Deunăzi, am dat peste o informație pe care n-o știam despre modul în care președintele în funcție al Statelor Unite transferă mandatul celui ales. Prin lege (mai precis, printr-un set de trei legi), echipele principalilor candidați beneficiază în mod organizat, în spații puse la dispoziție pe cheltuiala Congresului, de informații, explicații, decriptări de politici și sfaturi din partea echipei prezidențiale aflate la sfârșitul mandatului – iar asta include și toate portofoliile guvernului, pentru că funcția prezidențială, în SUA, este executivă, practic de conducere a cabinetului de miniștri.
Principiul care stă la baza acestei proceduri este că guvernarea trebuie să lucreze în interesul cetățeanului, pentru că de aceea plătește contribuabilul taxe și impozite federale. Ce trebuie evitat este o tranziție haotică, în care oameni care nu știu mare lucru despre prioritățile administrației publice la momentul respectiv ocupă poziții de decizie și pierd luni de zile ca să înțeleagă pe ce lume sunt.
Legile acestea sunt destul de noi – au început să fie votate în urmă cu 8 ani și au căpătat forma finală acum abia 3 ani. Pentru că informația m-a făcut curios, am săpat mai departe și am descoperit și cum a apărut legislația aceasta: la inițiativa și prin lobby-ul unei organizații numită Partnership for Public Service. Aceasta este o organizație fascinantă prin obiectivele și misiunea sa: să transforme administrația publică nu neapărat într-o structură mai mare sau mai mică, ci într-una mai bună, în care tinerii talentați să-și dorească cu adevărat să lucreze.
PPS a fost fondată de un om de afaceri cu oarecare experiență în administrația publică americană, Samuel J. Heyman. Absolvent de Harvard, a lucrat în Departamentul Justiției pe vremea lui Robert F. Kennedy, în anii’60; în 2001, a fondat PPS cu o primă contribuție de 25 de milioane de dolari; în 2006, a suplimentat bugetul cu încă 20 de milioane. Iată un american bogat care cheltuiește zeci de milioane pentru a face guvernul un loc mai atractiv pentru oameni deștepți, ce ziceți de asta?
Sincer, aș vrea să trăiesc măcar până voi vedea așa ceva și în România.
PPS face o grămadă de lucruri, are proiecte prin universități, organizează internshipuri, schimbă legi, face topul joburilor cele mai mișto din administrație sau organizează, anual, un soi de Oscaruri ale administrației publice, în care premiază acei funcționari care au făcut lucruri extraordinare în interesul cetățenilor în anul precedent, povești de succes care fac viața americanilor mai simplă, mai bună, sau care aduc economii de zeci de milioane de dolari în unele cazuri (America, bugete mari, da?) din banii contribuabililor pentru diverse proiecte. Ideea este ca eficiența, spiritul de inițiativă și succesul să fie recunoscute public, astfel încât administrația publică să atragă și priviri binevoitoare. Asta ar crește încrederea cetățenilor și, pe cale de consecință, ar atrage și mai mulți oameni talentați în sistem, care ar îmbunătăți și mai mult funcționarea aparatului.
Un cerc virtuos, carevasăzică.
Și, cu asta, vin la fondul problemei, care este destul de asemănător în multe democrații (și nu doar, însă democrațiile se pot măcar corecta, spre deosebire de regimurile autocratice/totalitare), deci și la noi: depindem, cu toții, de eficiența guvernării (în sensul de administrație publică). Guvernului nostru îi dăm banii din contribuții, taxe și impozite, în schimbul organizării vieții noastre până la un punct: sănătatea, educația, siguranța publică, dezvoltarea infrastructurii, administrarea corectă, judicioasă, cinstită a fondurilor publice, în interesul societății – iată doar cele mai evidente domenii în care învestim guvernarea cu încrederea noastră. Soluțiile individuale merg până la un punct: o fi bun salariul tău, dar metrou tot n-ai, spitalele tot cu bacterii ucigașe sunt, drumurile tot proaste rămân șamd. De pildă, mă uit cu furie cum se blochează zeci de mii de oameni lunar pe DN1 care vor să ajungă undeva unde să-și cheltuiască salariile mărite, ceea ce ar crește economia și ar duce la plata unor sume mai mari ca taxe la buget. Cum se traduce „self-defeating”?
Toți suntem în aceeași barcă, de fapt.
Problema e că, dacă ești un tânăr talentat, cu spirit antreprenorial, cu idei și planuri de îmbunătățire a orice, probabil că ultimul loc în care vrei să te angajezi e administrația publică românească. Imaginea e proastă, structurile sunt osificate, deciziile se iau incredibil de greu sau niciodată, corupția împute tot, șefii sunt, de multe ori, niște politruci trimiși de la partid. Nimeni nu te felicită pentru treaba bună pe care o faci, ba dimpotrivă, singurele momente în care ești remarcat este când calci pe bec, iar atunci presa te masacrează public, de obicei fără să facă efortul de a înțelege tot contextul. Salariul mărit în ultimul an nu este, în sine, o condiție eliminatorie pentru mediocrități și ticăloși – din contra, acum un job călduț la stat e chiar mai atractiv pentru loaze, pile, nepoți și ibovnice. Adică, într-un sistem bazat pe idiocrație, în loc de meritocrație, un salariu mai bun atrage chiar mai mulți dăunători ca înainte, care-și vor aduce și ei prietenii lor cretini să sugă de la țâța statului, ca-ntr-un joc fără sfârșit de „țară, țară, vrem borfași!”
Un cerc vicios, cum ar veni.
Ecuația e simplă: dacă administrația publică nu poate atrage și/sau nu poate valoriza tineri cinstiți și talentați, viața noastră va fi mai grea și mai neconfortabilă, indiferent de câte taxe plătim.
Seamănă bine, ba chiar e legată cu politica: toți vrem politicieni cinstiți, dar prea puțini oameni cinstiți vor să să intre în politică. Păi, atunci, de unde?
Carevasăzică, provocarea asta e: cum, Dumnezeu, să facem în așa fel încât administrația publică românească să devină un loc atractiv pentru oameni talentați și eficienți, astfel încât să beneficiem cu toții de o guvernare mai bună? Gândiți-vă la asta.
5 comentarii Adaugă comentariu
În primul rând cu voință.
După care încep următoarele aspecte de luat în calcul:
– înnoirea structurilor de stat: manageri care să aibă de îndeplinit un program, eșecul îndeplinirii lui în proporție de minim 75% să însemne nu doar plecarea din funcție cât și returnarea tuturor sumelor încasate pe durata cât a ocupat – evident nemeritat – respectiva funcție. Garantat nu va mai fi dispus să angajeze loaze și ibovnice incompetente. Iar dacă-s competente, îți garantez că nu interesează pe nimeni cu cine se fut. Interzicerea politrucismului.
– același lucru aplicat și oricărui partid politic: prezentarea publică a programului de guvernare, cu obiective, responsabili, bugete, termene intermediare și finale. Interzicerea traseismului politic.
– restructurarea învățământului (dar pe bune, nu prin manuale unice în care 12 mai mare decât 16, în care inima e pe dreapta și ficatul pe stânga, în care elevii nu învață Balada DUPĂ Topârceanu ci cea DE Topârceanu etc. Cu un etc. foarte amplu în zona universitară.)
– schimbarea legilor electorale – dreptul de a vota să nu mai fie acordat automat la 18 ani ci să fie dobândit în urma unui proces de minim 1-3 ani. (Iar pentru politicienii de carieră minim 10 ani de serviciu în folosul comunității)
Totul pleaca de la vârstafrageda. Așadar, trebuie mai degrabă sa ne gândim cum facem sa insuflăm copiii cu valori morale sănătoase si să-i menținem pe aceasta traiectorie. Cineva crescut cu anumite valori morale, nu va ajunge sa bage mâna-n sac, chiar si pe un salariu mediu intr-o administrație publica.
Din păcate, modelele “sănătoase” ale copiilor sunt preluate de pe sticla…si știm cam ce specimene sunt populare in zilele noastre (atât autohtone, cat si de peste hotare).
Eu m-am tot gândit la acest aspect – cum să îmbunătățim peformanța guvernamentală?
Am două propuneri, una funcțională și una de comunicare.
1. Prin lege/consens – primele 3 societăți comerciale din fiecare domeniu de activitate (după ce criterii de performanță vreți) cu corespondent în vreun minister, dintre care două obligatoriu cu capital integral românesc, să fie obligate să desemneze o persoană (angajată sau nu a companiilor proprii) care să formeze un așa-zis consiliu consultativ. Iar acest avizul acestui consiliu să fie obligatoriu pentru orice acte legislative sau fiscale.
2. Toate posturile TV de știri să fie obligate să trateze știrile separat de emisiunile de analiză sau dezbatere astfel: Toate emisiunile live să aibă afișat pe ecran un mesaj de genul: afirmații neverificate. Obligatoriu ca, în termen de 24/48 h, prin vreo metodă de comunicare să se anunțe aparența de veridicitate sau nu a afirmațiilor majore. La emisiunile înregistrate – obligatoriu ca această aparență de veridicitate să fie afișată pe ecran. Aparența de veridicitate s-ar face astfel: printr-un parteneriat CNA-CSM, prin tragere la sorți, să fie desemnat periodic un judecător activ care să dea o părere despre aparența de veridicitate a afirmațiilor exprimate. În sensul că acesta nu trebuie să facă judecată (în sensul unui tribunal) – ci doar să spună dacă el ar accepta pe rol un dosar cu probele și afirmațiile exprimate în emisiunea respectivă. Adică – aparența de veridicitate.
Ideea poate fi dusă mai departe – dar cred în ea.
Salutare
Simplu:
1.legi aspre,pedepse draconice si judecata rapida nu cu’ jdemii de termene,amanari si altfel de gaselnite.
Adica esti functionar public si ai comis abuz,neglijenta,indeplinit atributii cu rea vointa=demis imediat,avere confiscata,prejudiciu recuperat si la brutarie.Si nu mai voie niciodata sa lucrezi in administratie.
La fel la producatorii de mezeluri:ai pus amidon in loc de carne?acelasi tratament.Niciodata nu mai fabrici salam.Esti carciumar si ai botezat vinul?Asisderea.Te poti face pantofar dar nu carciumar…
2.Persoanele condamnate-apte de munca -sa fie scoase la munca:santiere,autostrazi,alimentari cu apa,spitale,etc.Program omenesc de 8 ore pe zi,asistenta medicala,cazare la baraci gen Canal.In viata civila ai fost dulgher-faci dulgherie,ai fost doctor-dai consultatii la tovarasii tai,ai fost contabil-faci calcule cat beton si fier ai nevoie samd.Moca!Adica muncesti sa iti platesti cazare,mancarea,paza…
3.Scoasa porcaria aia de imunitate…Toti oamenii sunt egali in fata legii.Valabil si pentru ministrii,senatori,secretari de stat,etc.
Insa, cred ca vorbim discutii.Am avut doua sute si ceva de vapoare-de ex.-nu le mai avem si prejudiciu zero!!!!Si magistratii au crezut asta!
Chiar zilele astea citeam despre razboiul de independenta a coloniilor americane impotriva hehemoniei coroanei britanice si mi-a ramas in minte o „zicala” a lui John Adams: „Guvernul este instituit pt bunastarea comuna, pentru protectia, siguranta, prosperitatea si fericirea poporului; si nu pentru profitul, onoarea sau interesul propriu al unui individ, unei familii sau a unei clase sociale”.
Stim cu totii, ca mai toate insitutiile indiferent la ce nivel comunitar se afla ele, sunt politizate. INSA, daca politurcul l-ar duce mintea cat de cat, s-ar inconjura cu cativa profesionisti si i-ar lasa sa lucreze atunci poate ar pune institutia intr-o alta lumina. Oamenii sunt dornici sa se afirme, iar un „buna treaba ai facut” sau „excelent” din cand in cad, ii anima pe oameni sa vina cu idei, propuneri etc cum se pot face lucrurile mai bine.
Multi oameni buni nu se baga in mocirla politca atata timp cat nu se usureaza posibilitatea de a crea un partid politic, etc.
In alta ordine de idei, totul porneste de la Educatie. Nu degeaba se spune „cei 7 ani de-acasa”. Parintii sunt primii vectori care iti pun anumite valori in poala, iar prin observatie si imitatie preiei aceste valori. Urmeaza invatatoarea/profesorul intr-o oarecare masura dupa care anturajul te va influenta intr-o masura determinanta.
Ei daca traiesti intr-o familie cu un parinte (tata) autoritar care nu permite nicio critica, cum sa invete copilul sa poarte o discutie in contradictoriu sau sa critice atitudinea tatalui (de cele mai multe ori). Va invata sa tina capul plecat, sa nu deschida gura iar asta se va manifesta probabil si in restul vietii sale.
Din contra, daca permiti copilului sa fie privit ca un adult, sa-l asculti parerea, sa-l bagi in seama la urma urmei, poti face un cetatean cu spirit critic care probabil nu va sta impasibil atunci cand va fi necesar.
Accentul trebuie din nou pus pe educatia din ciclul primar si pe preventie (abandon scolar). Curicula scolara trebuie regandita de specialisti in domeniu si pe necesarul pietii muncii in 15 ani, si anume – STEM (science, technology, engineering, math). De asemenea pe scolile profesionale (Fac aici amintire doar la articolul de ceva vreme unde faceai referire, d-le Petreanu, la acel artist-fierar – FANTASTICE realizarile sale. In vest se cauta si se reinvie meserii demult pierdute iar noi fugim de ele ca dracu de tamaie ca vrem sa fim o natie de academicieni. In schimb bagam la absolventi de facultate care majoritatea pierd 4 ani din viata pt o diploma care nu are nicio valoare….facultate care nu te pregateste pt viata (profesionala) si ajungi vanzator de loz in plic.
Pe langa acele domenii STEM, pune educatia financiara si de programare din primii ani de scoala si poate in 15 ani o sa avem o generatie care sa gandeasca antreprenorial si pregatita pt viata.
Toti acei asistati sociali i-as baga obligatoriu fie pentru un an social/civil sau sa invete o meserie. Dupa terminarea anului respectiv este nevoie de o sustinere continua a persoanei in cauza de catre institutii abilitate care impreuna cu firme locale/regionale sa-i mentina ocupati cu posibilitatea de a fi preluati in campul muncii.
@Belle dImagination: permite-mi sa nu fiu de acord cu propunerea de a primi dreptul de vot abia dupa un proces de 1-3 ani. Gandeste-te la structura societatii (vb la general): avem de-a face cu societati in continua imbatranire iar RO nu face exceptie, unde politicul isi asigura realegerea prin cadouri (pensii marite) data unei clase sociale cu o pondere tot mai mare. Acestia se bucura de „cadouri” fara sa se gandeasca cu exista o parte tot mai mica a populatiei care cotizeaza tocmai pt a putea face aceste cadouri.
Ei, personal as cobori dreptul de vot la 16 ani, prin prisma ideii ca adolescentii din ziua de azi sunt mai informati decat am fost noi cu ani inainte si sunt in stare sa ia o decizie informata, Acestia, in cazul in care sunt interesati de propriul viitor, si-ar misca fundul si s-ar implica civic tocmai pt a crea o contra-pondere clasei sociale >60 ani.
scuze pentru lungul text…..