Întotdeauna, David îl înfrânge pe Goliat

Protestele anticorupție din Rusia au o imagine simbol:

This is the iconic image from yesterday’s anti-corruption protests in #Russia She was trying to get home when police took her & her family.

O cheamă Olga Lozina. Duminică, un reporter a găsit-o într-o secție de miliție. Fusese reținută alături de sora și de mama ei. A povestit reporterului că milițienii au luat-o pe sus chiar dacă încerca să plece de la fața locului, așa cum ceruseră ofițerii, au aruncat-o într-o dubă supraîncălzită și supraaglomerată, în care erau, cu totul, 32 de persoane, și au dus-o la secție, unde încă aștepta să i se comunice acuzațiile.

Imaginea Olgăi, cărată neceremonios de 4 militari în armuri de stradă, simbolizează și descrie conflictul dintre statul rus autoritarist, hiperagresiv, și societatea civilă fragilă, neputincioasă.

Fotografia face parte dintr-o listă lungă de imagini-simbol foarte puternice, care arată asemenea opoziții singulare ale câte unui individ față de forța represivă a statului.

Anul trecut, în timpul unui protest împotriva violenței poliției față de comunitatea afro-americană, în Baton Rouge, Louisiana, a avut loc această scenă, imortalizată de un fotograf Reuters:

A demonstrator protesting the shooting death of Alton Sterling is detained by law enforcement near the headquarters of the Baton Rouge Police Department in Baton Rouge. REUTERS/Jonathan Bachman

Este ceva fascinant în cadru – mișcarea personajelor amintește de un moment Jedi; nu știi dacă soldații tocmai o arestează sau dacă, dimpotrivă, prin cine știe ce misterioasă dezlănțuire de energie mentală și forță nevăzută, femeia tocmai îi respinge.

Priviți și imaginea de mai jos, dacă tot am început cu imagini-simbol ale unor mari proteste:

Washington D.C., October 21, 1967. During a march on the Pentagon to protest the war in Vietnam, Jan Rose Kasmir presented a wonderful picture of peace-loving American youth.

Alt contrast formidabil, nu? O femeie cu cămașă înflorată oferă o crizantemă unui rând de soldați aflați în poziție de atac, cu baionetele puse. Oricâte demonstrații ai risipi cu forța, ai pierdut războiul de imagine și inimile cetățenilor când reprimi așa ceva.

Iată și imaginea simbol a tuturor imaginilor simbol, când vine vorba de opoziția individului față de represiunea de stat:

CHINA. Beijing. Tien An Men Square. ‘The Tank Man’ stopping the column of T59 tanks. 4th June 1989.

Curajul inconștient, aproape ireal, cu care a oprit o întreagă coloană de tancuri este o inspirație pentru orice protestatar, din orice țară, sub orice regim.

Curajul împotrivirii și indignării față de abuz nu este îndreptat, însă doar împotriva autorității. Iată un alt cadru care a stârnit admirație și solidaritate:

Standing at just 5’3, Maria Teresa (Tess) Asplund faced over 300 uniformed Neo-Nazis on May 1st… alone.

O suedeză de origine africană a țâșnit din mulțimea care asista la un marș neo-nazist și, în fața coloanei, a ridicat mâna, în semn de protest, sfidând câteva sute de extremiști.

O altă imagine care a impresionat și influențat generații la rând:

Rosa Parks became an inspiration for the modern civil rights movement when she was arrested in Montgomery, Alabama, on December 1, 1955, after refusing to give up her seat to a white passenger on a city bus. For 381 days, African-Americans boycotted public transportation to protest Parks’ arrest and, in turn, segregation laws. The boycott led to a 1956 Supreme Court ruling desegregating public transportation in Montgomery. Soon after, Parks was photographed near the front of a bus in what became an enduring image of the civil rights movement.

Rosa Parks, în America anului 1955, așezată pe scaunul din față al unui autobuz. Cu mai bine de un an în urmă, ea fusese arestată pentru acest gest care încălca legile rasiale ale vremii. Incidentul a determinat atunci un proces și, în cele din urmă, o decizie fundamentală a Curții Supreme prin care era desegregat transportul public.

Aș încheia cu două imagini care se referă la noi, românii.

Una este binecunoscută:

Poza lui Florin Vieru, înfășurat într-un steag, a apărut pe coperta revistei Paris Match din 4 ianuarie 1990, fiind poreclit de francezi „Gavroche”, după numele unui personaj din opera Mizerabilii de Victor Hugo. Fotografia a făcut înconjurul lumii, devenind un simbol al Revoluției Române.

Le Gavroche Roumain, pe coperta Paris Match din ianuarie 1990, un cadru care descria, atunci, toată speranța, inocența și tinerețea cu care era creditată Revoluția Română. Că, după aceea, percepția s-a mai schimbat, e vina noastră, nu a lor, dar măcar pentru câteva săptămâni am fost ce ne-am fi dorit.

A doua imagine e cvasi-necunoscută:

Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, pe 2 martie 1989, în semn de protest faţă de regimul comunist.

El a fost Liviu Cornel Babeș, pictor și sculptor amator, un erou anticomunist pe care nu-l știe aproape nimeni. S-a autoincendiat pe o pârtie de ski din Brașov, protestând față de crimele regimului Ceaușescu. Tragedia a fost observată de doi turiști occidentali, care au dus vestea acasă, de unde a fost preluată de presa vestică și, în cele din urmă, de Europa Liberă.

Gestul extrem al lui Babeș a fost inspirat, probabil, de cel al studentului ceh Jan Palach, care și-a dat foc, în 1969, în semn de protest față de invadarea țării sale de trupele Pactului de la Varșovia.

Dar aici se opresc asemănările.

În Cehia, Jan Palach este un erou cu notorietate națională. Funeraliile lui s-au transformat, atunci, în mari proteste anti-sovietice iar amintirea gestului a fost păstrată vie în societatea cehă. În 1989 (după 20 de ani!), demonstrațiile care au dus în cele din urmă la prăbușirea regimului comunist au fost provocate de o altă încercare de reprimare violentă a unei comemorări a auto-incendierii lui Palach.

Azi, zeci de piețe din Cehia poartă numele lui Palach, dintre care una în centrul Pragăi – dar și în alte țări. Există statui, monumente ridicate în memoria lui, se fac permanent referințe culturale la el – se compun cântece, piese de teatru, sunt showuri tv în care se vorbește despre el.

În România, Cornel Liviu Babeș e comemorat anual de o mână de oameni. Există un mic monument la baza pârtiei unde și-a dat foc. Mai e o stradă, în Brașov, cu numele lui. Sacrificiul lui nu e pomenit în discursul public decât accidental. Până și site-ul făcut de un binevoitor pentru memoria lui este inaccesibil, suspect de malware.

Cred că merită să reînviem memoria acestui erou.

Într-un fel, Cornel Liviu Babeș a murit din cauza păcatelor noastre – din cauza fricilor noastre, a complicităților noastre, a colaboraționismelor, turnătoriilor și lașităților noastre. Dacă-l uităm, îl mai omorâm o dată.

9 comentarii Adaugă comentariu

  1. Care e site-lui lui Cornel Liviu Babes, ca vreau sa ajut cu un cleanup.

  2. Am fost foarte trist lunile trecute. Am citit o cartea lui Adam Burakowski&co depre toamna 1989 în țările estice. Dacă și un tip așa documentat și atent și harnic cum este acest istoric n-a pomenit nimic de el, iar despre Palach a făcut expozeu întreg înseamnă că media postrevoluționară de la noi și-a mai ratat o posibilitate de a fi relevantă cu adevărat(da, știu, anchetele lui Tolo bagă miniștri jegoşi la ţuhaus, dar e prea puțin)
    Dar tu ai o voce. Chiar la propriu. L.C. Babeş merită o emisiune într-o vineri cu CTP. Ar fi de impact, mai ales că dl Popescu a mai încercat să popularizeze eroismul lui Babeş

  3. ma gandesc la poza din Tien an Men… poate nu intamplator nimeni nu stie identitatea protestatarului care a oprit tancurile… noi de fapt nu vedem acolo un om, vedem un simbol

  4. Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.

    • Asta suna foarte cunoscut. Genul de perla din intelepciunea populara a vecinilor, lustruita decenii bune: “Ce ne criticati, nu vedeti ca aia din America persecuta negrii? “. Pacat ca nu-i ca vinul, sa isi imbunatateasca gustul cu timpul….

  5. Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.

  6. Cel din Piata Tien an Men a fost un norocos !
    nu aceiasi soarta au avut-o cei din Piata Universitatii in Decembrie 1989 cand tancurile nu au mai oprit !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.