, si da, nu e mai bine sa ramana nevestele si prietenele noastre la teorema lui Sonny Beck ne-generalizata?

    0
    0
  4. Gurane! Gurane!
    Scuzati ca intreb: oare consumerismul, sedentarismul si fast-food-ul or fi avand ceva de-a face cu grasimile americane?
    Oare procesele de selectie si hibridare care ne-au dat de la rottweiler la triticale, de la ciresele negre la zambilele batute de le duc barbatii la femei or fi cumva de prin aceeasi arie, a „modificarii genetice” a organismelor?
    Oare n-o fi anormala abureala pseudo-stiintifica a lui „OMG, asasinul din farfurie” fara sa ai la baza ceva?
    Oare descompunerea mancarii – de orice provenienta – in interiorul tubului digestiv in caramizile componente, descompunere in urma careia structura lor initiala se pierde si nu mai are nici o importanta, o fi contand vreun pic?

    Si daca da, iti pierzi somnul macar cinci minute, reflectand la notiunea de „alarmism”?

    0
    0
  5. #6 Comentariu nou

    „Deci oricum sunteţi plini de OMG-uri” suna de parca ar spune „Deci oricum sunteţi plini de bube”.

    Mancam tot felul de gunoaie si ne mai si lingem pe buze. In piata apar tot felul de produse „standardizate” pe care daca le mananci poti sa juri ca mesteci cauciuc sau hartie creponata. Iar occidentalii, si mai de curand si autohtonii, sar la pret cu jmekeria „bio” adica ceva ce mancam noi mai demult de la bunica – un mar cu gust de mar si un pui „sfrijit” da’ care face zama buna.

    Si il pot completa pe SB : „Deci oricum o sa haliti OMG-uri cand, cum si cat o sa vrem noi !”. Ca nu vad pe careva printre figurantii zilei sa se ingrijeasca de asa ceva.

    Ma intreb ce fel de seminte sunt stocate pentru … arca lui Noe. Ca asa am auzit, ca se pune la pastrare pentru vremuri mai putin fericite …

    0
    0
  6. Exact asa sunā, într-adevãr.

    0
    0
  7. #8 Comentariu nou

    In semn de inalta pretuire fata de toti balamucii astia ai UE care incearca sa ne bage pe git toate standardele lor ieri mi-am cules singura pere din copac si mi-am umplut portbagajul cu tot felul de legume, care mai de care mai mici si mai gustoase dintr-un sat uitat de lume.

    Din ce in ce mai mult incep sa cred ca tot raul e de fapt spre bine, iar inapoierea noastra ca tara poate ca e de fapt o treaba buna, nu ne mai calca toti imbecilii sa ne strice paminturile. Ca pentru ei agricultura cu caruta nu e un punct de interes, asa ca sa ne lase pe noi in saracia noastra, poate asta ne-o fi norocul.

    0
    0
  8. #9 Comentariu nou

    Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Zâmbetul lui Sony Chiba ăsta, e ca zâmbetul CEO de la Enron sau al lui Madoff.

    0
    0
  9. #10 Comentariu nou

    Eu nu cred ca OMG-urile au vreo legatura cu supraponderalitatea.
    Poate au alte hibe, dar nu si asta. Grasii, din SUA sau de aiurea, mananca ce mananca si cei care sunt fit. Doar ca mai mult. Mult mai mult. Alti doi vinovati sunt…canapeaua si televizorul!

    0
    0
  10. #11 Comentariu nou

    Da ma copii, OMG-urile sunt unealta Satanei – si oricine le mananca va muri in chinuri cumplite.

    Hai sa revenim putin cu picioarele pe pamant si sa ne uitam in jur.

    Graul – la origine, o iarba salbatica, are un genom oribil de complicat – datorita selectiei la care a fost supus de cultivatori pentru a-l transforma in ceva util.

    Toate plantele „domesticite” in America (dintre care nu toate au fost aduse inapoi in Europa) – la fel. Obtinute prin MODIFICAREA GENETICA a unor ierburi salbatice.

    Sau hai sa vorbim despre lucruri mai noi.

    „Orezul auriu” – bogat in vitamina A si gandit sa fie cultivat in zone unde dieta este saraca in aceasta vitamina. Stiti la ce duce deficitul de vitamina A ? La ORBIRE !!

    Dar ce conteaza cand niste saraci din lumea a 3-a mor de foame sau orbesc, noi trebuie sa fim niste ignoranti care ne temem de orice nu intelegem (adica de aproape – si nu stiu de ce zic „aproape” – orice).

    0
    0
  11. #12 Comentariu nou

    @Daniel. codexul alimentar este la fel de inofensiv ca OMG? intreb pentru ca as vrea sa stiu mai multe despre el

    0
    0
  12. #13 Comentariu nou

    @Daniel: Cand doresti sa combati alarmismul (OMG sunt toxice/periculoase/etc. , o sa murim cu totii, valeu! ) nu vii tot cu argumente alarmiste („stiti la ce duce deficitul de vitamina A? La ORBIRE!! ” )

    Om fi ignoranti si ne temem, dar niste ignoranti cu propriile reguli si propria cultura. Cultura diferita de americanismul rezultatul pe care-l dorim, cu orice pret – „whatever it takes”. Vrem libertate? Cu orice pret! (Razboiul de independenta/Secesiune) Vrem aur? Cu orice pret! (Gold Rush sec XIX) Vrem razbunare? Cu orice pret!(Hiroshima si Nagasaki) Vrem petrol? Cu orice pret! (Irak)
    Evident ca situatiile respective au fost mult mai complexe, insa un numitor comun care li se poate gasi este tocmai asta „whatever it takes”.

    In dezbaterea asta pro-contra OMG se vad tot mai bine diferentele intre celor doua „scoli de gandire”: unii nu mai pot ei de grija farfuriei altora si le zic/impun ce sa contina ca sa le fie consumatorilor bine iar ceilalti se uita la ei si ridica din sprancene: „pai asa ati spus si ultima oara si uite ce consecinte are Revolutia voastra Verde din anii `50. Mai bine lasati-ne pe noi cu ciorba noastra!”

    0
    0
  13. #14 Comentariu nou

    @Daniel – „ignoranti” este un cuvant destul de tare …
    Io pricep ca ne-am cam inmultit, ca mancam cam mult si ca treaba asta inseamna ca tre’ sa producem mai multa mancare. Asta una la mana, a doua la mana – treaba e ca terenurile folosite pentru a da de mancare la poporul asta de pe planeta nu cresc impreuna cu numarul de guri. Si daca pun la socoteala si clima care este din ce in ce mai plina de toane, am o imagine destul de naspa (realista) in legatura cu viitorul bucatelor noastre.
    Deci … tre’ gasita o solutie. Una care sa nu implice scaderea numarului de meseni, rapid si drastic, nu-i asa ? 🙂 Ochei – hai sa modificam plantele in asa fel incat sa fie culturile mai rezistente si mai bogate, hai sa modificam animalele in asa fel incat sa fie mai mari, mai rezistente, sa ne dea mai multe oua, mai mult lapte, mai multa piele, mai multa lana, mai mult balegar, etc.

    Da’ spune cineva ce si cum se face ? Spune cineva cum sunt „ingrasate” animalele care sfarsesc ciorbe si tocane ? Spune cineva cum sunt modificate plantele care sfarsesc salate ? si de aici – spune cineva cam care este viitorul organismelor noastre (nemodificate genetic) dupa ce vom consuma la greu organisme modificate genetic ?

    Deci revin si inchei : „ignoranti” este putin cam mult spus, eu as opta pentru „circumspecti” din cauza lipsei de informatie.

    (Pentru moment) oricat de deschis as fi catre idee, tot un pui de la mama as baga in oala, ca stiu cu ce l-a hranit si pot sa fac diferenta dintre supa ei si supa din pui de gostat ! 🙂

    Da’ cine ne intreaba pe noi ce vrem ?

    0
    0
  14. Glass and Iron: uite niste chestii pe care le-am invatat pe la cursurile mele de biochimie:

    1. Sa facem diferenta intre aditivii alimentari (E-urile) prezenti in hrana si OMG. Aditivii alimentari sunt in general molecule mici, care se absorb si se metabolizeaza ca atare. Influenta lor este de netagaduit (desi unele E-uri sunt substante absolut naturale, o parte chiar secretate de propriul organism), dar nu toate sunt nocive. Cele cu adevarat stricatoare de om (unii coloranti, unii conservanti) ar trebui interzise.

    2. Compusii macromoleculari (precum cei care alcatuiesc gaina sau ardeiul „modificat genetic”) sunt descompusi in organism, in tractul digestiv, pana la moleculele componente. Ca atare, modul in care au fost asamblate inainte de digestie nu mai are importanta (adica: daca suma genelor lor a fost de origine naturala sau „man-made”), pentru ca aceasta structura nu se pastreaza. Daca vrei, e ca la o casa: daca demolezi o casa ciudat construita si folosesti caramizile la altceva, nu poti crede ca simpla lor provenienta dintr-o constructie prost alcatuita poate face ca noua ta constructie sa fie tot prost alcatuita (sau, ma rog, poti crede, dar…)

    3. O mentiune aparte merita hormonii de crestere: acestia sunt tot compusi monomoleculari; se absorb ca atare si actiunea lor merita supravegheata. Nu stiu ce probe stiintifice despre nocivitatea hormonilor de gaina asupra omului exista, dar ca potential merita studiat.

    Poate am adus un pic de lumina…

    0
    0
  15. #16 Comentariu nou

    Pentru cine are chef sa se informeze

    http://en.wikipedia.org/wiki/Vitamin_A_deficiency

    Unde e alarmismul ?

    0
    0
  16. #17 Comentariu nou

    În România este permisă cultivarea porumbului modificat genetic MON 810. Dacă anul trecut am cultivat porumb transgenic pe o suprafata de 3243 de hectare, anul asta suprafata a fost de doar 822 de hectare. Fermierii din Romania au renuntat deoarece cultivarea plantelor nu este atat de eficienta cum se spune.(nu atunci cand semintele nu sunt adaptate geografiei unei tari si tipului de daunatori impotriva carora lupta erbicidul). Toata producatia a fost contractata de compania Monsanto, cea care de altfel a si furnizat semintele. Monsanto detine 90% din piata mondiala a OMG-urilor si dupa un lobby la nivel inalt, in care au fost angrenati mai multi oficiali cu putere de decizie in Guvern si Parlament, a intrat si in Romania. Efectele transgenicelor asupra organismului pot fi observate doar in cativa zeci de ani, acesta fiind si motivul pentru care de cele mai multe ori studiile sunt irelevante. Iar testele sunt de regula execuate chiar de cei care produc semintele, de exemplu Monsanto. Pe de alta parte, nu exista nici studii clare care sa ateste ca OMG-urile nu fac rau organismului. De aici si principiul precautiei invocat de forurile europene. Dupa principiul, daca nu dovediti ca sunt ok, iar noi avem teren fertil si cu putini daunatori unde putem cultiva plante traditionale, de ce sa apelam la plante modificate. Recomand docuemntarul Le monde selon Monsanto.

    0
    0
  17. #18 Comentariu nou

    @Cetatene Popescu – da, multam, este mai luminos acu’.
    Da’ in teorie toate-s bune si frumoase. Practica cica poate dauna grav …

    Imi aduc aminte de margarina de demult careia i se facea mare reclama mare. Genial dom’ne – sa faci din grasime lichida, grasime solida de uns pe paine si ieftina si multa folosind numa’ componente naturale. Niste ulei natural 100% la suta care prin hidrogenare dadea niste acizi grasi nesaturati care (unii dintre ei) nu mai erau deloc naturali adica nu se prea gaseau prin organism. Da’ bietu’ de el (organismu’) nu stia asta si le folosea la „constructia” (vezi ca sunt receptiv ? :)) celulei, mai ales membrana, etc. De unde si potentialu’ oncogen. Repet, toate ingredientele naturale. Da’ rezultatu’ …
    In cele din urma au renuntat sa mai trambiteze realizarea si au schimbat tehnologia.

    Mai tii minte faimoasele „redecorari” din Australia ? Au vrut sa acomodeze iepurii (pentru blana), care s-au inmultit de au inceput sa le roada urechile asa ca au adus vulpi (dusman natural al iepurelui) ca sa ii manance da’ vulpile au avut alte preferinte culinare si au inceput sa manance ovinele oamenilor asa ca au pus otravuri ca sa decimeze vulpile da’ vulpile (sirete cum le stim) le-au evitat in schimb le-au mancat alte vietuitoare mai putin sirete – precum cangurii – si asa s-a cam decimat populatia de canguri si tot asa … exemplu’ asta nu-i exemplu de manipulare ci ca treaba facuta fara sa se aiba in minte si un posibil rezultat final neplacut.

    Pe termen lung nu se poate sti foarte bine care sunt implicatiile unei manipulari genetice. Mai mult, nu ai de unde sa stii daca respectivii „zidari” folosesc doar „caramizi” de la casa urata si nu cumva vin si ei cu niste „caramizi” proprii, asa, ca tusa personala. Ce povestesc ei despre ce fac este una, ce-or face pe bune … poate fi alta.

    Asa, pe scurt, arata bine. Nu am idee ce gust are … mi-e sa nu raman cu un gust amar, ca dupa aderare (ca nici aolo nu a zis nimeni cam cu ce … se mananca). Da’ hai sa nu mai fiu atat de negativist. 🙂

    0
    0
  18. #19 Comentariu nou

    in australia au adus cervide care au distrus solul. ce oameni de treab, prosti. de asemeni, in 1935, aceiasi inteligenti, oamenii, au adus broaste. acum le-aduna cu caruta. pentru ca distrug fauna. traiasca stupiditatea intreprinzatorilor ce se prind in usa singuri. si nu numai.

    0
    0
  19. #20 Comentariu nou

    @Cetateanul Popescu: vad ca sunteti in tema, asa ca am o intrebare:
    Cat la suta din componenta materiei este cunoscuta ?
    Mai exact, citez de pe wikipedia: „Aproape toată masa unui atom se găseşte în nucleu şi aproape tot spaţiul din atom este ocupat de electronii săi. ”
    Nu cumva, acum cativa ani s-a descoperit ca electronii ocupa un spatiu mult mai mic decat se credea si acum se incearca descoperirea unor alte particule care ocupa acel spatiu ?

    0
    0
  20. #21 Comentariu nou

    @si – te rog sa nu crezi ca io fi f’un militant grinpis.

    Eu am descris balamucul din Australia ca un exemplu de actiuni inlantuite fara ca initiatorii sa aiba in vedere un potential negativ ulterior. Ei habar nu aveau ce se va intampla peste ani, ca „raspuns” la o actiune initiala considerata ca benefica. Si apoi, vrand sa corecteze cand gresala a devenit evidenta, au mers din gresala in gresala.
    Cum ziceam, nu iepurii, oile, vulpile si cangurii sunt subiectul (sau cerbi sau broastele) ci faptul ca daca nu ai vedere posibile evolutii ulterioare importante te poti trezi ca tocmai alea la care nu te-ai gandit se vor intampla.
    Si daca tipii cu margarina au dat-o in bara nu inseamna ca obligatoriu si cei care manipuleaza genetic organismele astazi o vor da in bara. Dar exemplele trecutului ma fac pe mine sa fiu putin mai retinut atunci cand vine vorba despre asa ceva.
    Mai ales ca tare le place unora sa se joace de-a „dumnezeu” in laboratoarele lor.

    0
    0
  21. #22 Comentariu nou

    era o vorba: „nu vrem mamaliga modificata genetic” 🙂

    1.nu stiu eu cum e cu cele zise de Cetateanul Popescu, dar stiu ca daca mie imi stau ardeii grasi si 3 saptamani fara sa mucegaiasca, nu are cum sa fie ceva sanatos pentru organismul meu.

    2.spunea Daniel mai sus de saracii care mor de foame. si acum vin eu cu un exemplu din documentarul „We feed the world”: la sfarsitul unei zile obisnuite in Viena, tone intregi de paine buna sunt aruncate pentru ca nu mai indeplinesc standardul de prospetime. mii de oameni s-ar satura din acea cantitate, dar lucrurile merg altfel..cultivam OMG, avem productie cat mai mare, dar de ceea ce ramane neconsumat nu au voie sa se apropie cei fara bani.

    pana una-alta, nu pot sa nu observ o oarecare asemanare intre graficul cu cresterea productiei de OMG si cresterea numarului de bolnavi de cancer, sa zicem. bine, corelatia asta ar trebui demonstrata tinand cont de ceilalti n factori, dar eu asta vad la o prima privire..

    0
    0
  22. #23 Comentariu nou

    cinste lui. om intreprinzator, afacere prospera, jos palaria.
    lasandu-l la o parte pe dl din imagine, de ce nu va documentati un pic asupra acestui subiect? plantele genetic modificate nu sunt nici unealta satanei si nici motivul real pentru care multe lucruri din lumea asta se duc de rapa. cu toate astea, plantele genetic modificate reprezinta o problema. pentru a intelege ce fel de problema, ar fi intelept sa va documentati. nu, nu ajunge ce auziti la TV/radio sau cititi ocazional pe Internet sau in ziare.

    0
    0