Ziua Siguranţei pe Internet

Pe 7 februarie este Ziua Sigurantei pe Internet (parte a programului Safer Internet Plus, promovat de Comisia Europeană). Despre siguranţa pe internet se discută doar accidental în media românească – şi atunci, cel mult pentru a difuza câteva ştiri despre o nouă tentativă de phishing.

Ah, da, a mai fost şi lunga poveste a spargerii contului de mail al Elodiei de către Cioacă. Internet à la roumaine.

Ziua Siguranţei pe Internet ar trebui să atragă atenţia asupra unui alt fenomen, mult mai periculos, mai insidios şi mai tăcut decât suferinţele vedetelor cu mailul spart. Vorbesc despre siguranţa copiilor în lumea virtuală.

Deja de 6 ani, în Uniune se desfăşoară o anchetă pan-europeană, cu anchete anuale, în urma cărora se publică, în fiecare toamnă, un amplu studiu privind siguranţa minorilor pe internet. Studiul se intitulează EU Kids online, şi ultimul raport a fost dat publicităţii în septembrie anul trecut (îl puteţi găsi aici, alături de alte date deosebit de interesante din acelaşi domeniu). România este parte a anchetei. Câteva constatări:

Pe baza datelor obţinute, ţările europene au fost clasificate în 4 mari grupe, în funcţie de riscurile cu care se confruntă copiii pe internet. România este în grupa cea mai proastă, cea definită ca „utilizare intensă, risc mare”.

Gradul de adoptare a internetului printre copii este în creştere rapidă. Deja, în medie, copiii şi adolescenţii utilizează internetul, zilnic, mai mult ca adulţii. Copiii între 9-16 ani folosesc internetul 88 de minute pe zi. În acest segment, adolescenţii de 15-16 ani folosesc internetul şi mai intens, 118 minute zilnic.

Internetul este accesat din ce în ce mai mult în intimitate – 49% dintre respondenţi spun că surfează din dormitor, de exemplu – ceea ce reduce posibilitatea controlului parental.

Copiii din România sunt în partea superioară a clasamentului în privinţa interacţiunii on-line cu persoane necunoscute, iar asta cuprinde nu doar conversaţii pe messenger, ci şi gesturi concrete: 13% dintre copiii români s-au dus cel puţin o dată la o întâlnire cu o persoană pe care au cunoscut-o pe internet. Asta ar trebui realmente să dea de gândit părinţilor. În rest, media europeană spune că 14% au trimis fotografii sau clipuri video personale unor persoane pe care le ştiau doar din mediul on-line.

Pe unde ajung copiii când surfează? 12% pe site-uri rasiste sau xenofobe; 10% pe site-uri „pro-anorexice”. 7% pe site-uri care promovează auto-mutilarea; 7% pe forumuri unde se discută despre droguri; 5% pe site-uri „despre sinucidere”. În total, mai mult de unul din cinci copii au fost expuşi uni gen de conţinut negativ din cele descrise mai înainte.

În acest context, aş vrea să salut campania declanşată de Cosmote pentru promovarea unui internet mai sigur. Grupul Cosmote a urcat pe net o broşură din care părinţii pot afla mai multe despre riscurile la care se expun copiii lor când utilizează internetul – şi, de asemenea, pot primi sugestii şi sfaturi despre ce pot face pentru a-şi feri copiii de pericole on-line. Găsiţi acest site aici.

În plus, anul acesta, al patrulea de când finanţează programe de educare în problema siguranţei pe internet, Cosmote va distribui 60.000 de exemplare ale broşurii „Cum să-ţi protejezi copiii de pericolele internetului” în magazinele COSMOTE şi Germanos, şi vor fi de asemenea distribuite în şcolile din 13 oraşe şi la varii evenimente.