Pierdut în lumea Instalatorilor
Orice catastrofă într-o gospodărie de intelectual începe cu o întrebare: „ete, na, da’ cât de greu poa’ să fie?”
Trezirea la realitate e brutală. Vine cu o pocnitură seacă. Acest sunet plesnit marchează, izbăvitor, eliberarea sifonului de chiuvetă din înţepeneală, odată cu ruperea lui. El provoacă fiori de gheaţă oricărui intelectual care a fost atât de necugetat să se aventureze pe tărâmul stăpânit de Instalatori. El anunţă că tocmai s-a produs ireparabilul, că lumea s-a schimbat, odată în plus, pentru totdeauna. Cu mâna strânsă până la albire pe piuliţa sifonului, încremeneşti precum căprioara-n faruri: ştii că o catastrofă tocmai se prăbuşeşte peste tine, dar ştii şi că n-ai unde fugi.
Aşa ţi-a fost scris, să se rupă sifonul. Nu te poţi împotrivi soartei.
****
La magazinul de electrocasnice, vânzătorul e pus pe glume, dar numai cu tine. Ceilalţi clienţi sunt, clar, Instalatori. Se simte în felul apăsat în care păşesc, în siguranţa pe care o manifestă, în privirile tăioase, pe care şi le feresc unii de alţii, probabil ca să nu se transforme reciproc în stane de piatră (în formă de robineţi industriali).
– De cât să fie? te-ntreabă vânzătorul, şi-ţi vine să-i spui că mai mult de-un kil nu pare să fie nevoie. În schimb, îi faci cu degetul mare şi cu arătătorul un cerculeţ aproximativ:
– Păi, cam atâta…
– Un ţol ş-un sfârc, un ţol juma’? te-ntreabă din nou, stârnind rânjete pofticioase printre Instalatorii din jur. Ce pradă fragedă, ia uite-l, are şi ochelari…
– Daţi-mi-l p-ăla de-un ţol juma’, răspund. Ä‚la care s-a rupt sigur n-avea sfârcuri, c-aş fi văzut, adaug. Râsete politicoase, potolite. Plec înainte să fiu luat în stăpânire de vreun Instalator cu întrebarea magică: „da’ ce vi s-a-ntâmplat?”
****
Fireşte că sifonul de-un ţol juma’ nu se potriveşte. Celălalt era bun, ăla de şi-un sfert.
Întreg proiectul trebuie luat de la capăt. Aâta muncă, atât efort irosite… deznădejdea cuprinde intelectualul confruntat cu adversităţile tehnologiei.
Dar lucrurile nu pot rămâne aşa. Materia trebuie stăpânită. Omul va triumfa, creativitatea va izbândi.
Se impune o soluţie provizorie. Un castron în chiuvetă, o găleată dedesubt. Iată, cu două obiecte ieftine, care se găsesc în orice gospodărie, şi dumneavoastră vă puteţi repara singuri sifonul stricat!
****
Carevasăzică, după ce rezolv chestia cu sifonul de la baie, rămân cu unul nou-nouţ de-un ţol juma’. Ä‚sta pare să fie cam pe aceeaşi mărime cu ăla de la bucătărie. Ce-ar fi să-l schimb şi p-ăla?
În fond, cât de greu poa’ să fie?
de obicei la magazinele astea poti sa te duci cu ala de 1 1/2 si sa-l dai inapoi la schimb cu ala bun. dar asta numai daca te duci imediat dupa ce l-ai cumparat ai ajuns acasa si ai vazut ca nu e bun. nu sunt instalator sunt de partea cealalta a fortei 🙂
🙂 🙂 … dap. Da’ ai de grija sa nu cumva sa te duci dupa ălălatu’ in acelasi magazin. Sau macar incearca sa fie pe alta tura. Este greu sa infrunti privirea-dispreţ si rânjetu’ „he, habar nu ai dă tine”.
Asa am patit eu la un magazin (magazin mare, nu spui care) cand am vrut sa imi cumpar un teve nou. Pe etichete erau tot felul de @#$!*&# care cam depaseau bagajul meu de informatie despre monitoare (nu imi incarc memoria cu chestii care nu imi trebuie). Il intreb pe bagatoru’ de seama care se plictisea de moarte prin zona despre diferenta dintre doua modele – „pai asta e mai scump” zice omu’. Era clar … „bine, bine”, zic, „da’ care e treaba cu acronimele ?” … o fi crezut ca ma dau la el, era clar ca nu ii placuse deloc cuvantul – „adica ?” – „pai aici vad ca este @#$%* pe cand la modelul acela este @#$%&” – „aha”, zice de sus cu aeru’ de „bă, da’ fraier ma’ esti daca nici atata lucru nu stii”. Si incepe sa imi turuie „savant” niste definitii … „da’ pot sa si vad diferenta ?” – „adica ?” – zic abrupt : „porneste te rog teveurile sa si vad in ce consta toata chestia asta savanta pe care mi-ai livrat-o” … incepuse sa de-a din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca alea-alea, de genu’ „io vand nu sunt menajera” da’ pan’ sa se si exprime, i-am „trantit-o” scurt „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit. Tu bagi mana in cutie dupa telecomanda, eu bag mana in buzunar dupa bani. Vrei sa ii cheltui aici cu tine sau vrei sa ma duc in alta parte ?” … bineinteles ca toata gargara tipului era o frectie care sa ma fi facut sa scot fo’ 500 de lei in plus. L-am privit „hai ca te balbai” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
Uneori iti lasa impresia ca te cred dusmanul lor ! Nu se mai face comert. Sau cum zicea bunicu’ : „De cand nemtii fac comert si evreii razboi s-a dus totu’ de râpa”.
Specialistii lu’ peşte prajit care cred ca daca vrei un ghivent trebuie sa fii doctor in ghiventarie … bă figurantilor, nu ajungeti voi la mine cu computeru’ virusat de la site-uri porno ? Sa vedeti ce va fac ! 🙂 🙂
@Someone: acu’ vrei sa faci ca aia de pe vremuri din fata de la cinema „Am unu’ in plus, ti-l dau cu pretul lui, nu castig nimic…” ? 🙂
Draga Someone, eu pot spune cu mandrie ca am schimbat singura siguranta arsa (nu cea din casa, ci aia veche si urata de pe palier), am desurubat, desfacut doua capace, am bagat lita, am pus totul unde era si am insurubat-o la loc. Nu m-am curentat si nu am lasat blocul fara curent. Poate ca fata de altele nu pare mult, dar eu ma simt victorioasa…. 🙂
tovarăşu Sam Oan, projectaţi dvs cu WD40 (tub cu albastru, în comerţu capitalist) peste sifon, rumegaţi un bonbon si apoi procedaţi la tortura cu cheea. Zeama aia face minuni la încleştare!
apoi luaţi obectu rupt şi vă deplasaţi la magazinu’ care este şi acolo îi comunicaţi lu’ tov. gestionar „iete d-ăsta îmi trebe unu’, numa’ că nou şi bun”.
Se numeşte delegarea responsabilităţii. De acum, e răspunderea lu’ tov. magazoner să găseşte potrivitul.
Sigur, se poate întâmpla să se întâmple o remarcă, la general, lansată către tovarăşii instalatori din magazin, de genul „bă gigule, astea nu e de la d-alea dă fontă, vechile?” sau direct către matale „da’ nu vreţi pe cineva priceput, să vi-l puie la loc cum trebe?”
La prima întrebare nu se răspunde, e provocare pe faţă. La a doua se zice subtil „păi dacă-mi daţi mneavoastră ce trebe, îl şurubesc io la loc, dă-l în cheie dă sifon”.
Şi mai am întrebare dă ordin tecnic: coloana o aveţi den fontă, sau d-astelea modernele, dă peveceu?
Să nu vi s-e-n-funde 😀
🙂 🙂 … dap. Da’ incearca sa o cumperi pe ailalta de la alt magazin sau macar incearca pe alta tura. Este greu de suportat privirea-greata si ranjetul „He, da’ fraier ma’ esti”.
Am „patit-o” cu un „merciăndaizăr-specialist” cand am vrut sa imi cumpar un teve. Magazin mare (nu spui care), gasesc doua modele pe care le diferentiau doar niste @#$!& de pe etichete. Ma adresez unui obosit care şoma prin zona – „te rog, spune-mi care este diferenta intre X si Y” – „pai asta e mai ieftin” – era clara directia in care evolua dialogu’ … „dar care este diferenta intre acronime ? – „adica ?” s-a vazut ca l-a socat cuvantu’ – „diferenta dintre @!#$ si @!#$*” – se repede in mine cu o cascada de definitii savant-aiuritoare – i-o tai abrupt : „bine, bine, da’ pot SA SI VAD diferenta asta ?” – a inceput sa dea din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca nu e alea-alea de genu’ „io vand nu sunt menajera” – „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit, daca bagi mana in cutie dupa telecomanda s-ar putea sa bag mana in buzunar dupa bani, intelegi acu’ ?” – parca sugea dintr-o lamaie cand povestea si arata cu deştu’ in ce constau diferentele … L-am privit scurt la modul „habar nu ai sa explici” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
„Specialistii” lu’ peşte … au impresia ca daca vrei un ghivent tre’ sa fii doctor in ghiventarie. Si cateodata imi lasa impresia ca ne considera dusmanii lor.
Figurantilor, ajungeti voi la mine cu computeru’ virusat de la site-uri porno ! Sa vedeti ce va fac ! 🙂 🙂
P.S. Am tot televizorul „veteran”, am inceput sa invat @!#$, si ceva in plus. Data viitoare le-o „trag” ! Ma incanta faţa lor cand le zici „stiti sau trebuie sa chemati pe cineva care stie ?” 🙂
🙂 🙂 … dap. Da’ incearca sa o cumperi pe ailalta de la alt magazin sau macar incearca pe alta tura. Este greu de suportat privirea-greata si ranjetul „He, da’ fraier ma’ esti”.
Am „patit-o” cu un „merciăndaizăr-specialist” cand am vrut sa imi cumpar un teve. Magazin mare (nu spui care), gasesc doua modele pe care le diferentiau doar niste @#$!& de pe etichete. Ma adresez unui obosit care şoma prin zona – „te rog, spune-mi care este diferenta intre X si Y” – „pai asta e mai ieftin” – era clara directia in care evolua dialogu’ … „dar care este diferenta intre acronime ? – „adica ?” s-a vazut ca l-a socat cuvantu’ – „diferenta dintre @!#$ si @!#$*” – se repede in mine cu o cascada de definitii savant-aiuritoare – i-o tai abrupt : „bine, bine, da’ pot SA SI VAD diferenta asta ?” – a inceput sa dea din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca nu e alea-alea de genu’ „io vand nu sunt menajera” – „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit, daca bagi mana in cutie dupa telecomanda s-ar putea sa bag mana in buzunar dupa bani, intelegi acu’ ?” – parca sugea dintr-o lamaie cand povestea si arata cu deştu’ in ce constau diferentele … L-am privit scurt la modul „habar nu ai sa explici” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
„Specialistii” lu’ peşte … au impresia ca daca vrei un ghivent tre’ sa fii doctor in ghiventarie. Si cateodata imi lasa impresia ca ne considera dusmanii lor.
Figurantilor, ajungeti voi la mine cu computeru’ virusat de la site-uri XXX ! Sa vedeti ce va fac ! 🙂 🙂
P.S. Am tot televizorul „veteran”, am inceput sa invat @!#$, si ceva in plus. Data viitoare le-o „trag” ! Ma incanta faţa lor cand le zici „stiti sau trebuie sa chemati pe cineva care stie ?” 🙂
🙂 🙂 … dap. Da’ incearca sa o cumperi pe ailalta de la alt magazin sau macar incearca pe alta tura. Este greu de suportat privirea-greata si ranjetul „He, da’ fraier ma’ esti”.
Am „patit-o” cu un „merciăndaizăr-specialist” cand am vrut sa imi cumpar un teve. Magazin mare (nu spui care), gasesc doua modele pe care le diferentiau doar niste @#$!& de pe etichete. Ma adresez unui obosit care şoma prin zona – „te rog, spune-mi care este diferenta intre X si Y” – „pai asta e mai ieftin” – era clara directia in care evolua dialogu’ … „dar care este diferenta intre acronime ? – „adica ?” s-a vazut ca l-a socat cuvantu’ – „diferenta dintre @!#$ si @!#$*” – se repede in mine cu o cascada de definitii savant-aiuritoare – i-o tai abrupt : „bine, bine, da’ pot SA SI VAD diferenta asta ?” – a inceput sa dea din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca nu e alea-alea de genu’ „io vand nu sunt menajera” – „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit, daca bagi mana in cutie dupa telecomanda s-ar putea sa bag mana in buzunar dupa bani, intelegi acu’ ?” – parca sugea dintr-o lamaie cand povestea si arata cu deştu’ in ce constau diferentele … L-am privit scurt la modul „habar nu ai sa explici” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
„Specialistii” lu’ peşte … au impresia ca daca vrei un ghivent tre’ sa fii doctor in ghiventarie. Si cateodata imi lasa impresia ca ne considera dusmanii lor.
Figurantilor, ajungeti voi la mine cu computeru’ virusat de la site-uri pentru adulti ! Sa vedeti ce va fac ! 🙂 🙂
P.S. Am tot televizorul „veteran”, am inceput sa invat @!#$, si ceva in plus. Data viitoare le-o „trag” ! Ma incanta faţa lor cand le zici „stiti sau trebuie sa chemati pe cineva care stie ?” 🙂
🙂 🙂 … dap. Da’ incearca sa o cumperi pe ailalta de la alt magazin sau macar incearca pe alta tura. Este greu de suportat privirea-greata si ranjetul „He, da’ fraier ma’ esti”.
Am „patit-o” cu un „merciăndaizăr-specialist” cand am vrut sa imi cumpar un teve. Magazin mare (nu spui care), gasesc doua modele pe care le diferentiau doar niste acronime de pe etichete. Ma adresez unui obosit care şoma prin zona – „te rog, spune-mi care este diferenta intre X si Y” – „pai asta e mai ieftin” – era clara directia in care evolua dialogu’ … „dar care este diferenta intre acronime ? – „adica ?” s-a vazut ca l-a socat cuvantu’ – „diferenta dintre NVB3 si NVD3” – se repede in mine cu o cascada de definitii savant-aiuritoare – i-o tai abrupt : „bine, bine, da’ pot SA SI VAD diferenta asta ?” – a inceput sa dea din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca nu e alea-alea de genu’ „io vand nu sunt menajera” – „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit, daca bagi mana in cutie dupa telecomanda s-ar putea sa bag mana in buzunar dupa bani, intelegi acu’ ?” – parca sugea dintr-o lamaie cand povestea si arata cu deştu’ in ce constau diferentele … L-am privit scurt la modul „habar nu ai sa explici” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
„Specialistii” lu’ peşte … au impresia ca daca vrei un ghivent tre’ sa fii doctor in ghiventarie. Si cateodata imi lasa impresia ca ne considera dusmanii lor.
Figurantilor, ajungeti voi la mine cu computeru’ virusat de la site-uri porno ! Sa vedeti ce va fac ! 🙂 🙂
P.S. Am tot televizorul „veteran”, am inceput sa invat NVB, NVD, si ceva in plus. Data viitoare le-o „trag” ! Ma incanta faţa lor cand le zici „stiti sau trebuie sa chemati pe cineva care stie ?” 🙂
Dar de ce tii tu cu tot dinadinsul sa faci pe inginerul si de ce nu chemi un meserias care cumpara el toate materialele si-ti aduce factura? Sau vrei tu din tot sufletelul sa fii ilustrarea vorbei aleia cu „lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste”? …zise Miorlaul dupa o simbata in care a asamblat singurica-singurica o masa si patru scaune din Ikea 😀
@Miorlaupufos – fiindca (si asta este adevarata) si „meseriasii” sunt (uneori ?) secaturi. Un instalator facea treaba ca sa tina doar vreo doua – trei luni, cat sa se uite de „data trecuta”. Si il tot chemai … cred ca avea doar vreo 10 clienti pe care ii „rotea”.
Este bine sa stii macar „de baza”.
Ete de-aia am eu la loc de cinste in agenda mobilului un instalator, un zugrav si un electrician. Scumpi dar isi fac treaba 120%. Instalatorul vine cu devizul, se duce el frumusel la magazin, ia tot ce trebuie, aduce factura, face treaba si pleaca in boii lui. Asijderea aia doi. Merita o suta-doua de mii in plus.
@Miorlaupufos – esti detinatoarea unei adevarate averi !! Cumva (daca se pune problema) esti dispusa sa şeruieşti ?
Am trimis un comentariu (chiar de vreo trei ori) insa nu apar online. Este vreo problema ? 🙁
Vad ca „reclamatia” apare … @Someone, te rog, sterge aceste doua comentarii. Multumesc.
🙂 🙂 … dap. Da’ incearca sa o cumperi pe ailalta de la alt magazin sau macar incearca pe alta tura. Este greu de suportat privirea-greata si ranjetul „He, da’ fraier ma’ esti”.
Am „patit-o” cu un „merciandaizar-specialist” cand am vrut sa imi cumpar un teve. Magazin mare (nu spui care), gasesc doua modele pe care le diferentiau doar niste acronime de pe etichete. Ma adresez unui obosit care soma prin zona – „te rog, spune-mi care este diferenta intre X si Y” – „pai asta e mai ieftin” – era clara directia in care evolua dialogu’ … „dar care este diferenta intre acronime ? – „adica ?” s-a vazut ca l-a socat cuvantu’ – „diferenta dintre NVB3 si NVD3” – se repede in mine cu o cascada de definitii savant-aiuritoare – i-o tai abrupt : „bine, bine, da’ pot SA SI VAD diferenta asta ?” – a inceput sa dea din colt in colt ca nu e telecomanda, ca nu e bagat in priza, ca nu e alea-alea de genu’ „io vand nu sunt menajera” – „stimabile, am 3000 de lei de cheltuit, daca bagi mana in cutie dupa telecomanda s-ar putea sa bag mana in buzunar dupa bani, intelegi acu’ ?” – parca sugea dintr-o lamaie cand povestea si arata cu destu’ in ce constau diferentele … L-am privit scurt la modul „habar nu ai sa explici” si am plecat. Imi pare rau de cel care a venit dupa mine :).
„Specialistii” lu’ peste … au impresia ca daca vrei un ghivent tre’ sa fii doctor in ghiventarie. Si cateodata imi lasa impresia ca ne considera dusmanii lor.
P.S. Am tot televizorul „veteran”, am inceput sa invat NVB, NVD, si ceva in plus. Data viitoare le-o „trag” ! Ma incanta fata lor cand le zici „stiti sau trebuie sa chemati pe cineva care stie ?” 🙂
@ Valentin Sigur ca da, daca ai nevoie de unul din astia trei iti dau telefoanele lor. Zugravul face toti banii, are si newsletter, imi trimite poze de pe la lucrari, n-ai vazut asa ceva. La mine acasa cind a lucrat, seara facea si curat dupa el.
„Ceilalţi clienţi sunt, clar, Instalatori. Se simte în felul apăsat în care păşesc, în siguranţa pe care o manifestă, în privirile tăioase, pe care şi le feresc unii de alţii, probabil ca să nu se transforme reciproc în stane de piatră (în formă de robineţi industriali).”
LOL. Una din bijuteriile literaturii romane de pina acum, alaturi de „maninc si pling, maninc”, „si deodata-n jurul meu, natura” si „de ce dai, ma, de ce?”. Ca sa nu uitam de Baltagul, evident.
La noi la clubul de rugby Old Boys unul din jucatorii de baza, da’ de baza, e Adi Instalatorul. Poate sa joace cam orice pe gramada, ca e mare si percutant. Am avut onoarea sa fiu la mermeleala alaturi de el, pe post de sidekick, si stiu ce spun. Unde da Instalatoru, nu se trece nici cu zeama de anestezic.
Iar Instalatorul nostru, de regula linia intii, pilier dreapta, se potriveste perfect in descrierea lui Vlad. Serios, cu un fatzau care te baga direct in pamint, chiar si fara sa-ti dea placaj, cu o seriozitate demna de marile mistere ale tzevilor de un tzol si ceva, numere transcendente. In rest, baiat bun, camarad nemaipomenit, cu o singura exceptie: sa nu te nimeresti in echipa cealalta, ca atunci intra in lucru conceptul de ‘percutie’, ‘shtamf’, ‘da trenu peste tine’.
Si mai e ceva de adaugat: in spatele liniei maxilarului de erou wagnerian, dincolo de aparenta de The Strong Silent Type, de fapt instalatorul nostru este unul din practicantii semi-profesionisti de wwing.
Nu, nu jazz. Celalalt fel de swing. The real swing.
Deci aparentele inseala. Cind mai trecetzi pe linga un Instalator pe la rafturile de la Bricolage, ginditi-va: ii place oare swingul?
😉 :rofl:
@Miorlaupufos – multumesc. Este cat se poate de linistitor sa stii ca pot avea acces la o asemenea comoara.
Poate ar trebui sa iei in calcul si mutarea la alta locatie. Decat sa repari tu, mai bine lasi reparatia urmatorului proprietar.
E mai grav cand se intampla asta intr-o gospodarie de ingineri. 🙂
Greseala iti apartine!
Trebuia sa te sfatuiesti si cu portarul inainte de a pleca la targuiala prin sat.
Am şi eu un sifon de reparat în baia de serviciu. Crezi că un castronel de 0,5 l. şi o găleată de 10 l. ar fi suficiente? Te întreb, că pari să te pricepi. 😀
@Dan Andrei: super solutie….cum ar veni, daca te doare unghia unui deget, varianta smart e sa-ti tai dracu’ tot piciorul….:)
@Miorlau…: te urasc! 🙂 eu tot sambata, tot IKEA, dar doar o masa de comp; a trebuit sa chem un amic sa termine ca nu m-am descurcat….si eu sunt băieţel, se presupune ca ar trebui sa bricolez cu mare aplomb
Cind aveam vreo 12 ani am inlocuit un sifon la baie cu o pilnie facuta dintr-o coperta de carte. Solutia s-a dovedit a fi un succes si doar obrazul subtire de „telectual” cu patalama poaspata in Poli a facut ca aceasta minune sa fie inlocuita cu un banal sifon flexibil.
@ curly Pai in plus fata de ce scrie in instructiuni de cele mai multe ori mai ai nevoie de o surubelnita normala, una in cruce si un ciocan. Altfel nu-ti iese numai cu accesoriile pe care ti le dau aia. Gata, nu ma mai laud cu ferestrele pe care le-am vopsit si alte ispravi asemanatoare.
@Miorlau…: surubelnita in cruce n-aveam, dar m-am dus sa-mi cumpar (ok, mic burghez fiind, am achizitionat o trusa intreaga pe care am si facut-o cadou amicului care mi-a montat masa, la mine n-avea sens sa stea), ciocan nu era nevoie – problema a fost ca instructiunile erau niste desene din care n-am reusit sa ma dumiresc cum/unde trebuie sa infiletez niste suruburi………….oricum eram impotriva conceptului ikea, iar pe Kamprad il consider printre ipocritii planetei…. acum am si verificat ca o mare tampenie
si be), vopsitul nu se pune, asta-i prea simplu 🙂
Mai bine tine minte altfel de marimi: 30, 40, 50. Cam astea sint in sistemul metric. Aste cu toli ma doboara. dar le-am invatat de nevoie ca eu mi-am montat chiuvetele si cabina de dus. Si alte nimicuri de astea. Inca am o sacosa plina cu chestii luate pe linga 😀
@ curly Zaaaau? Ia sa te vad eu cum vopsesti ferestrele in doua nuante de vopsea? Si ce vopsea folosesti astfel incit sa nu ai nevoie de diluant si sa nu faci o cocina in jur?
Ipocrit, ipocrit, dar pare sa aiba dimensiunile ideale la barbati: 80-40-20. 80 de ani, 40 de grade febra, 20 de milioane de coco in cont.
Miorlau Pufos – cum adică, să las pe altul la chiuveta mea? Păi onoarea mea de mascul, de homo habilis, ce se mai alegea de ea?
Glass and Iron – nu ştiu ce s-a întâmplat, văd c-au apărut toate. Trebuie un refresh la blogul ăsta…
Turambar – deodată, swingul nu mai pare aşa atractiv…
@ Someone Pai nu stiu daca mai are legatura cu onoarea de mascul, mai degraba cu priceperea. Daca tu nu lasi un instalator la chiuveta ta, poate ca in curind un zugrav n-o sa te mai lase la pupitrul stirilor. Fiecare sa faca ce stie mai bine.
bre omule aveai 2 alternative simple: luai cu tine sifonu rupt ori pozai cu telefonu si le aratai la magazin si scapai de griji
Cel mai simplu: mergi cu „jmecheria” stricata si arati, in limba gimnastica: vreau fix din asta 🙂
Works like a charm
Omu’ cât trăieşte învaţă.. asta evident după fiecare greşeală! 🙂
Excelent, domnule Petreanu! Si comentatorii is de aceeasi calitate, prima intai! Mi-a placut mult de instalatorix:))
Instalatorix are un anume background cu literele 🙂
Mi-a adus aminte de articolul tau: http://9gag.com/gag/56119/
Nici eu nu ma pricep deloc la instalatii si de profesionisti e foarte greu de dat (adevaratii profesionisti). De aceea prefer sa apelez direct la o agentie sau firma care ofera special doar aceste servicii.