În bazarul din Isfahan, mii de priviri te urmăresc, te cântăresc, te măsoară şi te cercetează.
Fiecare speră, de fapt, să te opreşti o clipă şi la taraba lui, ca să dea mâna cu tine, un străin, să-ţi ofere un ceai şi să schimbe o vorbă în engleză, presupunând că ştii să vorbeşti şi tu o limbă străină, ca oamenii civilizaţi.
Nu de alta, dar toţi vizitatorii ăştia sunt mereu recenţi. Romanii le-ar fi spus barbari, dar ei, persanii, nu pot prelua nimic de la romani, pentru că, prin comparaţie, chiar şi romanii ăia n-au fost decât un episod în istorie.
Apropo, iranienii vorbesc farsi, aceeaşi limbă pe care o vorbea şi Darius cel Mare.
Unele lucruri e bine să nu se schimbe prea des.
12 comentarii Adaugă comentariu
Apropo de acel marunt „apropo”, unii zic ca nu e chiar asa povestea dacilor romanizati; faptul ca au invatat toti dacii limba romana pe cand doar 14% din dacia fusese sub stapanire romana nu prea are logica. http://www.youtube.com/watch?v=duj_84hnc58
Salut Vlad,
Pe langa scris, intotdeauna ti-am admirat fotografiile pline de expresivitate.
Spune-mi te rog cum reusesti sa prinzi astfel de cadre? Ii spui omului sa sta la poza? De obicei oamenii se mai feresc, nu fac `dragoste` cu aparatul asa cum fac in pozele tale 🙂
Multumesc, Teo. Majoritatea fotografiilor din Iran sunt cu acordul si participarea subiectilor. Domnul din cadrul de azi e o exceptie, l-am surprins urmarindu-ma, dar am vorbit cu el pe indelete dupa. Nu stiu de ce, crezuse ca vin din Polonia, ma tot intreba daca n-am rude pe acolo… Cine stie 🙂
Tot citesc articol dupa articol dar inca nu am aflat daca ai venit din Iran cu covorul zburator sub brat 😉
Depinde iranieni. Unii vorbesc farsi (cei care sunt persani), alti pashto (sau pashtu) un alt dialect care vine din Afganistan.
Chiar nu ai venit decat cu poze de covoare? Eu chiar mi-as fi luat macar unul mic sa cobor cu picioarele dimineata din pat pe el si sa-mi aduc aminte de calatorie. Nu cred eu ca te-ai intors numai cu poze. Cum ti s-au parut ceaiurile? Eu le beau neandulcite sau cu foarte putina miere ca sa le simt gustul. Au o aroma….mmmmm!
Mai am si alte poze, dar nici un covor propriu-zis 🙂
Draga Mihaela Iraniani nu vorbesc Pashtu in afara de Farsi au mai multe dialecte dar nu si pashtu , numai in Afghanestan si o partea din Pakestan vorbesc pashtu
Corect …Mihaela…ceaiurile nu se beau cu zahăr…ca de altfel şi cafeaua. Porcăria aia strică toată aroma. Acum…apropo de Iran…Persia…să nu uităm că Alexandru cel Mare a fost subjugat de cultura lor şi în mai puţin de 5 ani a devenit persan sadea. E o chestie. Vlade…ce faci…mai te duci…???
Daca nu se casatorea Alexandru cel Mare cu o persana probabil ca altfel ar fi stat treburile…dar ca sa creeze o uninune. Asa trebuit. Mai ales ca soldatii lui au fost nevoiti sa-si ia sotii persane. Dar la cate sotii aveau la vremea aceea mai conta ca ai su una persana sau altfel? Totul era ca sotia sa fie tratata „corespunzator”.
Eu cred ca Vlad se va mai duce sa vada Iranul si de data asta vine cu o „persana”, asta pentru ca acel „covor persan” nu l-a dorit. Cine stie ce-si doreste omul! ….glumesc si eu.
Foarte frumos… sper sa ajung si eu odata sa calatoresc pe acolo si sa fac si eu niste poze 🙂
Auzi, dar nu aveaţi congelatoare la hotel??? Că nişte zamă de portocale se mai găsea… 😛
Aoleu, acest comentariu era la faza cu berea, scuze!