Sir Octavian pândește clienți, parcat sub un copac, cu acea răbdare resemnată a pescarului fără noroc. Nu e ora bună; dimineața a trecut, după-amiaza încă n-a-nceput. Plictiseala-i dă târcoale lui Sir Octavian, dar nu se-ncumetă să lovească: omul pare să aibă un lung antrenament în acest joc al așteptării. E impermeabil la plictis. Plictiseala e intimidată.
Sir Octavian s-a-ntors de două luni din Scoția, unde a făcut tot taximetrie. Îmi arată legitimația eliberată în comitatul Fife. Nu i-a plăcut deloc în Scoția. Prea multe femei bete. Prea mulți mitocani. Nici n-avea ce vorbi cu ei. Abia acolo a simțit cum înțeapă plictisul: păi să nu poți povesti cu clientul?
Pe antebrațul stâng și-a tatuat „nihil sine deo”. După ce trag un cadru, îmi arată și antebrațul drept, pe care și-a tatuat „zeitgeist”. Apoi trage mai sus mâneca tricoului, pentru că mai are și alte tatuaje, un V într-un cerc, un „tzm” în alt cerc.
Îi cer o adresă de mail, să-i trimit poza. Îmi dă o carte de vizită. Adresa începe, firește, cu „siroctavian”.
23 comentarii Adaugă comentariu
Toti cei cu „nihil sine deo” au tarifele la vedere, siroctavian pentru kilometri iar tata popa pentru coliva. 🙂
😀 …da’ sistem audio cu subwoofer în portbagaj avea? Din ăla imens care nu-ți mai lasă loc de bagaje?
Iei multe bagaje, faci comanda, vine taxiul si vezi daca au loc in portbagaj. Simplu si rapid.
:)) Oricum , pare genul de taximetrist care îți face capul „călindar” cu ultimele bârfe din zona politico-mondeno-sportivă. De aceea are și aerul de om plictisit…nu are cu cine da share la noutăți
Veti rade Domnule Johannis, dar, nu ii place fotbalul, e total paralel cu acest sport, nu discuta politica, nu ii plac mondenitatile. Mai bine discutati filozofie. Dar, fiecare cu pasiunile lui.
Oh, atunci toată stima, dar pentru a discuta filosofie ar fi necesar și un pahar de vin bun și o perioadă mai lungă de timp, nu cât durează o cursă de taxi. Așa simt eu. Oricum, am întâlnit și șoferi de taxi melomani, cu care am discutat despre compozitori, muzică clasică, și un pic de jazz… etc, deci nu mă mir. Ah, precizez, nu aveau subwoofer. 😉
Sunt oameni si oameni, la fel si soferii de taxi. Si Octavian asculta muzica. I-a fermecat pe cei din Scotia cu muzica lui. Ii place sa studieze caracterul uman in general. Este un fin observator. Iar o discutie pe teme filosofice si un pahar cu vin bun, i-ar placea cu siguranta.
Multumim pentru comentarii si aprecieri!
Sa stii ca a fost foarte simpatic, nu-l judeca.
🙂 In astfel de momente ma simt m….. ca sunt.. Ba nu, in astfel de momente ma intreb cum ajung omanei ca Sir Tavi, sa presteze in tari din Vest.
Domnule Petreanu, v-a spus Octavian ca vorbeste foarte bine engleza, franceza si italiana? Si ca a ales Scotia pentru ca aici i-a fost foarte greu sa gaseasca ceva de lucru?
nihil sine deo – adica „daca nu te shpreiezi, nu faci nimic”?
Exact asta inseamna! Nu dai cu parfum, „parfumezi” tu de la distanta. Mai ales pe caldura asta!
cred că am citit undeva de-un SIR adevărat (pe linia literaturii) care locuia la Londra și și-a achiziționat propriul taxi (inclusiv cu licența) pentru deplasarea în oraș (era entuziasmat întrucât putea descoperi noi caractere pentru personaje literare-prin intermediul clienților ce-i transporta; relata că beneficiază și de facilitățile de trafic pentru mijloacele de transport;…)
Misto idee 🙂
Exista si o emisiune a BBC-ului (cred) in care o tipa (realizatoarea emisiunii) vizita un oras doar din taxi. Soferul de taxi era platit pentru trei zile in avans si ii arata locurile cele mai frumoase, interesante (in opinia lui) ale orasului respectiv. Nu era numai un documentar turistic, pentru ca era descrisa si viata respectivului sofer de taxi, uneori ii era vizitata familia, se lua masa impreuna.
O emisiune chiar placuta si a avut ceva episoade, spre norocul ei realizatoarea nu a vizitat Bucurestiul cu un taxi din preajma aeroportului. 🙂
…iar șoferul i-ar fi arătat frumusețile păduriștilor din apropiere.
Am impresia că te referi la Stephen Fry; nu a primit încă vreun titlu de la regină.
Eu las bacsis mai mare daca taximetristul face conversatie si e glumet. Unul mi’a povestit despre drumetii in munti, altul de copiii lui, etc. Mi se pare sec sa stau cu un strain in masina in liniste.
Dacă ești de sex feminin, drăguță, tânără, în genere orice bărbat va încerca să fie glumeț…că deh, așa suntem noi croiți.
Da, asta este croiala, mai ajusteaza femeile pe ici pe colo, dar esentialul ramane!
mda, asa au ele impresia, ca ajusteaza… doar in spatele fiecarui barbat sta o femeie… sau invers?
” Nu i-a plăcut deloc în Scoția. Prea multe femei bete. Prea mulți mitocani. Nici n-avea ce vorbi cu ei”
Sa nu mai vorbim de Scottish English, sau, mai rau Gaelic, in care bolborosesc aia… pai se compara cu limba marelui Will ?
In plus, aia, chitrosi, nici n-au auzit de vorba aia, „nihil sine tip”, ai dreaq analfabeti.
Cred ca nihil sine tip a pus capac 🙂