Stop-cadrul unei înfrângeri repetate

Există o imagine care cred că spune ceva profund despre laşităţile societăţii româneşti – despre eşecurile ei şi despre trădările ei. Iat-o:


(Acest cadru formidabil a fost tras de Dinu Lazăr în timpul mineriadei din iunie ’90. Sper să mă ierte că l-am reprodus aici fără să-i cer acordul înainte.)

Priviţi imaginea. Un bătrân, orăşean, îmbrăcat corect, cu pantaloni deschişi la culoare, cu un pulover curat peste o camaşă cu guler imaculat, cu o frunte înaltă, continuată cu o chelie intelectuală, mărginită de două izbucniri de păr alb ciufulit, gen omul-de-ştiinţă-preocupat, sărută cu patos, concentrat, cu tot sufletul, mâna unui alt bărbat – un personaj din altă lume, din altă clasă socială, îmbrăcat în uniforma unui grup decis, violent, gălăgios.

Priviţi relaţia dintre aceste două personaje. Unul este alb, luminos, celălalt negru, întunecat. Unuia i se văd ochii, celuilalt nu. Privirea bătrânului este orientată în jos, intensă, concentrată în exprimarea supunerii. Gura îi este astupată de mâna celuilalt – acesta are ochii închişi, dar gura deschisă.

Cel care vede nu poate vorbi (pentru că a ales să-şi astupe singur gura). Cel care strigă nu vede nimic. Unul se supune în tăcere. Celălalt refuză să privească, dar ordonă, netulburat de nimeni.

Urmăriţi şi mişcarea din cadru, că este semnificativă, şi ea. Bătrânul este aplecat spre miner, ca şi cum ar vrea să-l ia în braţe, să i se alăture. Poate caută protecţie, odată cu supunerea umilă pe care o oferă. Poate chiar îndrăgeşte într-un mod pervers acest invadator brutal, care i-a zguduit lumea din temelii. În schimb, minerul se îndepărtează de bătrân, ca şi cum ar căuta o nouă ţintă undeva în spatele fotografului. Ca şi cum nu-şi doreşte atingerea celui care i se supune, ca şi cum se pregăteşte să-l respingă imediat după ce actul capitulării se va fi sfârşit.

Simbolistica cromatică, vizuală spune aşa: albul este curăţenie, puritate, negrul este violenţă, doliu. Părul alb înseamnă senectute, înţelepciune, cel negru, tinereţe, vitalitate, bruscheţe.

Eu aş intitula această fotografie “Înţelepciunea se ploconeşte în faţa violenţei”.

Este o imagine care-mi îngheaţă sângele-n vine – probabil una dintre cele mai puternice imagini din ultimii 20 de ani, un cadru care ilustrează perfect eşecurile democraţiei româneşti.

De fiecare dată când cedăm în faţa brutalităţii – de limbaj, politice, mediatice – ne mai ghemuim un pic în ploconirea noastră.

(Pe contul de Facebook al dlui Dinu Lazăr puteţi vedea o serie întreagă de fotografii-document din anii ’90 – imagini pe care cei care n-au trăit acei ani le privesc azi cu multă mirare, în timp ce noi, ceilalţi, le revedem cu multă amărăciune).

35 comentarii Adaugă comentariu

    • Facem cum facem şi ne-ntoarcem la răspunderi. Moşul ăla n-ar fi fost nimic fără noi. 20 mai 199o: Ion Iliescu (FSN) 12.232.498 voturi – 85,07 %.

      Thumb up 0 Thumb down 0
    • intinarea idealurilor comunismului vine tot de la populatia aia indobitocita, speriata si confuza??
      sau tovarasu’ prim de la iasi – n-are nici o legatura cu faptul ca s-a bagat ca paduchele in frunte in televiziune, fugea de teroristi, huh?

      Thumb up 0 Thumb down 0
  1. Poate tocmai incasa un dos de pumn Vlad… sti ca obiectivul poate fi inselator… 🙂
    nu m-as grabi sa-l condamn. la ce nebunie era pe strazi si la ce nenorociri au fost martori bucurestenii in zilele acelea, ai fi facut orice ca sa scapi de animalele acelea. poate asta se intampla si cu tipul in alb. cat timp nu exista o poveste clara a intamplarii fiecare poate crea ce scenariu doreste. poate e vreun dereglat mintal sau un agitator… 🙂 poate-i un trucaj…

    Thumb up 2 Thumb down 2
  2. Citeam despre cum s-au “ploconit” minti stralucite in faţa comunismului. Oameni despre care si acum se vorbeste cu respect, oameni care sunt si acum dati drept modele de viata si sunt luati ca repere in viata, au “inchis ochii”, sau cu ei deschisi nu au “vazut” ce era de vazut, oameni care au fost, intr-un punct sau altul al vietii, cot la cot, umar la umar, cu regimul atat de detestat. Au fost si oameni care au facut “slalom”, care au facut tot ce au stiut pentru a nu fi de partea raului dar nici nu a si-l pune “in cap” printr-o atitudine vadit disidenta. Si nu numai comunismul a avut, intr-un moment sau altul, ca sustinatori, minti stralucite. Si legionarismul a avut, si nazismul a avut. Bine (poate spune cineva) macar comunismul, legionarismul si nazismul au avut o doctrina pe cand minerii au fost doar o gloata oarba, manipulata. Este adevarat, minerii nu au avut o doctrina (“Moarte intelectualilor” nu este o doctrina) in care sa creada cineva inteligent, dar nici omul asta nu cred ca este un Bernard Show.
    Si chiar si in “timpurile noaste”, mai ieri-alaltaieri, s-ar putea gasi exemple de oameni care sunt perceputi ca fiind deosebiti, oameni care si-au “relaxat” verticalitatea in faţa puterii, nu neaparat puterea pumnului si a batei … si-au “relaxat” verticalitatea pana la nivelul de a lasa impresia ca saruta mana puterii.

    Cine poate sti ce este in mintea acestora ? … de fapt nu mai conteaza ce este in mintea lor, de fapt conteaza ce este in mintea noastra.

    Thumb up 3 Thumb down 0
  3. treaba cu trucaju` e cea mai tare din parcare.
    Urmeaza una cum ca a fost de fapt flacara violeta ca sa le avem pe toate.
    Am mai multe imagini cu cetztzeanu` respectiv; mai apare la mine pe site in alta imagine in care isi duce victorios prada – http://www.fotografu.ro/fineart/mineri/img_1875.htm
    Obiectiv inselator, domne.
    Nu l-a obligat nimeni sa faca asta.
    Dar oricum zeci de alti ciotatzeni, care te gandesti ca aveau experienta de viata, faceau cam acelasi lucru:
    http://www.fotografu.ro/fineart/mineri/img_1815.htm
    Dar dintre toate imaginile de la mineriade, cea mai emblematica totusi nu mi se pare asta cu pupatu` mainii, ci cea in care o Jane D`Arc autohtona, o Jana pe care o gasim si in cantecele domnului Margineanu, sta linistita cu bata pe o masina alba care ducea minerii de colo colo prin Bucale, ca sa nu ii vina unuia rau si sa nu benefizieze de salvare, care este: http://www.fotografu.ro/fineart/mineri/img_1811.htm
    Ar fi multe de zis, dar numarul de jmekeri de pe forumuri te dovedeste si iti vine sa pleci departe, departe…

    Thumb up 3 Thumb down 2
  4. @florin
    Sa zicem ca ar putea fi un trucaj. Dar iunie ’90 nu e un trucaj, in fotografia asta vedem clar simbolistica acelei perioade. Nici nu ma intereseaza daca e sau nu trucaj ( si nu e, o spun pentru ca sunt fotograf si stiu sa privesc bine detaliile ), conteaza ce iti transmite imaginea. Ne arata groapa pe care ne-am sapat-o singuri. Nu minerii sunt vinovati, sunt doar niste oameni napastuiti, n-au avut nici cea mai mica idee ce fac. Vinovati sunt cei care i-au pus sa faca ce au facut si cei care le-au permis ( cum bine spune Zoso ).
    Ce putea face? Sa stea in casa, macar asa era mai bine…

    Thumb up 1 Thumb down 0
  5. Felicitări domnule Petreanu pentru cuvintele din articol. Este ceea ce simt și eu privind această fotografie document. Aș fi extraordinar de fericit dar și liniștit să văd acest cadru prin manualele de istorie românească…

    Ar însemna că se dorește o schimbare în mentalitatea omului de rând.

    Thumb up 3 Thumb down 1
  6. cu tot respectul pentru cei de mai sus, mie mi se pare ca mosul seamana cu Bruce Willis, iar la prima vedere ca ar fi o imagine dintr-un film despre revolutie
    Mosul e un blestem oricum, cat se poate de eral

    Thumb up 0 Thumb down 0
  7. Mosul nu e de condamnat, frica / socul / disperarea imping oamenii sa faca multe lucruri teribile si de neconceput in situatii normale.

    Vlad, articolul asta al tau se inscrie in trend-ul pe care ai pornit de cand te-au dat afara antelene si te-a angajat B1 , ai de achitat obligatii…
    Te-ai sucit la 180 de grade, chiar daca nu ai o coloratura politica evidenta, ridici mingi la fileu exact cui trebuie.
    Hai sa mai evidentiem inca odata ca Iliescu a adus minerii, si acum el sade in spatele opozitiei ca un mare tartor, si deci opozitia nu-i buna de nimic, si deci hai cu ai lu Base tot inainte…

    NU, nu-l scuz pe Iliescu, ii doresc sa arda in iad! Da nici s-o iau pe campi si sa-l vad si in ciorba n-am ajuns.

    Thumb up 1 Thumb down 0
  8. nu pot fi de acord cu o asemenea gandire de suprafata prezentata ca fiind de mare profunzime.niciodata in istoria lumii o revolutie nu s-a facut de intelectuali, ei sunt cei care ghideaza ideile oamenilor si le canalizeaza acolo unde vor ei – brut zis manipulare.e poate necesar ca impotriva unor astfel de intelectuali sa se declanseze revolta, insa astazi minerii sunt la conducerea tarii si intelectualii lucreaza ca mineri.fotografia nu mai are pic de actualitate, ba chiar e opusa zilelor noastre, si, daca vrei s-o interpretezi, spune ca gestul unui “intelectual” daca vrei sa-l consideri asa este de usurare si multumire ca cineva face ceea ce el nu poate, ce gandeste dar ii e frica sa spuna .

    Thumb up 0 Thumb down 0
  9. Ba nu, dle Geica, întotdeauna revoluţiile s-au făcut la iniţiativa şi planurile unor intelectuali 🙂 Celelalte se cheamă “răscoale”.

    Cât despre momentul propriu-zis al instantaneului – atunci a fost o represiune, nu o răscoală şi în nici un caz o revoluţie.

    În fine, imaginea e simbolică şi textul la asta se şi referă.

    Thumb up 1 Thumb down 0
  10. te-ai dus cam prea departe cu presupunerile (rationament in bias).
    “Un bătrân, orăşean, îmbrăcat corect, cu pantaloni deschişi la culoare, cu un pulover curat peste o camaşă cu guler imaculat, cu o frunte înaltă, continuată cu o chelie intelectuală, mărginită de două izbucniri de păr alb ciufulit, gen omul-de-ştiinţă-preocupat” etc
    hai Vlad…atat de simpla e natura umana? esti imbracat “corect” esti bun? chelie “intelectuala”?
    “Unul este alb, luminos, celălalt negru, întunecat. Unuia i se văd ochii, celuilalt nu.”
    “Simbolistica cromatică, vizuală spune aşa: albul este curăţenie, puritate, negrul este violenţă, doliu. Părul alb înseamnă senectute, înţelepciune, cel negru, tinereţe, vitalitate, bruscheţe.”
    hai sa judecam oamenii dupa simbolistica cromatica! te-mbraci in negru si esti brunet, ghinion. inseamna ca esti rau, violent etc.

    Thumb up 2 Thumb down 0
  11. Salut, Vlad!

    De unde stii ca individul nu era un rus ratacit pe la Bucuresti? 🙂

    Au fost vreo doar vreo 15.000… Retrasi dupa mineriada.

    Pe acelasi cont al marelui fotograf si fotojurnalist Dinu Lazar o sa gasesti o sumedie de alte imagini care contrazic aceasta generalizare prea grabita la care te dedai.

    Numai bine!

    Thumb up 2 Thumb down 0
  12. Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont ca manipularea a devenit deja o stiinta, aplicata cu mare succes de serviciile secrete sau ajunsii la putere.
    Pentru multi, dintre cei care urmareau doar stirile TVR”L”, minerii erau “salvatorii neamului” iar noi “legionarii” care vrem capul lui Iliescu, “el insusi un revolutionar”, practic cel mai mare “salvator al neamului” ca presedinte-fondator al Frontului…. Salvarii Nationale 🙂
    Manipularile ordinare au continuat tot anul acela “sabatic”. Uite, de exemplu, o rememorare “la zi”, despre 1 decembrie 1990:

    “Asteptat de multi si din piata si din fata televizoarelor vorbeste si Corneliu Coposu. Tras la fata, cu parul alb,voce obosita si ragusita de fumator inrait. Raglan negru, capul descoperit fara caciulile brumarii sau negre ale potentatilor zilei (ajunsi in aceasta postura peste noapte).

    Dupa primele cuvinte din public incep huiduielile. Insi care urla la comanda cu pumnul ridicat de parca in fata lor s-ar afla un dusman de moarte. Era un alt roman. Care nu facuse si nici nu avea sa faca vreun rau. Multimea era turmentata de sloganurile furibunde cu “nu ne vindem tara” si contra celora ce ”n-au mancat salam cu soia”. Camerele televiziunii se plimba peste piata apoi fac prim plan pe multimea galagioasa. Timp in care Corneliu Coposu vorbeste imperturbabil. Suportase atatea la viata lui incat aproape nu mai conta o gasca de trubulenti controlati si manipulati. Si deodata camerele se opresc asupra unui individ care dirija cu un zambet subtire si inveninat multimea. Era Petre Roman. Regizorul transmisiei alterneaza cadrele cu dirijorul si multimea – orchestra ce raspunde prompt. Simt si acum un gol, o deznadejde despre ce tampi au putut fi o parte a natiei (de la” duminca orbului” incoace….) atunci in 1990 luati de valul comunismului cu fata umana promovat foarte versat de Ion Iliescu.

    Si cum isi striga azi “saracia” aceeasi…. Nu sunt altii. Sunt manipulatii din piata de la Alba iulia din 1 decembrie 1990. Prostia se plateste. Din pacate pentru prostia lor platim si ceilalti. Si am platit si pana acum din greu.”

    Si ce scrie Eugen Mihaescu despre acelasi moment:

    “Mitingul a fost „aranjat“ și m-am indispus îndată ce l-am văzut pe Roman dirijând galeria plătită special ca să-l împiedice pe Corneliu Coposu să vorbească, huiduindu-l. Nu aveam vreo simpatie pentru fruntașul țărănist, dar cred și acum, ca și atunci, că era singurul îndreptățit să țină un discurs cu prilejul sărbătoririi primei Zile Naționale de 1 Decembrie. El, urmașul și colaboratorul celui care a contribuit direct la realizarea Marii Uniri, Iuliu Maniu. Iar Petrică, vrednic pui de cominternist, care nu cunoaște fairplay-ul, pentru care nu există luptă politică, doar pumnul vârât în gură, nici măcar nu s-a sinchisit să mascheze semnele de încurajare, menite să stârnească echipa de zgomote.”

    http://www.ziaristionline.ro/2011/11/27/ioan-avram-va-mai-aduceti-aminte-momentul-alba-iulia-1-decembrie-1990-dirijorul-petre-roman-si-prostia/

    Thumb up 1 Thumb down 0
  13. @Someone: mie batranelul nu-mi pare un semi-Einstein, ci unu’ care a scuipat in priza; freza si gesturile ar putea sa ne duca cu gandul ca are scuza asta
    @Victor Roncea: ai atatea filme-n cap, trebuia sa faci regie…

    Thumb up 0 Thumb down 0
  14. Nu-si aduce nimeni aminte de babele isterice care aplaudau minerii si le imparteau flori ca la eliberarea Moscovei? O avea dl. Lazar pe undeva o poza cu ele. Sigur apar in filmele din arhivele TVR. Pana si o ruda de aceeasi teapa imi spunea ca “bine le-au facut (golanilor), ce mai mirosea a pisat de la Universitate…”, ea locuind langa biserica Armeneasca. E frumos textul lui Vlad, dar tataie din poza e doar un pupincurist comunist cu o capacitate redusa de intelegere a lumii inconjuratoare, fenomenele complexe il depaseau rapid.

    Thumb up 1 Thumb down 0
  15. Matale nu vezi ce umeri avea “mosul” ala bucurestean ?
    Cocarjat cum statea si tot se vede ca era cu un cap mai inalt decat prea cucernicul eliberator cu lampasul.
    O fi fost avand 15-20 de ani inaintea minerului, dar uitati-va la mana lui : avea o palma de boxer in care tinea cu delicatete si gingasie mana mica si sfioasa a minerului.
    Pai daca “mosul” ala ar fi fost undeva mai la dos implicat intr-o discutie intelectuala cu minerul, ii sufla bracinarii numai cu “argumentele” mainii, fara sa il loveasca cu pumnul nici in plex, nici in fata…
    Acu ceva zici matale bine : era in pozitie de capra…cu siguranta ca tocmai sorbise din adancul intelepciunii unui cotor de tarnacop si acum multumea din inima tovarasului, pentru ca ii lasase ceva zile ca sa aiba ce povesti nepotilor.
    Poza lasitatii unui neam insa nu este aceasta, a unui moment de slabiciune dupa 45 de ani de impliniri marete.
    Lasitstea maxima este aceea a fiecaruia dintre noi, a unui neam intreg care, timp de inca 20+ ani, a permis “structurilor” vorba lui basecsu, sa ne modeleze istoria si constiintele dupa chipul si asemanarea lor.
    Fapt de/pentru care “formatorii de opinie”, “vectorii de imagine” nu sunt deloc straini.
    Rusine domnu’ Patriciu !

    Thumb up 1 Thumb down 0
  16. Fotografia si comentariul (artistic) sunt senzationale!

    Thumb up 0 Thumb down 0
  17. Chiar daca ar fi simpla imaginatie si batranul cu “chelie intelectuala” (de unde ai scos-o?) nu este decat unul dus cu pluta, cum erau multi in vremea aia si care umblau prin centrul Bucurestiului, imaginea pe care o descrii iti da frisoane cat se poate de concrete. Totusi titlul dat pozei din finalul postului e ca nuca in perete. Cum adica “intelepciunea se ploconeste” ? Unde vezi intelepciunea? In gestul de a pupa mana unui alt barbat?
    Dar ce este amuzant este valul de comentarii “obediente”. Tu iti dai seama cate pupaturi de mana ai luat in doar cateva comentarii? Tu nu esti intunecat si violent dar pupaturile tot jalnice sunt. Si apoi, uitandu-ma din nou la poza, poate ca bietul miner a venit si el cu ailalti ca sa fie cu ai lui si nu avea nici un chef sa fie violent si intunecat. A profitat si el de ocazie ca sa vada Bucurestiul. Ia sa vedem cum ar sun interpretarea asta: un miner, obosit si murdar dupa ce a iesit din sut, s-a trezit luat pe sus de valul de tovarasi care voiau sa mearga la Bucuresti suparati ca nu stiu cine voia sa-i faca ceva rau omului ala dragut si zambitor de la revolutie si baiatului ala hotarat cu pulover rosu de a ajuns prim ministru. Si pentru ca era prea obosit ca sa-si bata capul cu toata povestea s-a lasat luat de val. In plus parea o idee buna sa mai scape de la mina cateva zile si sa vada si Bucurestiul gratis. Ca nu a fost niciodata in capitala pana atunci. Cand a ajuns a iesit balamuc mare. Prin centrul orasului era urat, erau niste autobuze incendiate si bucurestenii se purtau ciudat. Unii ii aclamau si altii ii huiduiau. Ce obraznici, cum sai huiduie tocmai pe ei care erau plini de intentii bune. Cand tocmai incerca sa vada ce se intampla undeva pe partea ailalta de bulevard, gandindu-se ca ar fi cazul sa gaseasca si el un loc unde sa mearga cu ceilalti patru prieteni sa manance, se trezeste cu un ins dus cu pluta care se repede sa-i ia mana si sa i-o pupe in mijlocul strazii. Cand s-a dezmeticit si se pregatea sa-i dea vreo doua peste ochi individului, s-a uitat mai bine la el si si-a dat seama ca in ciuda aspectului ingrijit si a hainelor deschise la culoare (chiar luminoase) privirea omului trada o minte ratacita. Bietul om era dus cu pluta, si minerul nostru stia ca nu are rost sa se ia de el. Si-a tras repede mana din mana lui si s-a indreptat in fuga spre grupul lui de prieteni. Il strigau sa vina repede ca gasisera ceva de mancare si chiar cate o sticla de bere. Dar exact inainte sa se smulga din mana lui, unu’ cu un aparat de fotografiat i-a facut si o poza. S-a oprit pentru o secunda nehotarat, sa se repeada la fotograf sau nu, dar foamea a fost mai puternica. 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 2
  18. Incredibil… ar fi vesel daca nu ar fi trist.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    • Mult prea trist. Am senzatia acuta ca nici macar comentatorii ce au fost acolo, atunci, nu au inteles acest text.
      Domnule Lazar va multumesc pentru toate fotografiile publicate. Cine are ochi de vazut o sa vada.
      Vlad iti multumesc pentru atitudine. Cine are urechi de auzit, o sa auda.
      Restul, din pacate, e tacere.

      Thumb up 0 Thumb down 0
  19. Foarte corecta observatia dvs, exceptionala fotografia dlui Dinu Lazar, o aglutinare magistrala a textului cu imaginea, felicitari amandurora!
    PS: Cutremurator de adevarat ceea ce spuneti!

    Thumb up 0 Thumb down 0
  20. Azi, scriam, în Ziua ţiganilor romi – http://zamfirpop.wordpress.com/2013/04/08/ziua-tiganilor-romi/ -că:
    Oare, peste vreo zece ani, dacă nu te va lua vreun ungur de guler că nu ai cocardă cu “steagu’ secuiesc”, o vei păţi de la un ţigan … că nu te-ai uitat cum trebuie spre el?!

    Thumb up 0 Thumb down 0
  21. Fotografia a ” inspirat de-a lungul timpului. Mai jos un articol pe aceeasi tema:
    http://georgemoise.blogspot.ro/2010/09/omul-care-saruta-mana.html

    Thumb up 0 Thumb down 0
  22. Cata filozofie ,cata indarjire, incrancenare ;oare nu-i propaganda electorala de perspectiva…ca numai asta vedem zilnic

    Thumb up 0 Thumb down 0
  23. eu nu vad nici o intelepciune. mai degraba frica, umilinta. asta dupa rationamentul domnului care a analizat fotografia. ieftin rationament. iar analiza cromatica lasa de dorit. se stie ca orice rochie neagra este eleganta. ca urmare a acestei analize rochia neagra purtata seara e semn de doliu sau violenta.

    Thumb up 0 Thumb down 0
  24. Poza poate avea și altă interpretare, alegerea unei opțiuni umilitoare pentru bietul om pus în fața posibilității unei ciomăgeli soră cu moartea…
    Este ușor să judecăm…
    Pe mine încă mă trec fiori când îmi aduc aminte de „Dă-i, nu vezi că are ochelari?”

    Thumb up 0 Thumb down 0