Excursie de noapte cu Canon 6D

Am primit în teste „cel mai mic şi mai uşor DSLR full-frame din lume”, cf. Ken Rockwell – un Canon 6D, pe care l-am luat sâmbătă după-amiază cu mine într-o excursie foto organizată de Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, cu intenţia precisă de a-i verifica limitele ISO – mulţumesc Canon România pentru oportunitate.

După cum v-aţi prins deja, urmează un articol pentru amatori entuziaşti de fotografie, adesea victime ale sindromului GAS, care se gândesc de ceva vreme să promoveze de la senzorul crop la full-frame – aşa că scuzele mele celor care nu sunt pasionaţi de acest domeniu, articolul acesta nu e pentru ei decât în măsura în care vor să înveţe ceva nou sau să vadă fotografii făcute noaptea prin Bucureşti.

Din punct de vedere al specificaţiilor, 6D-ul este mai degrabă un upgrade la Canon 5D Mk II (pe care eu îl am de vreo 3 ani şi care este un body senzaţional din multe puncte de vedere, dar şi cam greu şi voluminos pentru a-l folosi la plimbări şi excursii cu orele-n şir). În plus faţă de 5D Mk II, Canon 6D prezintă o plajă de ISO care merge până la 25600 – ISO nativ! – şi care poate fi extinsă până la 102400.

Excursia de sâmbătă a început la Podul Basarab, pe la orele 17. S-a întunecat repede şi cea mai mare parte a plimbării noastre până la Piaţa Universităţii am făcut-o pe întuneric – în unele locuri, cum ar fi şantierul străpungerii Buzeşti-Uranus, pe beznă aproape completă. În aceste condiţii, cu un obiectiv Canon 24-70mm f2.8 II USM, camera a reuşit să focalizeze şi să declanşeze corect, la ISO 24600, în condiţiile în care nu vedeam nici măcar pe unde calc! E adevărat că, la aceste valori ISO, acţionează doar punctul central de focalizare, dar sensibilitatea acestuia este totalmente impresionantă – vă spun, nu vedeam mai nimic în jur iar camera reuşea, totuşi, să funcţioneze corect.

Iată câteva exemple (cadre trase pe întuneric, din mână):

O precizare: editarea imaginilor e minimală şi priveşte mai degrabă balansul de alb (am folosit AWB şi am tras RAW, ca să pot stabili apoi albul; pe întunericul ăla, n-am ştiut ce temperaturi de culoare ar fi trebuit să setez).

Dincolo de (lipsa de) calitate artistică a imaginilor, remarc eficienţa incredibilă a focalizării automate pe întuneric. Granulează la ISO 24600? Granulează, da, dar zgomotul mi se pare acceptabil (şi n-am redus nimic din el în editarea ulterioară).

Alte cadre, practic în întuneric sau cu surse minimale de lumină, de pe Calea Griviţei, în partea apropiată de şantier. Şi acestea, imagini trase tot din mână:

Camera se comportă excepţional în condiţii de lumină puţină şi redă precis detalii, la ISO mare, cum prinde ceva mai multă lumină. Iată un exemplu unde probabil că nu era nevoie de ISO 25600 ca să tragă un cadru onorabil, dar rezultatul e cel puţin onorabil chiar şi la un ISO atât de mare:

N-am tras toată seara la ISO atât de mare. M-am jucat şi cu alte valori şi au rezultat imagini precum acestea:

Concluziile mele:

Pro:
Canon 6D e o cameră full frame rapidă, relativ uşoară şi silenţioasă, bine echilibrată, cu sensibilitate excepţională la lumină săzută şi care execută o focalizare precisă în condiţii dificile.

Contra:
Nu mi-a plăcut (deloc!) sistemul de review al imaginilor pe LCD: zoom-ul şi scroll-ul mi s-au părut contra-intuitive (pe de altă parte, n-am folosit camera decât 3 ore, aşa că s-ar putea să fie doar o chestiune de obişnuinţă).

Mai multe imagini din excursia foto „Cu ISO Mare” organizată de Bucureştiul Meu Drag sâmbătă seară găsiţi pe site-ul asociaţiei.