Rămâneți cu Victor Ponta, fiindcă nici nu ştiți cum pierde

Grăbit ca fata mare la măritat, Victor Ponta anunţa miercurea trecută o mare înţelegere cu partidul-televizor al lui Dan Diaconescu, în scopul contracarării noii alianţe PNL-PDL.

O săptămână mai târziu, se observă că alifia minune care ar fi trebuit să oblojească julitura făcută de liberali a provocat doar usturimi politice suplimentare. Nu doar că alianţa cu PPDD nu se leagă, dar a avut, ca efect, şi oţărârea celorlalţi co-guvernanţi, UNPR şi UDMR.

Prin mişcarea aceasta de ucenic vrăjitor ameţit de propriile-i fumuri, dl. Ponta a reuşit să agraveze o situaţie ce nu era tocmai fericită, dar în nici un caz dramatică.

Fără liberali, PSD nu risca nimic în Parlament, unde (dl. Hrebenciuc) a avut grijă să-i pună deoparte o zestre frumuşică de traseişti, mulţi dintre ei taman de la PPDD, şi unde beneficiază şi de sprijinul altor partide mai mici sau mai mari.

Nu majoritatea parlamentară era ţinta PSD atunci când l-a invitat la dansul nupţial pe Dan Diaconescu. Ţinta era reprezentată de Consiliile Judeţene. Acolo, adică la ţuţuroiul fermecat pe unde curg banii de la centru, situaţia e mult mai proastă, pentru că robinetele au căzut în mâna opoziţiei: PNL şi PDL fac majorităţi pe unde-apucă, ceea ce înseamnă acum în prea multe locuri pentru liniştea PSD. Se vede acum că ideea parităţii PSD/PNL pe listele electorale ale defunctei USL a fost o idee proastă, exact aşa cum avertiza Ion Iliescu.

Pe Victor Ponta îl trec probabil fiori reci gândindu-se cum vor arăta prezidenţialele în aceste judeţe în care nu PSD ar deţine controlul total. De aici şi nerăbdarea de a le recupera, cu orice preț, chiar şi prin cooptarea lui Dan Diaconescu la guvernare. Dl. Ponta a socotit că, dacă se lipește de consilierii județeni ai PPDD, face majoritate și liniște. Atâta inadecvare din partea unui lider politic, mai rar: cum să nu pricepi că PPDD e o himeră, că micii săi profitori de război n-au fost adunați laolaltă de altă ideologie decât cea a propriului interes? Nu Dan Diaconescu le e șeful, ci oricine dă mai mult. Poa’ să promită domnu’ Dan din portbagajul dedemobilului ce-o vrea el și cui o vrea, dar în județe fiecare pepededist ascultă numai de chiorăielile propriei burți.

Iată cum dl. Ponta descoperă, pe propria-i piele, că „orice preţ” poate însemna chiar asta, nu doar o sintagmă pur teoretică, şi trebuie să fii pregătit şi pentru plata lui.

UDMR şi UNPR ameninţă acum cu întoarcerea armelor dacă la guvernare ajunge PPDD. De unde planul era să facă majorități în câteva județe aflate în cumpănă, rezultatul e că-i dau aliații cu pisica moartă pe la nas: cum ar fi să piardă guvernarea din prea multă lăcomie, cu numai 6 luni înainte de prezidențiale?

Momentul acestei crize e prost pentru pesedişti – dar era inevitabil să se-ntâmple aşa: trădările, mai ales în politică, se produc doar când dor mai rău. Victor Ponta dă acum înapoi şi aruncă vina pe Liviu Dragnea. Insuficient – mai ales pentru restul haitei din PSD, care simte că liderul e slab şi dezorientat – iar haita din acest partid nu-şi iartă niciodată liderul care se-mpiedică: Iliescu, Năstase şi Geoană pot depune mărturie, şi chiar şi Ponta, de când participa el însuşi la sfârtecarea ritualică a şefului.

Iată cum marea manevră strategică a lui Victor Ponta, prin care urmărea punerea în defensivă a opoziţiei, se transformă într-o retragere dezordonată. Vestea proastă pentru pesedişti este că, dacă nu reuşesc să se oprească la toamnă pe aliniamentul Cotrocenilor, s-ar putea să nu mai rămână nimic din ei. Dar asta ar fi o veste bună pentru România.