Un televizor blestemat
Această relatare este pentru acei câţiva care, cine ştie, din întâmplare (sau ghinion), m-or fi văzut săptămâna trecută, la ceas de seară, scormonind într-un tomberon.
Mai întâi de toate, aş vrea să precizez că nu era oricce fel de tomberon, dintr-ăla pentru gunoi nesortat, aşa, ci era un container pentru carton şi hârtie, da? Deci, ca să n-avem discuţii, era practic… curat. Apoi, chiar există o explicaţie, să ştiţi. Pot justifica totul. Pe bune. Are legătură cu un televizor. Şi vă jur că toată povestea este adevărată.
Cu doar trei zile înainte, cumpărasem un televizor pentru bucătărie – pentru noua bucătărie. Unul dintr-acela cu ecran subţire, uşor, pe care să-l prind în perete, ca să avem la ce să nu ne uităm în fiecare zi – dar, de! oameni de televiziune (cum ar veni), chestii dintr-astea sunt inevitabile.
O dată cu televizorul, am luat şi un suport de perete, la recomandarea vânzătorului (un domn deosebit de amabil, precizez). Am ajuns acasă, am desfăcut cutia tv-ului şi l-am tras afară, am desfăcut cutia suportului şi l-am scos şi pe acesta, doar ca să descopăr că unul nu se potriveşte cu celălalt.
A doua zi de dimineaţă, am cumpărat alt suport, şi el recomandat de acelaşi domn vânzător. Nici acesta, s-a dovedit ulterior, nu se potrivea cu televizorul. Aşa că, evident, am luat al treilea suport, verificat de data aceasta la faţa locului, cu juma’ dintre angajaţii magazinului de faţă, gaură pe gaură la modelul meu de tv.
Acasă, am constatat că şuruburile de prindere erau prea scurte.
M-am urcat în maşină şi am zburat până la Hornbach, ca să cumpăr 4 şuruburi şi să rezolv, dracului, problema (veţi înţelege, desigur, că în acest moment nu mai era vorba doar de chestiunea simplă a prinderii unui obiect comun pe un perete gol. Nu, deja eram implicat în lupta Omului cu Materia, parte a eternei încleştări dintre Voinţă şi Nemişcare, un soi de Prometeu modern, hotărât să smulgă Secretul Montajului din ghearele unor infami şi geloşi zei ai Încremenirii Rigipsului… sau ceva de genul).
Abia în parcarea de la Hornbach, trântind portiera, am realizat însă că-mi lipsea ceva esenţial: portofelul.
Să recunoaştem că oricine altcineva s-ar fi prăbuşit în acel moment – dar eu, nu! Cuprins de o hotărâre rece, am scormonit printre scaune şi prin torpedo (ce bine e să nu faci şi interiorul când nu faci nici exteriorul…) şi am găsit două fise de 50 de bani – şi una de 10 – suficient pentru 6 şuruburi 4×20 cap zenc şi pentru rezolvarea definitivă a problemei – credeam eu.
Acasă, lucrurile au mers şnur. Am dat puncte, am prins suportul în perete, am fixat tot ce trebuia fixat. A venit apoi momentul să bag în priză aparatul.
Ceea ce ne duce la explicaţia cu tomberonul – pentru că, în tomberonul cu pricina, ar fi trebuit să se afle cutia televizorului, în care cutie ar fi fost logic să se mai găsească, încă, nu doar prospectul şi telecomanda, ci şi cablul de alimentare. Doar că, ce să vezi, la trei zile după ce o aruncasem, cutia nu mai era în tomberonul cu pricina. Oricât am căutat, să ştiţi.
Aşa că, aproape înfrânt, dar încă apt de luptă, am făcut un nou drum până la magazin, de unde am cumpărat un cablu de alimentare. M-am întors acasă, am conectat tv-ul şi am băgat ştecherul în priză.
Doar ca să descopăr că priza nu funcţiona.
Vă spun cinstit că acum mi-e un pic teamă să chem un electrician ca s-o repare. Mi-e că, dacă vrea să taie cumva peretele, dărâmă toată casa. Nu de alta, dar am primit deja nişte semne că televizorul ăla e blestemat, nu credeţi?
să nu fie cumva un monitor format A3 🙂
Nu, ca e HD 🙂
HD? Adicăăăăă… lat? 😆
Pai d-aia, ca ti l-ai luat de la Hunedoara ai probleme
Nu de formate de print era vorba aici…
E clar, e timpul să renunți la Tv și să fii Internet-only, ca și restul lumii civilizate.
Ba da, e clar blestemat!
Dar la tine nu o sa via ips Patriarhul. De, nu ai functia si nici nu vrei voturile.
Eu cred că e cazul ca primul-ministru să-şi dea demisia.
Sau prim-ministrul? 🙄
http://tinyurl.com/m44fmeh
^^
Așa-ți trebuie! Așa pățești atunci când presupui că produsul cumpărat de tine are viață-fără-de-moarte cel puțin pe perioada de garanție și-ți permiți gestul arogant de-a te descotorosi de ambalaj din start. Nu mai bine stăteai tu frumușel, cocoșat de mulțimea de cartoane și cartonașe de la diverse scule, aparate și gadget-uri pe care orice oferitor de garanție îți pretinde să le folosești dacă le trimiți eventualul produs defect la reparat? Un dormitor la bloc (de exemplu), cu toate dulapurile decorate cu o mulțime de astfel de ambalaje arată superb, îți spun eu! Nici nu știi de ce plăcere te-ai privat!
asa e. credea ca merge asa, fara fir de alimentare si restul de prostii. In secolul wireless?
Am trecut si eu prin faza de a alerga sa schimb suportul tv de perete….spre norocul meu doar de 2 ori. 😀
Hehe, asta e cam ca scurta povestire a lui Ephraim Kishon cu vopsitul in bronz, in care incepe sa vopseasca teava de la baie si sfarseste vopsind tot orasul (sau ceva de genul)
Asa am zugravit eu la un moment dat, am pornit de la un pervaz si am razuit tot, in cele din urma 🙂
Daca ajuta iti pot face cadou o poza inramata cu un TV pornit. nu consuma curent si printul e de calitate 😀
haha, am crezut ca ti-ai pierdut portofelul in tomberon 🙂
pai nu mai bine gatea(t)i ceva?
Saracul Murphy …
Un fapt real. Undeva in america de nord:
suni la cea mai mare pravalie de electronice din targ si spui ca ai vazut un tv pe site-ul lor si vrei sa-l ai instalat – pretul instalarii e $25-$35, in functie de complexitate. Ok, ti se propune o vizita acasa la ora la care iti convine si la momentul respectiv, apar 2 tehnicieni cu ABSOLUT tot ce le trebuie. poti sa stai langa ei sau poti sa-i lasi sa lucreze singurei si in o ora jumate, hai doua max, iti vor face proba la tv si un mic instructaj. Asta pt doar $25. Ah, era sa uit: si vreo suta de ani de economie competitiva rau. Da, rau rau!
Te plangi degeaba ! Sa cumperi mobila de la Ikea pe care sa o asamblezi singur acasa si atunci sa vezi aventura :))) !
Been there, done that. IKEA e joaca de copii pe langa asamblarea pieselor Mobexpert.
Iar toate astea reprezintă cu adevărat joacă de copii faţă de ansamblarea mobilei importată din Polonia, Slovenia, etc.
Un amic a făcut greşelile astea. Iar eu am făcut greşeala să îl ajut.
La Mobexpert se pare ca si lacul e dat in joaca, de copii 🙂
Tot guvernul e de vina :)) Jos Ponta
Eh, pe lângă forumul despre umplerea cratiţelor o să mai facem unul despre montarea televizoarelor în bucătărie.
Ce atâta tevatură… în fond şi la urma urmei e vorba tot despre bucătărie. 😛
Intradevar, e mai logic sa o dam in paranormal decat sa vedem cauza evidenta.
Credeam că o să-l regret pe portar, Petreanu, dar se vede treaba că el nu făcea decât să eclipseze un alt mare mameluc, dacă înţelegi ce vreau să zic 😀
🙂 🙂 ce tălâmb
Nu era mai uşor să-l agăţi pe perete într-un cui? Precum tablourile?
in cateva saptamani trebuie sa ma mut si eu de unde stau. cu tot tacamul. o sa trec prin asta si mai nasol….matale, dl Petreanu, macar esti inginer la baza
Da, adica macar imi dau seama unde gresesc, din pacate abia dupa ce constat efectele.
sa nu fie NTSC (sau 110V only) ca p-orma iti trebuie convertor 🙂
🙂
Mi-am pus și eu unul în bucătărie acum câțiva ani. Singurul loc disponibil a fost deasupra ușii. Am ales un suport care permite culisarea stânga – dreapta,l-am rotit 90 de grade pe amble axe (made in China by Auchan) și l-am fixat de tavan în 4 conexpand-uri, fiecare suportând 80 kg (tv-ul are 6). Îl folosesc „mama legală” când gătește și copii când sunt încartiruiți la masă.
E foarte util.Când mă uit la el parcă sunt la un miting aviatic. Vestea bună e că nu fac gușă și nici cocoașă.
Dl Petreanu nu cumva dvs jucati intr-un film tip camera ascunsa combinat cu big brother ? Sau nu cumva sunteti supus unui experiment de extraterestrii (de la distanta) sau poate in tandem cu dl Guran, ca vad ca in ultimul timp si domnia sa o ia incet incet pe aratura ?