Am trecut duminică după-amiază pe lângă „Marşul Regal” – demonstraţia pro-monarhie din centrul Capitalei, pe care unele redacţii au evaluat-o, cu destulă îngăduinţă, la „aproape 1.000 de persoane”. Îmi pare rău că n-au fost mai multe. Zilele acestea, cu ocazia zilei onomastice a MS Regele Mihai, a revenit şi întrebarea aceea de oracol de a […]
Că nu m-am încadrat corect in sensul ăla giratoriu (ca să şi ies din el) nah, se mai întâmplă, numa’ că am fost atât de convins că aveam dreptate încât m-am dus glonţ după Golf, plin de draci. Acum nu prea mi-e clar ce m-aş fi făcut dacă şi oprea: erau 4 hăndrălăi înăuntru. Bine […]
Am încasat nişte proteste azi de la unii cititori: „De ce nu scrii despre Roşia Montană? Ce ai de ascuns? De ce taci?” Nu mi-au picat bine, recunosc. În general, mă enervez când îmi reproşează cineva că n-am scris despre una, alta, când eu tocmai am scris despre altceva. Nu pot produce texte despre orice, […]
A început, duminică, Festivalul „George Enescu”. Este cel mai important eveniment cultural internaţional organizat în România. A ajuns, anul acesta, la o incredibilă a XXI-a ediţie, parcă în ciuda întregii mentalităţi a imposibilului făcut din lene şi nepăsare ce domină, istoric, mare parte a administraţiei româneşti. Fosta mea colegă de la Reporter Special, Anca Grădinaru, […]
Aveam 15 ani când am văzut prima dată The Wall. Claudiu, un coleg de şcoală, avea acasă un ZX 81, un deck AKAI cu amplituner şi boxe de 50 W şi un player VHS, mufat la un Telecolor. Uneori mai invita prieteni la el. Pilotam avioane pe calculator, dacă se încărca, până la urmă, programul […]
Până la urmă, am hotărât că-i mai cinstit aşa, să recunosc că blogul e-n vacanţă, şi el, odată cu mine. Aşadar, în următoarele două săptămâni, vor apărea aici articole noi ceva mai rar. Până trece canicula şi se mai apropie un pic toamna!
Miercuri după-amiază, cineva sună insistent la uşă. Prin vizor, o dreaptă lungă, disproporţionată, dispare în lateralul cadrului, înfiptă în butonul soneriei. La celălalt capăt al ei, mic, portarul, privind fix spre ochiul de sticlă. Cu stânga ţine o pungă de hârtie. Deschid. Portarul e, în mod hotărât, foarte surprins: – Da’ când aţi venit, dom’le? […]
