Un an mai târziu
Azi trebuia să fie ziua cea mare, descrierea epopeii, enumerarea îndoielilor, sacrificiilor, vitejiilor – trebuia să public relatarea luptei şi a bătăliilor câştigate cu greutate, cu efort, cu voinţă.
Azi se împlineşte un an de când am anunţat că mă las de fumat. Azi trebuia să fie, aşadar, o aniversare plină de mândrie, cu surle şi trâmbiţe, cu artificii.
Problema e că… era să şi uit că azi se face un an. Pur şi simplu n-am ce să vă spun şi nici nu simt c-ar fi ceva de sărbătorit.
De fapt n-a fost nici o luptă, nici un efort, nici un sacrificiu. N-a fost nici o pierdere şi n-a fost nici o scofală. Fumam un pachet şi ceva pe zi, în zilele cuminţi, poate mai mult la nervi, şi de pe 1 septembrie pur şi simplu n-am mai fumat şi cu asta basta.
N-am zgrepţănat uşile tutungeriilor, n-am adulmecat fumul altora, n-am tras în piept, instinctiv, odată cu fumătorul de la masa cealaltă. N-am fost în sevraj, n-am avt melancolii şi nici regrete.
Singura îndoială a fost de natură semantică. Nu mi-a fost clar când să trec de la „m-am lăsat” la „nu fumez”. Am lăsat lucrurile să curgă de la sine şi, iată, acum îmi dau seama că spun deja de ceva vreme celor care mă întreabă, când mă întreabă, „sunt nefumător”.
Nicotina e un drog uşor, care creează dependenţă imediat, dar care n-are forţa să provoace şi un sevraj cu adevărat ameninţător. Toată teama de a te lăsa de fumat e doar în mintea noastră, influenţată de nicotină.
Nicotina creează nevoia, nu invers. Înainte de a fi fumat nimeni nu simţea vreo aprigă dorinţă de a aprinde vreo ţigară.
E atât de simplu. Trebuie doar să rupi cercul şi eşti liber. Fără dramatism, fără zvârcoliri, fără dureri. Cine spune contrariul fie se fandoseşte, fie nu înţelege, pur şi simplu, ce-i provoacă dependenţa.
PS – o colegă de la Realitatea a calculat, zilele trecute, că banii cheltuiţi pe ţigări într-un an echivalează cu preţul unui concediu frumuşel. Confirm. Micul progrămel care calculează şi adună date de când m-am lăsat spune aşa: într-un an am economisit 5.020 lei, adică vreo 1.200 de euro, o sumă cel puţin rezonabilă pentru o vacanţă confortabilă.
Mai important, în aceeaşi perioadă n-am mai fumat 9.125 de ţigări.
Deci nu pot sa te felicit, ca n-am de ce ! Ai luat o decizie rationala, economica, sanatoasa, si nu tocmai grea de luat. Dar cum naiba se face atunci ca atatea milioane inca fumeaza? Sunt prosti?
ete fleosc! fix asa-i! sint prosti! acuma du-te fuguta la cercetatorii din Marea Britanie sa ii informezi.
Felicitari si din partea mea. Si eu m-am lasat de fumat de 3 ani si a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o, in viata mea.
Nu exista decat avantaje!
Chiar este o realizare, sa speram ca o sa si tina.
Eu nu m-am lasat niciodata, insa am coborat de la doua pachete si jumatate la nici macar una pe saptamana….
Felicitari. Ma bucur pentru succesul tau, cum la fel ma bucur si pentru al meu: 2 ani jumate daca nu si mai mult de cand nu am mai fumat. Si totul a inceput la fel, intr-o zi cand mi-am zis ca m-am saturat sa nu am bani in buzunar, sa put a tigari, sa nu pot sa fac efort din cauza unei prostii. Acolo am pus punct si asa a ramas pana in ziua de azi.
in teorie, am economisit 80 000 in 7 ani 🙂
Ei, bravo! Mie mi-a fost un pic mai greu, dar numai in primele 3 saptamani. Si da, economiile sunt considerabile 😛
Cum pretul la tigari e in crestere si la electronice in scadere, in 5 ani cu banii economisiti de pe tigari poti sa-ti deschizi televiziunea ta :).
Iar cu resursa umana nu ar trebui sa fie probleme: am inteles ca acum e criza in presa si ziaristii se „vand” din ce in ce mai ieftin.
Felicitari!
Nu toţi, Costin, nu toţi 🙂
Nu te felicit, ca n-am de ce 🙂 N-a fost greu. Stiu, ca si eu m-am lasat asa… brusc. Intr-o seara am fumat juma’ de pachet, iar a doua zi am decis ca vreau sa ma las de fumat. Simplu. Si eficient.
Nu ai facut ceva extraordinar. De fapt… ai revenit la normal!
Pe de alta parte insa, poate ar trebui sa te felicit totusi, pentru ca in zilele noastre… tocmai normalitatea tinde sa devina ceva iesit din comun!
Yay!
A fost o decizie buna. Felicitari.
Si eu pur si simplu n-am mai fumat din 31 dec 2009. Dar sincer tot simt din cand in cand ca as mai fuma o tigara, dar trece cu un pahar de apa/suc 🙂
In sf am prins curaj Vlad si m-am lasat si eu, de aproape 3 saptamani 😀
Brava Cristi!
pentru o asemenea incercare trecuta cu bine [nu scriu bravura pentru ca nu Vi se potriveste] mai ca V-as trimite o pipa veche, ramasa de la bunicul meu, dar intr-o forma excelent pastrata, asa, ca obiect pus intr-un loc unde poate fi observat sau nu;
imi cer scuze pt gluma;
cu sau fara tutun, scrisul merge de minune si asta conteaza…
Cand nu iti mai permite plamanii te lasi sigur…
Ma, multumesc pentru incurajari.
Macar acolo n-ai cum sa te-ngrasi, na.
ba da, ca femeia a inceput sa coaca paine. plm.
Ca să parafrazez un banc mai vechi, dacă te lăsai de droguri, economiseai şi mai mult 😉
Felicitări şi mulţi ani înainte fără tutun ! Eu m-am lăsat doar de 5 luni şi e aşa bine fără tutun. Câteodată îmi vine pofta de o ţigară dar îmi trece. Consider că nu mai are rost să fumez din moment ce m-am lăsat 🙂
Asta arată că dacă vrei… se poate! Felicitări! 🙂
Am fumat fix 22 ani. Cate 20 de tigari/zi, in medie. Am decis sa ma las intr-o zi de Pasti, in 2010 si deja am 1 an si 5 luni. Daca nu citeam articolul asta nu imi aminteam. Pana in 2003 am fumat Carpati-fara.
Greu? Deloc. In 24 de ore stateam lejer intre fumatorii de la serviciu, fara sa bălesc. Acum ziua mi se pare mai incapatoare. Am 200 de minute in plus ca sa ma ocup de altceva si 350 lei mai multi in buzunar. Astea intr-o luna.
Omul meu s-a lasat acum 3 ani juma’ fara probleme sau dureri de cap. Si el a calculat ca, de banii nefumati, facem un concediu bun. Eu se pare ca am economisit si mai mult, ca n-am avut niciodata obiceiul asta pagubos 😀
Felicitari oricum pentru reusita. La cat de greu le este unora, se pare ca este totusi o realizare.
pai si ce? ai mers in concediu mai mult edcat colegii tai fumatori? asta cu banii e bullshit! tigara e o placere si daca o vrei, te costa…si e o placere si la indemana, nu costa f. mult…..spre ex, nici nu se compara cu cheltuielile cu femeile, par exemple 🙂
Eu voi avea pe 4 septembrie un an si o luna de cand am renuntat la fumat. M-am lasat de nevoie (boala). Lasati-va si voi de bunavoie. Va sfatuieste un patit.
bine domle, esti tare. pe bune
devine neinteresant . pare ca ai nevoie de opinia noastra . si n-ar trebui sa stea deloc asa lucrurile .
eu am 3 ani. n-am simtit , n-am adunat nimic. a stiut doar ca nu ai fumez. atat. si ca e mult mai bine.
Mi se pare mie s-au te ai lasat cu ajutorul carti lui Allen Carr ?
Un foarte bun amic s-a lasat in timpul unui meci de fotbal, pe stadion, inconjurat de fumatori! Pur si simplu a spus , dupa tigara asta GATA si i-a pasat restul pachetului unui prieten. A trecut de atunci mai bine de un an 🙂 Mi s-a parut ca a dat dovada de foarte multa tarie de caracter!
Ai citit sau nu cartea lui Allen Carr ???
Da, bre, Carr, nu mai tipa 🙂