Constatări
1. Cel mai dureros lucru când ai febră musculară? Să ţi se înnoade şireturile.
2. Credeaţi că nu se lucrează la Pasajul Aerogării-Băneasa, nu? Forează în draci. Îmi vibrează biroul de zici că au pus o cisternă de cârtiţe la treabă. Sper să rămânem fiecare în lumea sa.
3. Dilema traficului bucureştean: să rămâi în maşină şi să întârzii mereu ori să-ţi iei motocicletă ca să ajungi mai devreme, dar numai pentru un timp.
Ți-a plăcut acest articol?
Bine văzută prima… e chiar nasol să ai ceva treabă pe jos. Sau cu â€aplecareâ€. Deci te-ai apucat, totuşi… Ce să zic? Te invidiez.
Mă, tu nu te uiţi la meci? Asocialule 🙂
Esti si la cura de slabire? Sa-ti iei o lanterna sa o ai la indemana in caz de surpari… Motocicleta!? vrei sa ne parasesti!?
Nu mă uit, fată. Mă uit la sport, de obicei 😀
e un lucru mai dureros ca asta. Sa ai diaree in timp ce ai febra musculara…
Gabi – m-ai spart cu asta… Duamneeee, eu am scris din proprie experienţă cu şireturile, sper că ţie ţi-a povestit cineva 😀
Rareş – hai că joacă bine Clujul, nu fi rău.
Dane, nu, e mai simplu, am înţepenit de tot şi nu vreau să risc un echer de 5 zile când mă aplec după pantofi, na.
Eu nu ma uit. Vad ca febra musculara nu te-a impiedicat sa publici. Sa inteleg ca doar muschii de la picioare dor? Cui pe cui se scoate, deci fa miscare si nu dispera. Totul trece.
Vax – păi nu scriu bre cu muşchii, alţii o fac, eu nu ştiu cum 😀
La 3 trebuia sa ne simtim cativa? 🙂
si eu am dilema numarul 3. cred ca o rezolv primavara viitoare 🙂
Numai dacă obişnuiţi să călcaţi motociclişti în pauza de prânz, domnu’ Costin 🙂 Ceea ce aud că nu e cazul, ba dimpotrivă. Dv şi dlui Şofer de mai jos, aveţi grijă. În fond, ce atâta grabă, că de prin ’90 nu mai dau turcii…
Ia-ti metrou si ajungi mereu la timp!
Da super….mai ales cand febra e la abdomen
Sunt curios daca il termina inainte de as termina prietenul meu casa….a inceput odata cu ei…am pus pariu.
Eu am renuntat la masina. O folosesc numai atunci cand am ceva greu de dus de colo colo. in rest…..mi-am luat bicicleta. Mai fac un pic de miscare si nu in ultimul rand distantele in Bucuresti se parcurg in minute … Lira (13 sept) – Unirii = 10 min, Unirii – Victoriei = 10 min etc. Singura problema este faptul ca pare a fi un sport extrem. Nimeni nu te fereste, nimeni nu-ti da prioritate, chiar pot sa spun „din contra”. Dar am invatat sa ma apar singur.
Despre pistele de bicicleta….sa fie de capul alora de le-au facut.
Ailaic, aşa aş face, crede-mă, dar oricum o dau, cu 2 linii de autobuz şi 2 de metrou durează mai mult decât cu maşina. Vreau metrou în oraş! (am mai scris despre asta)
Sorin – eu am mers cu bicicleta la muncă vreo 10 ani, pas mal! Problema e că acum mi se pare că a devenit realmente riscant…
Eu am două întrebări! OK, se forează, cârtiţele dracu’… Dar cum se simt peştii? Vibrează mărunţel în suc propriu?
Deci se lucrează. Forează. No country for old men.
1. Parca mai nasol e sa razi. Participa la actiunea asta o gramada de muschi mici si rai. Care in cea mai mare parte a timpului stau pititi, nici nu stii ca exista. Iar cand vrei sa te distrezi lovesc cu sete.
Se pare ca este mai periculos in trafic cu masina decat cu bicicleta ->
http://danterteci.blogspot.com/2008/10/superbiciclistul.html 😯
Solutia e bicicleta: http://www.len.ro/cycling/o-zi-cu-bicicleta-in-oras/ insa ca sa completez: sau sa mergi cu bicicleta si sa mori pe drum sufocat de praf si fum.
@ len ->
Mijto poza ! 😀
4.Sa lucrezi de acasa. Exclus !:). Mutarea in provincie cu serviciu.
Deocamdata nu am iesit din casa dupa aerobicul de vineri, insa maine sper din tot sufletul sa nu mi se innoade sireturile la adidasi, nu de alta, insa singurele locuri unde nu am febra musculara sunt fata, degetele si gambele.
On the other hand, acum ceva timp va compatimeam pe voi, bucurestenii, pentru nervii pe care vi-i faceti in trafic. Intre timp, si in Iasi a devenit o adevarata placere(a se citi tortura) sa circuli cu masina, mai ales cand ploua…