Sinecuricii la putere

Știm cu toții care este boala mortală a administrației de stat din România: impostura. Adică faptul că într-o mulțime de posturi cu putere de decizie din țara noastră, unde se stabilește destinația a milioane de euro și se influențează soarta a mii de oameni, ajung persoane fără absolut nicio pregătire în domeniul respectiv – ba, mai mult, adesea fără niciun fel de pregătire, experiență, studii sau cultură profesională în niciun domeniu – sau, în cel mai bun caz, oameni care, dacă au făcut totuși ceva în viață, au făcut în alte domenii decât cele unde sunt puși acum să ia decizii.

Dar cine-i promovează pe acești oameni în locurile unde n-au ce căuta?

Păi, cum cine, partidul – sau partidele de la putere.

Acum, trebuie clarificat ceva – numirea de către partidul de guvernământ a unor oameni în posturi cheie nu este greșită în sine. Aceasta este metoda prin care partidul – sau partidele – care câștigă alegerile cu un anumit program electoral se pot asigura că politicile comunicate și promise electoratului sunt și puse în practică. E ok așa și e corect să se întâmple asta.

Doar că aceste numiri trebuie să respecte anumite reguli nu doar legale, ci și de bun simț și responsabilitate elementară – iar prima este omul potrivit la locul potrivit, și oameni care se pricep, numiți în domeniile la care se pricep, și care, desigur, împărtășesc și valorile partidului câștigător în alegeri.

Doar că în țara noastră care rămâne, încăpățânat, o țară a formelor fără fond, numirile politice sunt folosite pentru a da o pâine de mâncat și-un os de supt unor sinecuriști care n-au nicio legătură cu postul respectiv, alta decât să ia bănuții de salariu și indemnizații și să semneze la cerere, fără nici măcar să înțeleagă ce li se cere.

Evident, cei numiți în acest fel nici măcar nu știu ce și de ce li se oferă.

Iată cazul șefei de la Organizația PSD Călărași, Marinela Voivozeanu, o fostă ziaristă care a studiat să devină inginer agricol, a devenit secretara președintelui Consiliului Județean Călărași, eternul Vasile Iliuță, de unde a fost numită șef de bibliotecă municipală în oraș, și care tocmai a fost parașutată în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai-Mangalia.

Este ceva atât de bizar încât chiar și ea însăși se declară mirată de funcția pe care a primit-o de la partid. „Cine m-a selectat acolo nu ştiu”, a declarat ea pentru ziarul Libertatea, după care a adăugat: „Mă gândeam că poate e ceva pe educaţie, pe cultură. Eu sunt şi directoarea bibliotecii de la Călăraşi şi facem acţiuni frumoase şi cu copiii.”

Doar că PSD a considerat că poate face acțiuni frumoase și cu cei 1300 de muncitori de la șantierul naval 2 Mai – Mangalia.

În fond, și bărcuțele de hârtie pe care le faci cu copiii și navele de mare tonaj tot pe apă se pun.

Luată la bani mărunți, dna Voivozeanu descrie sistemul halucinant prin care este deprofesionalizată și abuzată sistematic administrarea României:

„Toate organizaţiile din ţară (adică de partid, n.m.) propun oameni din teritoriu pentru a fi promovaţi în consilii de administraţie sau unde se poate: ministru-secretar de stat, secretar de stat etc. Deci, dumnealui (Vasile Iliuţă, șeful PSD Călărași, șef al CJ Călărași – înainte, aceleași funcții, dar la PNL; traseism politic la nivel înalt, adiucă) deci Dl. Iliuță a plecat cu nişte CV-uri la Bucureşti. Nu doar cu al meu. Şi după aceea am fost selectată. Nu e doar CV-ul meu, ci şi al altor colegi de aici, din Călăraşi. Şi nu se întâmplă doar în Călăraşi această promovare a tinerilor sau a oamenilor care sunt angrenaţi în munca de partid. Ci peste tot în ţară! Acum, că m-au selectat pentru Şantierul Naval, nimeni n-a ştiut aşa ceva. Nici nu m-a întrebat cineva. Numirea era deja făcută când am aflat.”

Iar dacă iei la bani mărunți membrii consiliului de administrație al acestei companii (numiți de anonimul care e ministrul al Economiei, un anume domn Marian Spătaru), deci la conducerea singurei companii navale de stat a României sunt diverse cunoștințe și pile ale ministrului și ale unor baroni locali, cu experiență profesională ca șefi de cârciumi, agenți de asigurări, lucrătoare pe la saloane de cosmetică sau secretare pe la cine știe ce șef din vreun minister, de unde s-au învârtit de-o sinecurică de câteva mii de lei lunar fără nicio idee despre ce-o fi cu domeniul respectiv.

Poate merită spus și că, la începutul acestui an, muncitorii de la acest șantier, deținut în proporție de 51% de statul român, au protestat public, cerând o mărire salarială de aproximativ 200 de lei fiecare. Protestele au avut loc în pauza de masă, ca să nu fie întreruptă producția. Neimpresionat, statul a răspuns că n-are atâția bani.

Indemnizațiile administratorilor numiți politic, fără ca măcar să știe ce surpriză li s-a făcut, sunt de 3500 de lei pe ședință.