O jurnalistã a postului France 3 a fost agresatã sexual in Piata Tahrir din Cairo, in timp ce relata de la fata locului, joi, despre protestele anti-guvernamentale.
Scrisã asa, stirea rãmâne nedrept de seacã.
O inregistrare video, difuzatã de o statie tv arabã, aratã dimensiunea animalicã a incidentului – o viermuialã nesfârsitã, decerebratā, zombificatā în jurul acestei femei care a spus, ulterior, cā a crezit cã moare acolo.
Nu este prima întâmplare de acest gen din Tahrir. Te-ntrebi cam ce planuri de viitor are o societate în care la asemenea atacuri participã, într-atât de entuziast, multimi asa mari.
46 comentarii Adaugă comentariu
Si jurnalistii si-o merita…se baga exact in mijlocul lor…
sunt cazuri unde ar trebui să lăsăm la o parte feminismul sau ce pana mea e şi să primeze logica. am mai scris de asta, dacă eşti femeie şi te mănâncă, te duci.
@zoso… esti praf! ca sa nu zic altceva
de ce vrei să îţi spun eu ce ţi-au spus şi alţii înaintea mea? nu e de ajuns că tu aşa te simţi?
Mi se pare destul de hazardat sa condamni victima unei agresiuni pentru ca a fost agresata – ceva e in neregula in genul asta de judecata dar, in fine, cred ca putem lua in calcul, in cazul de fata, si o anume doza de imprudenta.
Totusi, reporterii care transmit pentru marile retele de la astfel de evenimente nu sunt debutanti. De obicei, experienta ii opreste sa se expuna inutil sau sa riste peste masura. Cred ca, mai degraba, acolo situatia s-a deteriorat atat de rapid incat ea a fost luata prin surprindere (marturia ei, citata de presa franceza, sugereaza ca asa s-a si intamplat).
Inca doua lucruri. Unu – Reporters Sans Frontieres a cerut redactiilor sa nu mai trimita, deocamdata, personal feminin pentru a relata despre evenimentele din Egipt.
Si doi: un studiu al unui ONG egiptean arata ca, in 2008, 80% dintre femeile din Egipt (chestionate) fusesera hartuite sexual intr-un fel sau altul (aluzii, atingeri sau exhibitionisme).
Ca atare, cand 80% dintre femeile din aceasta tara sunt victime, e destul de greu de crezut ca e vina lor pentru ce li se intampla.
ti se pare anormal de asemenea sa spui ca e ‘vinovat’, despre cineva care a trecut strada printr-un loc nepermis, a aproximat gresit viteza masinii, pt ca e victima, nu-i asa?
Presupun ca si pentru agresiune sexuala se da examen, se ia permis si se desemneaza spatii anume pentru desfasurarea fluida a unei activitati reglementate, asa cum e si traficul auto, nu?
Cand comparati situatii, ganditi inainte.
aaah, intrebarea mea era despre cineva care se arunca intr-o situatie fara sa se uite in jur.
cind te duci in mijlocul unei revolte, cind stii ce e acolo (la fel ca in cazul strazii – shtii ca vin masini) – iti asumi un risc.
daca nu-ti calculezi bine pasii – esti victima, poa’ sa fie soferul si cu mama examenului linga el, daca ii apari brusc in fatza, tot te calca. ca n-ai apreciat bine evolutia evenimentelor.
patroane, mi se pare ca esti prea gentil cu reactii animalice, machiste, gen zoso, si prea dur si prea generalist cu imaginile din tahrir.
am vorbit cu prieteni egipteni umblati, civilizati (oameni normali, le’as spune eu), care mi’au explicat ca asemenea actiuni sunt de obicei provocate de politisti sub acoperire. scopul este sa discrediteze manifestantii si sa reduca acoperirea media de calitate a evenimentului.
lucrurile seamana teribil de mult cu bucurestiul anului 1990, cu bandele de mineri sau muncitori condusi de militieni/securisti in civil, „oameni de bine”. cine a trait pe viu, de aproape, perioada aia, poate intelege mai bine.
nu poti acuza manifestantii la gramada pentru un atac de felul asta. e ca si cum ai vorbi de drogurile si valuta taranistilor lui ratiu din piata universitatii.
sunt destui oameni disperati in egipt, oameni tineri, care se aduna in pietele marilor orase si protesteaza, cu pretul vietii, pentru ca vad cum le dispar sansele intrevazute cand cu revolutia. si egiptenii puteau emigra si inainte…
ce interes au manifestantii sa atace jurnalistii straini? crezi ca nu au mai vazut femei? chiar cu statistica aia. ai vreuna similara pentru cartierele periferice bucurestene? iata reactia unora dintre comentatori – a mancat’o sa se duca acolo… astia ranjesc lubric cand vad un atac sexual, le curg balele si poate s’ar baga si ei nitel la inghesuiala – daca ar avea niste amici atzatzatzi cu ei.
Yup. Complet de acord cu Zoso. Cine naiba a pus-o sa se duca in mijlocul unei multimi de masculi dezlantuiti? E ca la biologi: te apropii de lei, s-ar putea sa te manince. Ursii polari sint foarte frumosi, dar nu priviti de aproape. De aproape sint cele mai crunte fiare.
La fel si cu multimea, cu mob-ul: te minca in cur sa te bagi in mijlocul unei haite de tineri masculi furiosi si neacuplati, care n-au mai dat de gust de fofoloanca si de tzitza de secole, atunci inseamna ca ti-o cautzi cu luminarea. Sa zica mersi ca n-a fost mai rau.
O fi meseria asta de jurnalist nobila (asta e opinia voastra, cel putin, eu nu sint de acord cu acest punct de vedere), dar va si place sa va bagati acolo unde nu e cazul. Deci suportati. A la guerre comme a la guerre.
Nu-s deloc o miss, nu mă îmbrac provocator și nu abuzez niciodată de ”atributele” mele feminine, mă consider mai evoluată de atât și chiar educată.
Am avut de realizat un mic interviu pe teme culturale, despre lumea arabă. Și m-am întâlnit cu un intelectual arab care vizita Bucureștiul. Mi-a fost recomandat ca fiind foarte școlit, fin lustruit în universități prestigioase, americane și franceze. Avea un CV, o ”operă” și recomandări de-ți tresărea și veriga lipsă.
La capătul platitudinilor de goagăl pe care le-am scos cu greu de la el, i-am mulțumit și mă pregăteam să plec, să-mi iau rămas bun.
În spatele lui era un coleg (angajat? prieten?) de-al lui, pe mine mă însoțea un coleg de-al meu. În picioare toți 4, lângă ușă. Eram cam pleoștită, gândindu-mă că e cel mai amărât interviu și n-am în ce lumină/context să-l plasez să pară cât de cât interesant sau util.
Știam că nu trebuie să-i ating, să zâmbesc sau să fac vreun gest cât de vag provocator sau în afara protocolului, dar nu mi-a fost prea greu să fiu sobră, că-mi era antipatic. După un moment stânjenitor, că era cu spatele în ușă și nu puteam sări peste el, s-a apropiat rânjind de mine și mi-a întins mâna. În fond, nu venise direct din cort, din oaza secretă, nu mi-a părut chiar foarte deplasat gestul americănesc, de a ne da mâna civilizat. Dar el mi-a coborât brațul în timp ce vorbea, până când dosul mâinii mele i-a atins penisul. Până am apucat să-mi dau seama ce face, s-a mângâiat de vreo 3 ori cu mâna mea.
Am reușit să-mi trag mâna după secunda aia infinită, dar răul era făcut.
Nu m-am mai simțit atât de umilită niciodată, nici măcar când un redactor șef m-a înjurat de mamă, la 5 zile după ce o îngropasem pe mama. Și știa. Și redactorul șef era femeie.
Și nu cred că e important genul, animale needucabile și insensibile pot fi și bărbații, și femeile.
Răutatea combinată cu prostia naște întotdeauna agresivitate.
Mulțimile formate din tâmpiți needucați și îmbătați cu propria lor prostie acționează ca un tâmpit înfierbântat. Sau ca o tâmpită în călduri.
Răutatea se propagă cel mai repede pe lumea asta.
Probabil ca este si un gest de umilire deliberata, de poluare simbolica ce face parte din ritualul de diferentiere intre masculii „superiori” si femeile „inferioare”. Antropologie… 🙁
Probabil se pleaca de la ideea ca daca esti mascul, atunci esti in stare sa tii stringerea de mina in asa fel incit sa nu iti poata fi coborita mina pina la atingerea cu genitalele.
Andi, vezi ca avea agitatorul linga el (dupa cum ne descrie un oarecare mai sus:) ), el de fapt era cult si pasnic…
@fish
„N-ai fost acolo” asa ce ceea ce zici sunt doar proiectiile prejudecatilor tale. Nici eu nu m-as fi dus dar ceva imi repugna cand cineva ii ia la misto pe acei oameni. nu uita ca n-ai fost acolo. Daca n-am calatori am fi niste oameni ingusti la minte, cu pareri fixe si probabil gresite. Uneori iti asumi si niste riscuri cand calatoresti( si in viata in general) . Daca nu s-ar duce oameni ca femeia aia in locurile astea lumea ar auzi reportaje despre egipt doar de la vreun gigel platit de guvernul lor, cu discursul scris dinainte. ( gen antena 3)
@ Turambar
De atunci nu m-a mai prins nicio golănie cu garda atât de jos 🙂
Serios, de atunci n-am mai considerat niciodată că mă întâlnesc cu un domn, indiferent de nivelul aparent de cultură, educație sau ierarhie socială, de recomandări sau notorietate pozitivă. Fără să bagatelizez ce li s-a întâmplat altora, dar ă s t a a fost ”violul” meu. Și nu cred că sunt atât de norocoasă încât să întâlnesc o situație care să mă șocheze ‘in reverso’, să mă ajute să văd bărbații cu ochii de dinainte, când credeam că în orice om există un suflet nobil și o eleganță instinctuală, care se trezesc de la sine … dacă te porți atent, corect, frumos, civilizat.
Noapte bună.
Am locuit la o aruncatura de bat de egipt, in cipru.
Se duceau toti intr-o veselie sa vada piramidele. Mie nu-mi trebuie, stiu o intamplare patita de un amic arab care s-a dus cu prietena si erau sa fie rapiti de taximetrist. E prea mare diferenta de cultura.
Cam la fel si cu india, aviz marilor iubitori de civilizatie indiana. O fi fost, dar acum se omoara femei intr-o veselie acolo, de cele mai multe ori de catre propria familie. Daca te-ai nascut intr-o tara din Europa( de vest de preferat) sau SUA, Canada, deja se poate spune ca ai castigat la loto, pe langa ce se intampla in restul lumii.
Yup, XSD. Din pacate, foarte multi dintre noi nu-si dau seama cit de norocosi sint ca si pozitionare spatio-temporala si fac tot posibilul sa-si amarasca viata plingindu-se si jelindu-se de tot soiul de rahaturi isterice si nesemnificative, fara sa-si dea seama ce viata absolut de infern ar avea daca ar trai in alte parti sau in alte vremuri. Oameni care nu stiu sa aprecieze ce au sub nas si cauta nod in papura la orice 🙁
dar in primul rand, sunt absolut imbecili cretinii care trimit in locuri „sensibile” redactori sau chiar echipe care nu pot face fatza realitatii de la fatza locului. http://www.adevarul.ro/international/Jurnalist-CBS-atacat-violat-Egipt_0_428357163.html
[…]
Mi se pare cã insultele nu rezolvã nimic într-o discutie. Mãcar Zoso isi asumã ce scrie. Tu esti un anonim/ã. Asta îti anuleazã dreptul de a înjura aici.
Citez de mai sus, chiar de la autor: „Inca doua lucruri. Unu – Reporters Sans Frontieres a cerut redactiilor sa nu mai trimita, deocamdata, personal feminin pentru a relata despre evenimentele din Egipt.„
Citez din intelepciunea proprie: „Daca nu stii ce stiu eu inseamna ca nu stii nimic„.
M-am lovit de tampenia asta de mii de ori in viata si se pare ca mai am de tras. Este vorba de auto-suficienta unora care isi inchipuie ca viata e doar asa cum o vad ei. La New York, Londra, Bucuresti sau Paris. Am mii de exemple, poate o sa le povestesc intr-o zi.
Ce concluzie tragem? In sfarsit, unul mai inteligent de la organizatia amintita a reparat ce a facut un dobitoc inaintea sa, necunoscand si neintelegand cultura araba, asa cum este ea, diferita si uneori ciudata – dar ciudata privita din perspectiva noastra.
Pentru ca, pentru ei, noi suntem ciudatii.
Nu sunt femeie, nu sunt reporter, nu am trecut in viata mea prin tarile arabe. Dar am o parere … Cum asa ? Este parerea unui individ obisnuit care poate „cantari” situatii.
Daca te imbraci cu o camasa visinie si te duci in galeria din Stefan cel Mare, este foarte posibil sa o „iei pe coaja”, asa cum este foarte posibil sa o „furi” daca te duci in galeria din Ghencea imbracat in rosu si alb … etc. Exista locuri in legatura cu care trebuie sa fii mult mai atent decat de obicei. Exista gesturi pe care trebuie sa le „cantaresti” mai mult decat de obicei.
Am spus la inceput ca „nu am trecut in viata mea prin tarile arabe „. Si continui : si nici nu am de gand, NICIODATA ! Dincolo de reclamele atat de atragatoare ale agentiilor de turism exista o lume ADEVARATA. Dincolo de povestile cu oameni fascinanti exista oameni ADEVARATI. Este o lume si sunt niste oameni in legatura cu care trebuie sa fii mult mai atent decat de obicei, este o lume in care, si niste oameni faţă de care, gesturile trebuie „cantarite” mai mult decat de obicei.
@Someone, ramane foarte interesant raportul despre care „vorbeai” in ” 9/11? Ce-o fi aia?”. Este o alta lume, in alt imp : evul mediu (spuneam eu). Este adevarat ca acolo este vorba despre Afganistan. Dar ceva ma face sa cred ca exista o atitudine „transfrontaliera”. Este o lume in care trebuie sa ai reflexe deosebite. SI SA NU FII FEMEIE !
Doar auzisem iar anul trecut am si vazut pe un aeroport din vest – o femeie CU „BOTNITA” – un fel de (n-am cuvinte) facuta din benzi de metal de un centimetru latime prinsa pe cap, care o impiedica sa sarute, manance, scuipe … a fost un moment in care, primul reflex a fost sa imi stang pumnii si sa lovesc pe primul din grup care s-ar fi apropiat prea mult de mine. Si nu as fi facut-o fiindca as fi vreun „robin hood” ci fiindca era o lume necunoscuta, de-a dreptul infricosatoare, care se apropia de mine, de care as fi vrut sa ma apar. Lumea lor este, inca, evul mediu.
Asa ca poate reporterul a apreciat gresit situatia – o femeie cu o atitudine normala in mijlocul unor bestii din intunecimea evului mediu, pentru care femeia este doar un obiect, cel mult un animal domestic … la ce s-ar fi asteptat ?
Violuri sunt peste tot in lume. Foarte putine sunt raportate. Nu cred ca e o chestie culturala, mai degraba una de educatie si de frustrare.
Mai este si siguranta unei femei in valorile in care a crescut, ceea ce ii toceste vigilenta.
daca de exemplu erai blogger in mexic uite ce pateai http://techland.time.com/2011/11/10/fourth-blogger-reportedly-killed-by-los-zetas-mexican-drug-cartel/
daca ai fi mexican, te-ai mai face blogger? 🙂
@ XSD
Să nu confundăm: nu pentru că era blogger a pățit-o, ci pentru că a făcut dezvăluiri despre cartel. Orice organizație criminală își pedepsește crunt trădătorii și duplicitarii, altfel n-ar rezista atâta timp.
daca esti femeie si te duci in egipt, siria, irak, iran, afganistan sau islam ca sa transmiti de la fata locului, ar fi bine sa ai un cearceaf negru pe tine de sus pana jos + botnita cu microfon incorporat. si nici atunci nu e sigur ca scapi!
Inca o dovada ca nu trebuie sa avem niciodata iluzia sigurantei. Macar animalele au un mecanism destul de usor de inteles. Oamenii pot sa te surprinda in atatea feluri, de la un intelectual care face un masacru pana la o haita de redusi mintal infierbantati. Hai sa nu ne mai pacalim ca lumea inseamna oamenii care tin discursuri TED si razboaie duse pentru dreptate.
Poti sa vezi si acest scurt metraj, apropo de cum sunt vazute femeile blonde chiar si de arabii din Franta: http://www.assoresilience.net/?menu=voirfilm&id=170
Nu cred că știi sensul verbului a înjura. Comentariul meu era pertinent.
Nu era pertinent.
vlad, cum zice turabar, instinctul de conservare ar trebui să primeze şi să nu te apropii prea tare de lei, ca te zgârie. la fel şi cu tanti aia. nu e de vină leul ca s-a comportat ca un leu, nu?
Fireşte, aşa e, leul nu e vinovat că e ceea ce e, dar comparaţia nu ţine din două motive (cel puţin).
Primul e că, în acest caz, ar însemna că mitocănia scuză orice agresiune (aşa cum leul nu poate fi condamnat că mănâncă turişti, nici manifestanţii respectivi nu poartă nici o responsabilitate – aşa sunt ei).
Pentru comparaţie, nu cred că minerii care au terorizat bucureştenii – prin ’90 şi ’91 – pot fi scuzaţi doar pentru că erau „nişte animale”. Oamenii au obligaţia să-şi cântărească acţiunile şi să înţeleagă responsabilitatea actelor lor, şi nimeni nu trebuie să le ia această particularitate (care-i şi deosebeşte de regnul animal).
Al doilea e că judecăţile generalizatoare la adresa diferenţelor etnice, religioase, culturale etc. sunt realmente periculoase şi, nu în cele din urmă, degradante pentru cei care le fac.
În fine – da, cred că jurnalista respectivă putea face mai mult ca să evite agresiunea, dar tot nu e vina ei că i s-a întâmplat.
+1
+2!!
ok, hai să nu generalizăm. hai să o luăm un pic altfel. tu, vlad, te duci cu camera in mijlocul unui război dintre două clanuri de ţigani, să fii tu coios şi să transmiţi live?
de ce nu, vlad, ce ţi se poate întâmpla?
Nu m-aş duce şi nu cred că s-ar duce nici un jurnalist cu un strop de experienţă. Cred că nici Caroline Sinz nu s-a dus în gura lupului. Din mărturia ei rezultă că lucrurile s-au deteriorat rapid şi au escaladat până la niveluri greu de imaginat: „Nous étions en train de filmer dans la rue Mohamed Mahmoud quand nous avons été assaillis par des jeunes de quatorze ou quinze ans”, a-t-elle raconté. (cum naiba se pune un link în mod elegant? http://www.lexpress.fr/actualite/monde/proche-orient/egypte-le-cas-de-la-journaliste-agressee-n-est-pas-isole_1055169.html )
O altă jurnalistă, Mona Al-Tahtawy (egipteano-americană) a fost asaltată sexual, bătută şi i s-au rupt amble braţe în timp ce era în arest – fusese ridicată din stradă de civili şi dusă la poliţie. Are un cont de Twitter, o puteţi urmări, scrie mult în engleză şi e remarcabilă (iar acum e şi foarte furioasă).
Deci e un pattern de agresiune împotriva femeilor care trebuie remarcat şi condamnat – şi în nici un caz scuzat.
Jurnaliştii sunt prima voce, în asemenea cazuri, chiar nu cred că trebuie să le reproşăm faptul că devin victime.
Mai era o înregistrare cutremurătoare a unui asalt sexual din piaţa Tahrir (care n-a fost difuzată, nici asta, de presa din RO), dar văd că a fost scoasă de pe Youtube.
am citit toate astea. din nou, ce rost are să te pui intr-o situaţie din asta tâmpă? ah, ai vrut să demonstrezi că bla bla. hai, vlad, suntem oameni mari, probabil mai existau 2-3 corespondenţi care n-ar fi fost violaţi dacă s-ar fi dus acolo, plm, e o revoluţie, oamenii sunt supăraţi, orice se poate intâmpla, nu te duci tu, femeie, acolo. ţine de instinctul de conservare. sau de logică. aceeaşi logică îţi spune să nu treci prea aproape de o clădire în construcţie, că s-ar putea să iti pice o cărămidă in cap. scapi de 10 ori, dar a 11a oară poc.
Mă rog, au fost bruscaţi şi bărbaţi-reporteri acolo (Anderson de la CNN, parcă, în primăvară). Asta-i meseria, mai intri şi în bucluc uneori. De pompieri e chiar mai nasol.
una e să iei doi pumni în bot şi să îţi fure un arab sau un ţigan ceasul şi aifonul şi alta e să te violeze 20-30 de inşi. cred.
Depinde cât de mult ţii la aifon, na 🙂
De data asta trebuie sa fiu de acord cu Turambar si Zoso. Nu iti bagi nasul unde nu-ti fierbe oala. Cei care protesteaza acum in piata Tahir sunt adepti Fratiei Musulmane ,care se tem ca armata ar putea impune un nou dictator din randul lor, ori se stie ca musulmanii nu au un respect prea mare pentru femei. De fapt pentru ei o camila este mai valoroasa decat o femeie. reporta aceea nu avea ce cauta acolo.
E ca si cand te-ai duce in galeria Stelei la un meci Steaua-Dinamo imbracat cu un tricou a lui Dinamo pe care scrie M**e Steaua. Ce crezi ca s-ar intampla inj acest caz?
e stupida comparatia – daca porti un mesaj cu „Muie Steaua” esti agresiv. fata aia n-a facut decat sa tina un microfon in mana, e adevarat in mijlcul unor nebuni.
ok, si mie mi se pare f. porno postura gagicilor cu microfonul in mana 🙂 , dar nu sar pe ele. si aia, indiferent din ce Fratia faceau parte, parca se adunasera pt revolutie, nu pt babardeala. n-au nicio scuza
Cand revolta in sine nu mai e o stire trebuie sa gasesti altceva. Lumea s-a saturat sa vada ca au iesit egiptenii in strada. Trebuie ceva nou. Oamenii vor sa vada violuri, oamenii albi vor sa ii injure pe musulmani. Hai sa le dam motive sa deschida televizorul si sa stea acolo si sa injure. Deci hai sa trimitem o femeie in mijlocul sutelor de mii de barbati disperati pentru ca sigur ies niste stiri bune.
De la noi nu se baga nimeni?
Dacă în analiza de risc a unei jurnaliste ar intra ca posibilitate violul, fie şi-n lumea arabă, jurnalistele ar rămâne în birouri pentru totdeauna. Sunt convins că au analizat riscul atât ea, cât şi redacţia care a trimis-o. Am fost corespondent de război; am avut colege corespondent de război. Nimeni nu pleacă să sfideze moartea, adică riscul maxim. Poate că gloria modernă înseamnă o cicatrice în plus şi o relatare bună în minus, dar de aici şi până la a spune că pe ziarişti îi mănâncă-n cur şi şi-o caută când relatează din zone de risc e o distanţă care demonstrează că nu cunoaştem această meserie, ce îi împinge pe oameni să o practice şi că doar îi consumăm fructele într-o zonă de deplin confort a judecăţilor inflexibile. Uneori jignitoare.
Sunt convins că Sinz nu „s-a cerut” în redacţie pentru Egipt, mai ales că au mai existat molestări. Apoi, în zonele proaspăt „eliberate” sau potenţial dezrobite, există, în genere, tendinţa de a primi mai bine media, în special pe cele care au sprijint „mişcarea”. Indiferent cât de „inconştientă” ar fi (fost) Sinz, ceea ce i s-a făcut este incalificabil.
Daca esti ziarist (indiferent de sex) si esti corespondent intr-o tara, te informezi cam ce e pe-acolo. Daca te duci intr-o zona de razboi, iti iei casca si vesta antiglont, altfel daca ti-o furi de prost, o sa ai o stea si vor scrie colegii de bine de tine si-atat. Tu esti mort si nu te incalzeste cu nimic.
La fel si-n tarile arabe: de ex. in IRAN cand am fost, ne-am informat dinainte ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. Daca ma duceam imbracat in maieu si boxeri pe bulevard si ma alergau cu pietre, ar fi trebuit sa fiu imbecil sa-i acuz pe ei din start, in conditiile in care ne-am informat dinainte ce tinute trebuie sa adoptam. Si nu s-a intamplat nimic, de la granita pana la Teheran, apoi pana in Damavand si inapoi, cu mijloace de transport clasice (autocar si TAXI)
Revenind la cazul de fata: nu poti tu ca ziarist sa te duci nepregatit intr-o zona de conflict si apoi sa te plangi ca asa si pe dincolo. Ok, aia sunt brute, te-nghesuie de mai ai un pic si-ti dai duhul (cred ca putea fi si un rugbist de 150 kg, tot era nasol) insa stiind ca te duci in mijlocul unei mase furioase, nu iti iei masuri de precautie? (tocmesti 2 matahale, transmiti din masina, transmiti dintr-o locatie mai ferita – gen locul de unde e filmata toata scena, etc.) Mai ales cand citesc mai sus (si recunosc ca nu stiam) despre faptul ca se stie ca 80% din femeile de-acolo sunt victime.
Pai, asa a cum a tot spus si Vlad, oamenii s-au documentat, insa la fata locului situatia a degenerat rapid si imprevizibil, acum presupun ca reporterii nu au vreun glob de cristal la indemana ca sa stie ce va urma in viitor si sa se fereasca… In plus sunt sigura ca riscurile au fost analizate in redactia respectiva, cand s-a luat decizia de a trimite niste oameni la fata locului.
Sa faci genul asta de jurnalism presupune niste riscuri mari, indiferent ca esti barbat sau femeie. Si daca asta e meseria ta, te duci acolo unde e nevoie, pentru ca asa functioneaza lucrurile. Numai ca nu cred ca vom auzi prea des despre reporteri barbati agresati ca si-au meritat-o. Insa, despre femei, sigur, e vina lor, le-a mancat undeva (ce expresii!), ce-au cautat acolo, au primit ce-au meritat…
Oare cand o sa iesim din retorica asta misogina demna de omul cavernelor, si cand o sa incetam sa mai scuzam agresorii si sa blamam victimele?! In felul asta oricine isi merita orice, se pot gasi scuze la nesfarsit. Si oricarui om care a fost agresat in vreun fel i se poate reprosa ca putea sa evite anumite circumstante care au dus la incidentul nefericit.
Eu totusi nu inteleg, daca nu ai nicio urma de empatie fata de victime, nu te intereseaza ce s-a intamplat de fapt, esti asa plin de certitudini si sentinte, de ce simti nevoia sa mai scrii? Ca asta nu e discutie…
P.S.: Rares, nu vezi, toti suntem experti la jurnalism de razboi, ca de, romanul s-a nascut expert in toate. De-aia ne merge atat de bine.
femeie, muslmani …
nu avea ce sa caute in mijolcul multimii. se poate filma si cu zoom.
agresata sexual ? nu am vazut nici o agresiune. doar o multime de indivizi care se miscau de colo pana colo fara nici o logica…
intamplator o femeie s-a aflat intre ei…
diferente culturale: pt u occidental daca impingi o femeie inseamna agresiune sexuala… pt muslmani inseamna sa o pui la respect cu blandete…