Trafic obişnuit înainte de zorii zilei, la marginea Bucureştiului. Aaah, rutina şofatului în beznă, prin pădure, printre biciclişti nesemnalizaţi şi pietoni matinali îmbrăcaţi complet în negru, de parcă s-ar pregăti s-atace tunurile din Navarone, ce plictiseală… şi câte un cârd de căprioare-n traversare, grăbindu-se de la treaba lor din stânga spre treaba lor din dreapta…
La drept vorbind, pe-aia care a traversat am fost sigur c-o evit, mai teamă mi-a fost de cea din stânga, am crezut c-o să dea cu capu-n portieră, BLONK! , şi dup-aia trebuia să fac căprioară-cacciatore pentru tot satul!
Ceea ce mi-a adus aminte de acest scheci al lui Louis CK despre cerbi şi oameni:
Viaţa în mediul rural e plină de bucurii! 🙂
9 comentarii Adaugă comentariu
Razi cu caprioara-cacciatore, dar anul trecut fratele meu a lovit un iepure care a traversat de zabauc soseaua. Si s-a dus sa moara pe camp ca sa fie necesar sa fie recuperat de acolo. Povestea cumnata ca a fost ca-ntr-ul film de groaza: camp, noapte, ceata, lipsa semnal la juma de metru pe sosea, ea cu bebelul ramase incuiate in masina, barbatul cautand iepurele pe camp…. 🙂 A fost cam complicat de gasit om cu noaptea in cap care sa stie sa jupoaie iepuri, dar friptura a fost delicioasa. 🙂
sa vezi ce fain e sa-ti sara caprioara in fata truckului inchiriat (deci o mare bataie de cap cu asigurarea pentru terti etc.) in mijlocul ditamai orasului (adica aici https://www.google.ca/maps/place/51%C2%B006'33.5%22N+114%C2%B008'23.6%22W/ ) la 3 dimineata dupa ce-ai condus timp de 12 ore prin Muntii Stancosi …
iar la noi nu poti s-o iei pur si simplu acasa s-o faci sarmale, trebuie sa anunti protectia animalelor si alte alea … deci tot mai bine in Romania 😛
Si atunci de ce fugim toti de rural ?? Mi-am promis ca atunci cand voi iesi la pensie dac-o mai exista pe atunci asa ceva, ma mut undeva la tara, in miljlocul naturii, sa ma adoarma greierii si sa ma trezeasca cocosul.
au avut mare noroc cu tine ca ai avut reflexe bune, ca altii ar fi intrat din plin in ele…
Motivul pentru care nevasta a dorit neaparat camera in bord a fost ca intr-o seara s-a intilnit cu ceva mistreti pe drum. Tot in nordul Bucurestiului, ceva mai sus de tine. S-o fi vazut cum facea cind a ajuns acasa. „baby, baby am vazut mistreti!! Ce frumosi erau puii aia!” etc
In rest, iepuri si fazani la ordinea zilei.
#viatalatara
Salut, Vlad!
In ilustrarea acestui articol (care arata totusi o normalitate a padurilor din silovstepa ramasa in jurul Bucurestiului) ai folosit o imagine cu un juvenil de căprioară… americană. Mai exact ai folosit o fotografie cu un juvenil de căprioară cu coada albă ( white-tailed deer sau Odocoileus virginianus dupa denumirea ei după mamă :D).
Cu aceasta ocazie te anunț că in zona Bucurestiului se pot vedea accidental si cerbi carpatini. Eu am vazut unul anul trecut in zona pădurii Comana – e cert ca cervidele asta umblă, mai ales in perioada nuptială.
In fauna României sunt prezente în acest moment cinci specii de cervide:
– căpriorul (Capreolus capreolus) – cea mai comună specie, care trăiește si la munte, si la deal, si la campie, si in Delta etc. Pe asta ai surprins-o pe dashcam.
– cerbul carpatin (Elaphe cervinus). Cea mai mare specie, masculul atingand aproape doi metri la greabăn si cateva sute de kilograme. Poate fi văzu accidental și in zona Bucureștiului.
– cerbul lopătar (Dama Dama). Această specie este introdusă pentru vânătoare, ea fiind originară din Grecia, dar fiind dusa de om pe aproape toate continentele in vederea valorificarii cinegetice. Cel mai aproape de Bucursti am vazut lopatari (liberi, nu in rezervatie de vânătoare) intr-o padure aflata la 20 de km de Bucuresti.
– capra neagră (Rupicapra rupicapra). Pe aceasta mare amatoare de habitate montane, de pajiste alpina mai exact, exte aproape exclus sa o vedeti langa Bucuresti.
– elanul. Stiu ca o sa ridic vreo cateva sprancene, dar… elanii ajung accidental in Romania (in special in Bucovina, Moldova si Delta Dunarii) din Ucraina. Prima semnalare a fost facuta in anii ’50. Ulterior au fost si semnalari de reproducere in cativa ani in judetul Botosani. Si pe asta este destuld e greu sa il vedeti in zona Bucurestiului.
Cat despre imaginea din articolul tău, îti recomand să folosesti (dacă vrei, bineînțeles) pentru ilustrare o poză cu autothona și la fel de draguța noastră caprioară (Capreolus Capreolus). Asta ca să fim nu patrioți, ci conformi 🙂 Uite, iți pun la dispozitie patru cadre făcute de mine în sălbăticie (ca știu că ești băiat salon și specifici sursa):
http://www.dorupanaitescu.ro/wp-content/uploads/2009/05/dsc049261.jpg (facută în județul Tulcea)
http://www.dorupanaitescu.ro/wp-content/uploads/2013/03/rszDSC08594crop_1200x800.jpg (facută în județul Ilfov)
http://www.dorupanaitescu.ro/wp-content/uploads/2009/12/DSC00028.JPG (facută în județul Buzău)
http://www.dorupanaitescu.ro/wp-content/uploads/2010/01/lider.jpg (facută în județul Călărași)
Asta sa nu mai suspine unii că pot vedea căprioare doar „la munte” 😉
Faină incursiunea asta prin fauna noastră. Mulţumesc, Doru. 🙂
test
Ieri mi-au trecut prin fata masinii,in acelasi loc ca in filmul tau, la 10 dimineata, foarte relaxate, un caprior cu doua ciute dupa el. Au stat in liziera suficient cat sa le vada si fii-meu de 6 ani.
In alta ordine de idei, ce se intampla cu receptia Europa FM la noi in zona? Pare ca sare pe alta frecventa si/sau inainte/inapoi?!?