La invitaţia Reprezentanţei Comisiei Europene în România, alături de Ivan Patzaichin şi Luca Niculescu, am semnat următoarea scrisoare deschisă adresată guvernului, care pledează pentru continuarea finanţării programului Erasmus. Scrisoarea este replicată în fiecare dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Textul, în continuare, şi mai multe explicaţii la sfârşit:
Şefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene:
Tinerii europeni au resimțit acut criza economică. Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a crescut cu jumătate de la începutul crizei și, în prezent, unul din cinci tineri europeni (ceea ce reprezintă peste cinci milioane de persoane) nu are un loc de muncă. Această situație nu poate continua. Nu ne putem permite să pierdem o generație.
Educația și formarea trebuie să se afle în centrul răspunsului adus de Europa. Orice societate civilizată dorește să investească în viitorul tinerilor săi, astfel încât aceștia să-și poată îndeplini rolul de cetățeni activi, să-și găsească un loc de muncă valorizant și să ducă o viață împlinită. O bună educație este fundamentală, deoarece tinerii noștri se pregătesc pentru o lume din ce în ce mai alertă, mobilă, interdependentă și multiculturală.
În ultimii 25 de ani, popularul program Erasmus al Uniunii Europene a făcut posibile studiile în străinătate a aproape trei milioane de tineri europeni. Mai recent, Erasmus a sprijinit, de asemenea, stagiile în întreprinderi din străinătate. O întreagă generație a învățat ce înseamnă să trăiești și să lucrezi alături de persoane dintr-o altă cultură, precum și să dezvolți competențele și versatilitatea care sunt vitale pentru piața modernă a muncii. Este o generație care a pornit în căutarea unora dintre cele mai bune locuri de muncă.
Sperăm că bugetele consacrate programului Erasmus pentru 2012/2013 vor fi suficiente pentru a onora așteptările legitime ale studenților, în baza angajamentelor deja aprobate. În caz contrar, mii de tineri ar putea rata o experiență care le-ar putea schimba viața.
Uniunea Europeană a propus un nou program de finanțare – „Erasmus pentru toți” – care va deschide aceste oportunități pentru alte milioane de tineri europeni începând din 2014. Acest program le va permite să studieze, să se formeze, să muncească și să desfășoare activități de voluntariat într-o altă țară, precum și să obțină genul de experiență care îi va ajuta să își asigure atât de prețiosul loc de muncă inițial.
„Erasmus pentru toți” va costa mai puțin de 2% din bugetul total al UE. În următoarele săptămâni, dumneavoastră, șefii de guvern ai UE, veți avea o oportunitate unică de a aproba acest nou program și de a îi acorda resursele de care are nevoie.
Tinerii noștri merită acest lucru. Este în joc viitorul nostru.
Ivan Patzaichin, campion la proba de canoe
Vlad Petreanu, jurnalist si blogger
Luca Niculescu, jurnalist și realizator TV
Detalii şi informaţii de background:
Programul Erasmus, care datează din 1987, este un program european de schimburi universitare la care participă studenţii din ţările membre ale UE şi candidate la aderarea la UE. Zeci de mii de tineri români au fost implicaţi în Erasmus în ultimii ani, luând astfel contact cu alte culturi europene şi aducând înapoi, acasă, câte un pic din experienţa altor societăţi.
În anul universitar 2011-2012, la nivel european, la Erasmus au participat 270.000 de studenţi. În România, Erasmus a implicat, doar în 2010-2011, 4.604 studenţi care au primit burse în străinătate şi 1.563 de studenţi străini care au venit să studieze în România. Primele 5 destinaţii pentru studenţii români implicaţi în Erasmus au fost Franţa, Germania, Spania, Italia şi Grecia.
Bugetul european al programului Erasmus este, pentru 2012, de 450 de milioane de euro. Banii se strâng din contribuţiile statelor membre şi candidate şi, din păcate, cu o lună înainte de încheierea anului, încă există un deficit de 90 de milioane de euro. Aceasta este, de fapt, şi raţiunea scrisorii deschise, o pledoarie către guvernele europene pentru a-şi respecta angajamentele faţă de tinerii din mediul universitar implicaţi în Erasmus.
Pentru anul 2010-2011, contribuţia României la bugetul programului Erasmus depăşeşte 13 milioane de euro.
În 2013, Erasmus va avea nevoie de 465 de milioane de euro – iar aceasta este a doua semnificaţie a scrisorii deschise, şi anume, să reamintească opiniei publice şi guvernelor din ţările membre ale UE că e nevoie de finanţarea în continuare a acestui program care contribuie în mod profund la integrarea europeană.
Lista completă a semnatarilor scrisorii, la nivel european, poate fi consultată aici.
Vă rog retransmiteţi textul scrisorii pe reţelele voastre sociale. Merită să investim în educaţie şi în minţi deschise.
31 comentarii Adaugă comentariu
Citate aleatorii:
„…Tinerii europeni… criza economică… Șomajul… Educația și formarea… viitorul tinerilor… viață împlinită… viitorul nostru… „
Hau-hau-chelalau, zic eu. Să mor dacă nu l-am auzit pe Cațavencu în fundal…
Care parte din scurta propoziție „Nu sunt bani!” e greu de priceput?
Scrisoarea e din categoria „…să ne dea statu’, că statu’ are!”
Nu contează că-i 2%, 20% ori 200%. Chestia este că „să se dea!” Că e în joc viitorul! Al lor, al nostru, a lu’ țața Veta ori a cui vrem.
Îmi dau lacrimile dă hemoție…
Pă vremea Marelui Împușcat, toată lumea fura de unde putea… de la stat, că statu’ avea TOTUL. Acuma… treaba s-a transformat în cerșetorie, în lupta pentru dreptul de a roade la ciolanul comunitar european. Nimeni nu se întreabă de unde vin banii.
Dacă un minim de educație economică ar fi mandatoriu, e posibil că n-am mai avea probleme de ajutat tinerii, batrânii, țiganii, grecii, spaniolii ori maidanezii.
Dar asta nu e în programa școlară socialistă – care funcționează superb, până când se termină de cheltuit banii altora, cum zicea cineva.
Erasmus nu e despre ‘sa ne dea statu”. E despre ‘sa luam tineri suficient de hotarati si inteligenti, care fac deja studii si sa-i ajutam sa se imbogateasca cu noi experiente’. Erasmus a facut mai multe pentru constructia europeana decat multe dintre fondurile structurale. Ca sa iti pun lucrurile in perspectiva, bursele sunt pe 9-10 luni (un an universitar) si absolut minuscule pentru orasul in care te duci. Insa bogatia cu care pleci de acolo….
E trist ca ai putut produce une asemenea comentariu 🙂
Sunt oameni care ştiu şi sunt oameni care nu vor să ştie.
Io-s unu’ dîn ăia care știe.
🙂
Jj – hai s-o luăm băbește:
1) Ai tineri hotărâți și inteligenți – ăia fac pe dreaq’ în 4 și se educă oricum, fin’că sunt hotărâți; inteligența e facultativă.
2) Ajutatul la îmbogățire… cine chiar vrea, găsește o cale. Cine nu… se cheamă că nu prea vrea. Ori nu e prea inteligent.
3) Bursele sunt minuscule… apăi, dacă-s minuscule, se cheamă că-s cam degeaba, nu? Ce-i aia… „minuscul”?
O sută de euroi pe lună? 50? Două mii?
O fi trist comentariul meu – da’ te întreb cum consideri tu ideea de a cere cuiva bani ca tu să te duci să te „îmbogățești” cu experiențe timp de 9 luni… la Amsterdam, să zic.
Hai, întreabă vecinii de scară, de palier.
Nu uita să explici sincer că bursele alea sunt necondiționate… nu trebe să ai 10 pe linie… trebe doar să te „îmbogățești” ‘telectual…
Mie mi se pare o cerșetorie nerușinată pentru o vacanță prelungită în Spania, ori Italia, ori Franța.
Necondiționată.
Știu, sunt trist.
Am și de ce, nu crezi?
Ok, hai ca’s curios. Dupa tine,baiat bine educat in economie, pentru ce cacat mai avem nevoie de stat? Investit in educatie – nu, ajutat tineri si batrani – nu, atunci pentru ce mai avem nevoie de stat? Ca in loc de politie putem sa apelam la BGS si nu te vad mare fan al spitalelor de stat. Uite, eu, educat numa’ in scoli socialiste care sug bani de la (trei) state pline de oameni muncitori si cinstiti, nu stiu ce e statul asta de la care tot primesc eu bani si de la care tot timpul cer mai mult. As putea sa ma duc sa’ntreb la unul dintre cursurile tinute de cei trei castigatori al Premiului Nobel in economie care predau la universitatea unde sunt student acum printr’un program similar Erasmus. Da’ ei au ales sa predea la o scoala socialista, care suge bani foarte multi de la stat, deci ma indoiesc ca inteleg problema asa bine ca tine. Te rog, lumineaza’ma. Sau ar trebui sa te platesc?
Altfel, e trist ca e nevoie de astfel de scrisori pentru ceva atat de benefic.In ultimii doi ani am cunoscut peste 200 de studenti implicati in astfel de programe si absolut toti au avut de beneficiat si au fost marcati de experienta. Nu stiu daca asta se aplica si’n Romania, da’ partea misto e ca se fac foarte multe eforturi pentru a elimina problema financiara acolo unde exista (si pentru blegoo, nu cu bani de la stat, ci de la privati binevoitori).
N-am nimica contra banilor de la mediul particular – am o problemă cu banii dați de la stat ca să se „marcheze o ecsperență”.
Ekskrementos, zic… pardon de neologism esperanto.
Statul are OBLIGAȚIA să dea parale doar pentru educația pe care o prezintă ca fiind OBLIGATORIE.
Chestie de legi, decrete, alea… nu romantisme socialiste.
Orice alte „educații”, fie ele „benefice” și „marcante” nu sunt obligația statului – aia devine proiect personal.
Vrei mai multă „educație”?
Apăi, tată… muncește pentru asta, nu întinde mâna la stat.
E educația ta, ce dreaq’!
E beneficiul tău, ce dreaq’!
De ce ar plăti statul ?
Statul sunt eu (cum zicea regele ăla, și bine zicea), eu și mii de alții ca mine care plătesc impozit.
Ia și fă o chetă pă feisbuc, vezi cât aduni.
Aaaa… e prea înjositor? Prea multă muncă?
Păii… e și asta o formă de „marcare”… de „dezvoltare”… de „experiență benefică”, nu crezi?
Daaaaaaaa! Exceptional, domnu’ Vlad Petreanu. Statele membre au luat-o razna cu populismul si replierea ‘nationala’ in ultimele propuneri MFF. Ultima propunere cipriota taie 50 de miliarde de la cercetare si inovatie. Orice maruntis ajuta, iar matale numa’ maruntis nu esti in ‘vocea’ Romaniei.
Eu iti multumesc, si sa ne tinem pumnii la comun 🙂
Vezi că Cipru tocmai cere bani de la Uie, că cică n-are bani.
Cică le-a dat telefon grecii, le-a zis că „se dă!”.
@Jj:
Daa… mi-ai pus chestia în perspectivă.
Chestia ailaltă… e cine plătește.
Și pentru ce, evident.
Caterincă la bordură dă marmoră, să mor dacă nu…
@Mihai V. :
Așa taică… bagă mare cu cum n-avem nevoie dă stat, ejti pă poteca lu’ Petreanu… comentariu mai imbecil n-am mai pomenit de când m-a trimis cineva la Kondratiev.
HAUIZI Vkade…!
Tu ai acili-șa un fel de glob, ori un fel de caterincă??
Ca să știu pă picior latru…
Draga Blegoo, nemultumirea zgomotoasa pe care o manifesti la ideea finantarii educatiei mi se pare de-a binelea suspecta, la drept vorbind. Poate c-ai avut o studentie nefericita, nu stiu, sau poate ca n-ai avut deloc studentie, dar chiar si asa, e simplu sa intelegi de ce e important Erasmus, mai ales pentru romani.
Bai nea, da’ de ce nu te duci matele intr’o tara unde nu exista stat? Gen Somalia. Io te’as trimite mai repede sa citesti niste Rousseau sau Mill, chestii elementare. Da’ cred ca ar fi suficient si daca te’ai opri din mancat orice cacat arunca in linie dreapta sau alti fanatici afiliati cu Tea Party-ul american. Baietii astia, cu pareri la fel de puternice ca alte tale ca statu’ face prea multe pentru prosti si saraci, au primit lectii de economie dupa ce au intrat in parlamentul american. Ca sa inteleaga imbecilii ca’s imbecili.
Un strălucitor… sclipitor putem zice, exemplu de (i)logică Erasmusiană!
Retorica e la același nivel de „experiență câștigată”.
O nouă dovadă a principiului că nu-i suficient să citești; mai trebuie să și înțelegi.
Serios ? Eu m-am cam invartit printre erasmusi… se duc si se imbata ca porcii de 5 ori pe saptamana pentru ca au scapat „de-acasa” si nu invata nimic… :-?? unii… 🙂
Ca om FARA studii superioare (m-am gandit sa va mai precizez inca o data, ca sa nu avem discutii) am stat o vreme de-o parte, nu am comentat la acest articol.
Desigur, statul este acea organizatie care ia dintr-o parte si da in alta. Mai mult sau mai putin. Cu folos mai mare sau mai mic.
Sa discutam acum doar despre educatie.
De foarte multi ani statul da la educatie. Dupa 1990 a aparut un fenomen nou: tinerii invata, majoritatea pe gratis, apoi PLEACA. Cei mai buni pleaca. Nu vorbim de „studiile„ de la fabricile de diplome, cu aia ramanem noi pe cap.
Si atunci ma intreb eu, care oricum sunt mai de stanga, (sper ca s-a vazut deja) : banul meu ajuta pe cineva sa se realizeze oriunde in alta parte decat in Romania? Adica la „constructia europeana„, cum se exprima cineva mai sus? Dar nu Europa aia din Romania, ci aia din alte parti, care apoi ne arata curu`? Nu, zau, ma incalzeste cu ceva? Nici pe departe. Ca statul imi ia bani pentru cei care zac in fata blocului din Ferentari sau pentru unul care fuge de cum prinde o ocazie… mi-e cam totuna.
Intra si Erasmus in aceasta categorie? Sau, mai clar spus, este acest program propteaua de care au nevoie unii pentru a se ridica si a fi mai bine vazuti de catre cei din occident? Nu prea stiu exact, dar daca e asa e foarte rau.
Cand a zis domnul Astarastoaie ca medicii care pleaca sa-si plateasca studiile i-au sarit toti in cap. Nu numai medicii, pardon. Sa binevoiasca statul nostru si sa introduca niscaiva clauze, cam cum ar fi contractele pe care le fac diverse firme cu diversi studenti.
Hai mai bine sa facem un teledon. SMS la 8989, va rog. Doi euroi de persoana, se primesc bani si din afara. Poate se vor strange chiar mai multi, mai stii?
Hai ca e tare, deci intru la moderare si cu adresa noua, aprobata in prealabil. Domnu` Petreanu, e ceva la blogu` matale.
Marian,
Erasmus este un program de schimb de studenti dezvoltat pe mai multe nivele: in liceu, pleci pentru cateva saptamani si apoi gazduiesti un strain pentru la fel de mult timp. La facultate pleci pentru un semestru sau un an, apoi te intorci sa’ti iei licenta in Ro.
Experientele din Erasmus nu se rezuma la ‘da bine la cv’ – nici nu ai mare lucru de trecut.
In plus, nu exista niciun fel de dovada ca cei care pleaca prin Erasmus „fug” apoi in alte tari sa munceasca, e usor ridicol sa te deranjeze asta, mai ales ca Erasmusul nu e platit de fiecare tara individual, ci de UE. Sigur, banii vin de la fiecare tara, dar gandeste’te ca banii aia nu sunt investiti in student, ci in facultatile care sunt parte din program – studentul nu primeste bani de la Erasmus, facultatea de la care pleaca si cea la care merge primesc. Deci banii se intorc tot ca o investitie in educatie.
Mi se pare corecta insa pretentia ca toata lumea sa plateasca inapoi pentru educatia primita. Eu, indiferent ce o sa fac si unde o sa lucrez dupa ce termin studiile o sa am o datorie enorma catre guvernul englez. Doar ca e un sistem de returnare a banilor favorabil mie.
Ceea ce vrei tu insa e un sistem foarte incurcat, o combinatie intre Romania, UK si Norvegia: unii platesc oricum, ca nu invata destul, altii platesc dupa ce’si termina studiile si altii nu platesc deloc, ca vor contribui apoi prin taxe si impozite la bugetul pentru educatie. Ori platim toti la urma (UK), ori plateste statul tot (Norvegia, ideal, dar n’avem bani de asa ceva).
Uite, statul danez sau cel norvegian nu ar avea nicio problema sa studiez moka la ei si apoi sa vin in Ro sau sa ma duc in Ghana. E complicat si deja am scris prea mult, dar ideea de baza este ca o investitie in educatie nu e o afacere din care sa cauti profit.
@ Mihai V: apreciez raspunsul ponderat. Dar:
1. citat: Erasmusul nu e platit de fiecare tara individual, ci de UE.
Bun, bravo. Deci avem o UE care stie ea ce sa faca cu banii, nu-i asa? Mai penalizeaza pe unii la fonduri pentru integrare, mai da ceva la altii…
Altminteri ce rost mai are acest apel?
2. Nu stiu ce e cu Danemarca, dar nu uita ca norvegenii au petrol. Si asta spune totul.
Alta intrebare ar fi: cati romani ar vrea sa plece in Norvegia si cati norvegieni vezi prin Romania?
Noi numai pierdem, dragul meu, PIERDEM. Pierdem cea mai de pret avutie, creierele. Si asta o sa ne coste enorm, mult mai mult decat pierderea politica pe care ar suferi-o un guvern responsabil, dispus sa schimbe legea catre schema din Marea Britanie.
3. citat: altii nu platesc deloc, ca vor contribui apoi prin taxe si impozite la bugetul pentru educatie.
Da, dar depinde unde nu platesc nimic si apoi unde isi vor plati taxele si impozitele.
Se mai trezise o desteapta pe aici, parca lorakeen isi zicea, care ne explica noua ce bine e sa-ti termini studiile in RO si apoi sa pleci sa muncesti in alta parte. Iar de acolo, de departe, sa te dai mare cunoscator al politicii romanesti – dar asta este alta discutie, lasam acum politica.
Acum am o intrebare simpla, generala, care tine de statistica, nu de parerile cuiva. De cand a intrat RO in Erasmus:
a) cati bani s-au cheltuit;
b) cati studenti romani au plecat in strainatate in program;
c) cati mai sunt acum in RO.
Am impresia ca nu o sa-mi raspunda nimeni, nu crezi? 🙂
bre, ori esti prost, ori tii mortis sa faci pe Gica Contra – de aia ma straduiesc sa te aduc pe calea cea buna
sa-ti explic: unul care vede prin Erasmus (sau orice alte program de genul asta) alte civilizatii, devine mai constient de lumea in care traieste, vorbeste cu familia,colegii si prietenii despre asta….in final, „profitul” pe care il cauti e in numarul mai mic de flegme pe strada, in numarul de bilete taiate la muzee, in mai putine claxoane in trafic
e putin?
a confunda sistemul erasmus de schimb de studenti cu un sistem de burse e nitica dovada de ignoranta. un erasmus trecut la cv efectiv nu inseamna nimic din punct de vedere al unui angajator in afara. probabil sunt impresionati cei ce spun ca plagiatul lui ponta e o poveste politica sau considera ca gestul sau are efecte minime.
scopul sau e de a oferi o sansa unora dintr-un sistem de invatamint insular sa mai vada si ce mai e prin alta parte. beneficul major e ” numarul mai mic de flegme pe strada, in numarul de bilete taiate la muzee, in mai putine claxoane in trafic” cum spunea cineva. dar din punct de vedere academic valoarea e mica. deci nu contribuie la exodul creierelor. ci la o multiculturalizare, sa vezi ce e un alt sistem educational, sa poti invata sa iti mai pui intrebari, sau sa mai tragi de mineca un profesor si sa ceri mai mult, pentru studentul amarit ce nu are bani pentru a plati un sejur in afara de un semestru.
costul total raportat la benefici e chiar mic.
O investiție din care nu iese profit.
O nouă definiție a termenului „investiție”.
Stimati cititori si comentatori,
Undeva, intr-un comentariu de mai sus, cineva ma face prost. Habar nu am cine este individul, pentru ca in afara de a da cu batul in balta… eu unul nu stiu cu ce se mai ocupa.
Si nu vreau deloc sa-i vorbesc urit, chiar daca in acest moment imi vine sa-mi plimb apasat frenul printre amigdalele sale.
Mesajul meu este pentru voi, ceilalti.
Se poate intampla in viata asta sa va treziti la o mare raspantie, sa fiti nevoiti sa va schimbati complet meseria. Hai sa va spun eu, ca am trecut prin asta: nu va bazati pe aia de la somaj, sunt aproape zero la acest capitol. Mai ales cind pe la munca-somaj a trecut cuplul Botis-Bian. Nu va bazati pe POSDRU, ca e plin de fel de fel de programe aiuristice. Am studiat destul de bine problema si nu ma mai uimeste tentatia UE de a ne taia din bani. Nu va bazati nici pe faimosul „program de formare continua pe parcursul vietii„. Ce, n-ati auzit de asta? Pai n-ati auzit, fiindca UE a alocat la gramada 7 milioane de euro, dintre care JUMATATE sunt pentru programul Erasmus!!!
Adica, mai pe romaneste, da-l dracu pe Mitica, fost strungar, nu facem om din el, il lasam sa faca pe badigardu`. E mai bine sa plimbam studentii pe afara. Asta in conditiile in care populatia imbatraneste, trebuie sa lucram pana la adanci batraneti, pensia e tot mai indepartata. Si trebuie sa ne adaptam permanent la tot ce e nou.
Ia auziti voi ce se spune intr-un studiu… UE: „Cu toate acestea, nu întotdeauna programul este perfect pentru studenţi, arată un studiu finanţat chiar de Comisia Europeană. Potrivit acestuia, „studenţii Erasmus provin în general din categorii cu un statut socio-economic mai ridicat”.
Ei, bravos, Patrauleo!!! Ajungem la aceeasi concluzie: daca tot au, hai sa le mai dam.
Ar fi indicat sa va documentati inainte de a va repezi cu capul inainte la orice moft. Pe jurnalisti putem sa-i intelegem, ei din asta traiesc (lol, poate ii halesc bloggerii amatori, sa-i vedem atunci cum isi schimba ei meseria). Dar nu-i pot intelege, zau, pe indivizii care se reped sa strige chestiuni potrivite mai degraba cu „cine zice, ala e„.
http://www.adevarul.ro/scoala_educatie/erasmus-scoala-studenti-bursa-studii-subventie-ue_0_807519361.html
Scuze, am uitat sa va indic un material informativ, din care am si citat. Nu este singurul; Google fie cu voi! 🙂
http://fondurieuropene.romaniacurata.ro/?s=POSDRU
Hai, mai luati ceva de citit.
Ok, vad ca nu ne intelegem. La 1 nu ma bag, ca’i discutie lunga si pe langa subiect.
2 – asta ziceam si eu, nu ne permitem sistemul nordic ca n’avem banii lor. Dar cu toate astea noi avem jumatate din sistemul nordic implementat: „cei mai buni” (care, binenteles, sunt de cele mai multe ori cei care’si permit meditatii sau si’au permis meditatii pe perioada liceului) nu platesc taxa de studiu. Corect, nu, ai zice ca’i meritocratie? Intereseaza’te nitel sa vezi cat de mult pute insa toata schema.
Iar despre creiere, nu o sa progresezi niciodata daca iti fortezi cele mai bune „creiere” sa se plafoneze in invatamantul romanesc. Mediul conteaza foarte mult iar in Romania este un mediu nociv pentru inteligenta. Asta e, e nasol, dar asta’i adevarul.
3 – citeste cu atentie ce am zis. Discutam sistemul propus de tine unde ai oameni care platesc la zi, ca n’au medie de bursa, altii platesc dupa ce’si termina studiile pentru ca pleaca in strainatate si altii nu platesc deloc pentru ca raman in tara si contribuie prin taxe si altele la bugetul de stat.
Legat de intrebarile tale, a si b se pot afla usor. c mi se pare irelevant, da’ vad ca tu insisti.
Cat despre faptul ca in Erasmus participa in mare parte studenti din familii cu venituri mai mari iti pot spune ca exista eforturi facute de diverse organizatii non-guvernamentale (da’ ong’uri pe bune, adica iau bani de la privati nu de la stat) care acorda sprijin pentru cei care vor sa mearga dar nu isi pot permite. Iar motivul pentru care nu si’ar putea permite este ca exista costuri ridicate de transport si de trai intr’o alta tara pentru care NU ti se dau bani (asta ca sa revin la faptul ca banii merg la universitati si nu la studenti). In Franta, Germania, Norvegia, Danemarca, Anglia etc guvernul ofera burse/imprumuturi tuturor studentilor oricum, nu mult, da’ cat sa acopere costurile de trai deci in cazul lor problema nu e asa mare. In tarile estice insa, da, este un program mai degraba elitist, dar e departe de ideea „daca tot au, hai sa le mai dam”, nu super bogatii profita de programul asta, ci clasa de mijloc cu venituri putin peste medie. Viziunea ta nu e una de stanga, e doar ura de clasa, ceea ce mi se pare trist. Sunt atatea alte rahaturi inutile de unde se pot lua bani pentru reintegrarea in piata muncii a strungarilor, da’ tu vrei fix de la un program care merge si da rezultate.
Ura de clasa? Pacat ca asa ai inteles, dar nu stau sa te contrazic acum.
Despre bani: repet, exista un program intitulat „program de formare continua pe tot parcursul vietii„ sau cam asa ceva. Pai asta inseamna, in limba romana pe care o stiu eu, mai ales cursuri pentru pregatirea adultilor. Din aceasta suma totala, nu pricep cum, s-a ajuns sa se acorde pentru „schimburile de experienta intre studenti„ jumatate din fonduri.
Daca asa ti se pare ca e OK (sau oricui altcuiva i se pare) … bun, eu ma retrag din discutie.
la mine te referi?
nu te-am facut prost, am pus-o ca varianta fifty-fifty, dar am senzatia ca tu nu ti-ai dat sansa asta 🙂
🙂
Cu intarziere, intervin si eu:
Erasmus: context financiar.
Pentru 2013 e nevoie de ~500 de milioane de euro. Bugetul Uniunii pentru 2013, in conditiile crizei financiare, este de ~150 de miliarde de euro – care la randul lor reprezinta ~1% din PIB-ul cumulat al statelor membre.
Prin urmare, Erasmus ar ‘consuma’ ~0.3% din bugetul Uniunii, si 0.003% din PIB-ul statelor membre. Asta vis-à-vis de ‘banii altora’ (ca o paranteza, cum naiba se face de auzim replica asta, care btw, ii apartine lui Thatcher, atunci cand e vorba de educatie si cercetare, in conditiile in care, foarte neocon si ultraliberal ardem mii de miliarde publice ca sa salvam d’alde Goldman Sachs si Dexia?? – in contrapartida, tot un britanic, tot prim ministru: Clement Attlee – „Charity is a cold grey loveless thing. If a rich man wants to help the poor, he should pay his taxes gladly, not dole out money at a whim.”) .
Erasmus: context teleologic. E de notorietate dificultatea de a masura pe termen scurt beneficiile investitiilor in educatie. Pe termen lung, numai imersiunea intr-o alta limba, care produce vorbitori mai buni de si cred ca ‘scoate banii’. Asta ca sa fim la fel de simplisti in gandire ca cei care pun in chestiune utilitatea programului. Un exemplu: stateam de vorba cu cineva cu o cultura generala uluitoare, care lega in mod direct explozia de muzica ‘istorica’ din Marea Britanie din anii 60-70 (Beatles, Pink Floyd, Rolling Stones etc.) de ‘democratizarea’ sistemului de invatamant din anii 50 si introducerea la scara nationala a orelor de muzica in programa. Perfect credibil – chiar rezonabil as spune.
Despre ‘asa ne pleaca tinerii din tara’: discutia asta se poarta cu vreo 50 de ani intarziere. E absolut inutila. Sunt absolut de acord ca trebuie sa existe ‘due compensation’ pentru educatie, insa trebuie sa se faca ‘as you go’. Adica, trebuie sa fie transparenta (facultatea ma costa atat), iar orice bursa sa fie bazata pe un contract individual. Nu poti sa vii sa spui ‘ai facut facultatea de medicina si vrei sa pleci in Germania pentru ca statul si poporul roman te trateaza ca pe un gunoi, scoate banul’, pentru ca pierzi in toate instantele posibile, atata timp cat intelegerea nu a fost prealabila.
Eu personal am schimbat 4 tari de la terminarea facultatii, ma umfla rasul cand ma gandesc ca cineva s-ar putea gandi sa ma ‘lege de glie’ 😀 Pentru restul, argumentele lui Mihai V. sunt foarte valabile, nu mai vad ce as putea detalia – poate doar faptul ca Marian S face o confuzie: Erasmus ‘traditional’ este destinat ciclului universitar. Noul Erasmus 4 all deschide perspectiva ‘life-long learning’. E realtiv usor de vazut ca Erasmus atinge in special tineri cu un statut socio-economic peste medie dintr-un motiv foarte simplu: trebuie sa fii deja student. Nu costa nimic sa ‘prinzi’ un Erasmus, nu exista taxe asociate pentru candidati.
Calitatea programelor oferite prin POSDRU depinde de calitatea ‘nationala’. Cu exceptia unor proiecte majore (infrastructura in special) si de cercetare, fondurile UE nu sunt gestionate de la Bruxelles. Undeva spre 75% din alocatii sunt gestionate la nivel national, prin agentii de plati. Aici se primesc dosarele, se evalueaza si se hotaraste finantarea, pe care in prima faza o acorda tot statul membru, urmand sa recupereze contributia comunitara prin decontare la Comisie.
Ia uite cum ne potrivim noi, pe ici, pe colo, apoi ne contrazicem, prin partile esentiale:
1. Niste banci trebuiau lasate sa cada, mai ales alea „toxice„, care au facut castele de carton din derivate si alte aiureli de bisnitareala clasica. E ca atunci cand ai puroi: te doare un pic dar se curata. Si-ar fi pierdut unii miliardele false, dar se facea un pic de dreptate.
Dar cu cine, maestre? Cu politica asta, care o ia cat mai extemist catre dreapta? Ia-o incet cu asemenea afirmatii, ca acum ne sar unii la beregati si ne catalogheaza drept comunisti!!!
2. Despre „due compensation„ : da, categoric trebuie stabilit inainte, dar trebuie inceput de undeva. Am pierdut deja prea mult.
3. Nu prea inteleg diferenta dintre Erasmus traditional si noul Erasmus 4, chiar ar fi bine sa vii cu detalii, daca vrei.
4. Cat despre pregatirea pe toata durata vietii: pai NU e normal sa se amestece un astfel de program cu Erasmus! OK, sa se dea bani la Erasmus, dar nu JUMATATE din intreg bugetul. Poate ca locul pregatirii pe intreaga viata e in alta parte, in alte programe. Dar spuneti-mi voi unde, in caz ca gresesc. Din ce vad acum in Romania este, scuzati-mi expresia, undeva cu liftul.
Iar problema imbatranirii populatiei vine gramada peste noi. Si multi nu sunt in stare sa prevada consecintele, deocamdata se merge pe „da-i in ma-sa, sa se descurce„. Pacat – cu cat mai devreme, cu atat mai bine.
5. O sa va explic eu, dar un pic mai tarziu (fiindca inca ma documentez), despre paralelismele, intersectarile si toate aiurelile dintre ANOFM si programele POSDRU, care fac sa se cheltuie bani aiurea lasand descoperita exact problema despre care urlu eu aici, anume pregatirea adultilor pe toata perioada vietii.
PS: blogul meu e in reparatii, de aceea nu mai vedeti link.