Este Donald Trump o conservă rusească? (I)

În războiul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei, prima care pare să fi capitulat este America lui Donald Trump – ceea ce dă din ce în ce mai mult sens unei vechi întrebări: este președintele Statelor Unite, cumva, o conservă rusească?

Cu alte cuvinte, este Donald Trump controlat de la Moscova?

Cum spuneam, întrebarea nu e nouă. De-a lungul deceniilor, ea a revenit constant și a scos la suprafață, ca argumente, o sumedenie de coincidențe ciudate, întâmplări inexplicabile și anomalii bizare care-l leagă pe magnatul american de interesele Kremlinului.

Trump a intrat în atenția serviciilor secrete est-europene încă de la finalul anilor ‘70, când s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, un top-model ceh care emigrase, cumva, în Canada. Documente declasificate în 2016 arată că agenții cehoslovaci din SUA au monitorizat cuplul Trump, care locuia în Manhattan, iar supravegherea era și mai strânsă când Donald Trump și Ivana îl vizitau pe tatăl Ivanei, Milos, în Cehoslovacia. Milos era informator al Státní bezpečnost, Securitatea cehoslovacă, și dădea note informative despre Donald și fata lui. În schimb, autoritățile comuniste de la Praga îi permiteau lui Milos să călătorească în Vest, de unde aducea alte informări. Un fost agent cehoslovac a spus: “Trump era, desigur, o persoană foarte interesantă pentru noi. Era un om de afaceri, avea multe contacte, chiar și în politica SUA… Ne concentram asupra lui, știam că era influent. Aveam informații că dorea să devină președinte în viitor.”

Este aproape sigur că serviciile secrete cehoslovace au transmis aceste informații și colegilor sovietici, așa cum era regula în acele vremuri.

În 1980, Trump a deschis prima sa mare investiție imobiliară, the Grand Hyatt New York hotel. Un fost agent KGB, care poza ca ziarist al agenției sovietice de presă TASS și care a dezertat ulterior în SUA, a spus mai târziu că Trump a cumpărat cele câteva sute de televizoare necesare pentru hotelul său de la o firmă a unui rus, firmă care era de fapt un paravan pentru operațiuni KGB.

În 1984, la Moscova, un nou șef al KGB, Vladimir Kriucikov, a dat o dispoziție internă prin care cerea imperativ agenților din subordine să-și intensifice eforturile de recrutare a colaboratorilor din SUA, și nu neapărat pentru obținerea de informații secrete cât și – sau chiar și – ca agenți de influență. Directiva conținea inclusiv un chestionar pentru profilarea slăbiciunilor sau particularităților țintei, cum ar fi – „Mândria, aroganța, egoismul, ambiția sau vanitatea se numără printre caracteristicile naturale ale subiectului?” sau dacă există “Informații compromițătoare despre subiect, inclusiv acte ilegale în afaceri financiare și comerciale, intrigi, speculații, mită, corupție… și exploatarea poziției sale pentru a se îmbogăți.” Nu în ultimul rând, agentul trebuia să afle, înainte de a încerca recrutarea, dacă “subiectul are obiceiul de a avea aventuri cu femei pe lângă relația principală”. Directiva șefului KGB cerea agenților ruși să colaboreze mai strâns cu agenții celorlalte țări comuniste pentru a identifica potențiale ținte. S-a aflat când un agent dublu a transmis ulterior aceste directive serviciilor britanice, și ele au fost publicate în Vest. 

În același an, un fost pilot rus fugit în SUA cumpăra deodată, cu 6 milioane de dolari, 5 apartamente în Trump Tower.

După doi ani, în martie 1986, ambasadorul URSS în Statele Unite, Yuri Dubinin, s-a prezentat neivitat la biroul lui Donald Trump din Trump Tower, de pe 5th Avenue din Manhattan. Primit de omul de afaceri, Dubinin s-a declarat impresionat de clădirea respectivă și a spus că a vrut neapărat să-i cunoască proprietarul. Fata lui Dubinin, Natalia, care a fost de față, și ea însăși, foarte probabil, agent KGB, a spus ulterior că “Trump s-a topit imediat. Este o persoană emoțională, oarecum impulsivă. Are nevoie de recunoaștere. Și, desigur, când o primește, îi place. Vizita tatălui meu a acționat asupra lui [Trump] ca mierea pentru o albină.”

6 luni mai târziu, ambasadorul sovietic s-a întâlnit din nou cu Trump, ca din întâmplare, la o petrecere din Manhattan. Tot Natalia Dubinina admite că tatăl ei, cu o mare experiență, se străduia atunci în mod activ să-l agațe pe omul de afaceri. 

În ianuarie 1987, după cum a relatat chiar Trump, Dubinin i-a transmis o invitație oficială de a vizita Moscova. Invitația venea din partea agenției sovietice pentru turism internațional, Goscominturist, în fapt, o subsidiară a KGB, înființată în 1929 prin ordinul lui Stalin, cu obiectivul de a aproba și monitoriza toți străinii care intrau ca turiști în URSS. După cum a relatat Viktor Suvorov, alt agent dezertor, KGB identifica printre acești vizitatori străini potențiale ținte – tineri ambițioși, oameni de afaceri fără scrupule, poate oameni de știință sau alte persoane cu un posibil viitor în țările lor, și le aranja primiri generoase, cu valuri de băutură gratis la petreceri în care erau mereu fete drăguțe și foarte disponibile. Dar toate încăperile și spațiile din hotelurile respective erau sub supraveghere permanentă, iar scopul întregii operațiuni era unul singur: strângerea de informații compromițătoare și păstrarea acestor informații pentru o eventuală utilizare în viitor, poate peste 10 sau chiar 20 de ani.

În iulie 1987, Trump, împreună cu soția lui Ivana și cu asistenta acesteia au zburat la Moscova cu un jet privat, cu doi colonei ruși la bord, după cum a mărturisit ulterior chiar omul de afaceri. În capitala URSS au fost cazați în apropiere de Kremlin, la Hotelul Național, chiar în apartamentul Lenin. Hotelul Național era practic operat de KGB, iar apartamentul Lenin era cu siguranță sub supraveghere.

Oficial, Donald Trump se afla la Moscova pentru a inspecta posibile locuri unde ar fi putut construi un hotel. Mai târziu, el a spus că a fost mișcat de entuziasmul cu care oficialitățile sovietice i-au primit propunerile – dar, foarte curios, în ciuda acestei aparente deschideri, planurile lui nu s-au concretizat niciodată – nici atunci, nici în urma celorlalte 3 vizite pe care Donald Trump le-a mai făcut în Rusia.

Dar cea din iulie 1987 n-a fost chiar degeaba. Trump s-a întors de la Moscova poate nu un om nou, dar cu siguranță un om cu idei noi.

Săptămâna viitoare, despre debutul vieții politice a lui Donald Trump, despre norocul, ghinionul și salvarea lui în afaceri – care au, toate, cumva, legătură cu câte unul sau mai mulți ruși.