Mi-a rămas în minte dialogul pe care l-am avut înaintea unui interviu, acum destui ani, cu un medic preocupat în vremea aceea să-și dezvolte și un profil public. Ne știam de ani de zile, de când el era (tot) director de spital iar eu făceam reportaje despre vedetele politice pe care le tot interna, și-i cunoșteam prea bine stilul abrupt-bășcălios prin care dădea pilde memorabile. „Dacă ai 40 de ani și te scoli dimineața fără nici o durere, înseamnă că ești mort”, putea zice, de exemplu, când te plângeai conversațional de una, de alta.
În seara respectivă așteptam împreună să se elibereze studioul, pălăvrăgind nimicuri. Din una-ntr-alta am ajuns prin ricoșeu la relația directă între educație și prevenție. M-a întrebat dacă am mașină.
– Am, i-am răspuns.
– Nouă?
– Da, plătesc rate la ea, abia aștept să termin.
– O duci la service?
– O duc așa cum scrie la carte, o dată pe an sau la 10 mii de kilometri, am zis.
– Și? Nu te costă?
– Mă usucă, domn’ doctor, au ăștia niște prețuri ceva de speriat!
– Aha. Dar la medic te duci o dată pe an la service?
Am dat din umeri. Nu, nu mă duceam, cine se duce, de fapt?
– Mașina aia, în care bagi atâția bani, e doar un fier, Vlade. Totul se poate înlocui la ea. La tine… nu-i chiar așa. De ce respecți mai mult o tablă și-un fier decât pe tine însuți?
M-a lăsat în pace dup-aia, dar n-am uitat. Avem scări de valori răsturnate în viață, nu? După câțiva ani, când m-am lăsat de fumat, am făcut o analogiie asemănătoare ca să mă motivez suplimentar: în motorul mașinii mele n-aș pune ulei ars, de ce aș băga atunci fum în plămâni?
Totuși, să nu fiu ipocrit. Dacă mi-am mai făcut din când în când analizele, după aceea, n-am transformat asta într-un obicei inflexibil. M-am considerat, în general, indestructibil și regenerabil – până când viața mi-a demonstrat, nu de mult, că poți ignora uzura doar până la un punct. Organismul are metodele sale să te facă atent, cu atât mai neplăcute cu cât îl ignori mai mult timp.
Când mi-a captat atenția, a urmat o perioadă de neuitat. Am mai scris despre interacțiunea mea cu sistemul public de sănătate, nu reiau, mai ales că, una peste alta, a fost o experiență pozitivă. Dar lucrurile nu s-au întâmplat deodată, în privința asta. Am avut o grămadă de timp de gândire. Când ești blocat la orizontală și nici noaptea nu prea poți dormi, prioritățile în viață devin cu totul altele.
E la mintea cocoșului, de fapt. Știi că, mai devreme sau mai târziu, mașinăria se va defecta și va trebui să mergi la medic. Știi, dar te uiți mereu în altă parte.
Într-o astfel de situație, n-ai încotro, cauți soluții și alternative. Ai vrea să te mai vadă și un alt medic. Poate încă doi. Poate mai există și un alt tratament. Poate că există o tehnică chirurgicală mai nouă la un alt spital. Iar dacă te internezi, ai vrea să-ți fie cât mai bine. Poate că vei avea nevoie de o garsonieră. Auzi de un spital privat grozav, „ceva ca-n Vest”, îți zic amicii. Intri pe site, wow, totul arată minunat, mai puțin prețurile, care vin, și ele, tot din Vest.
Dar, după încă două-trei nopți de gândire pe nesomn, scara de valori se așează și mai bine în poziția corectă. Ce contează cât costă dacă altfel nu mai poți trăi normal? Banii au importanță doar cât îi poți cheltui pe ceva care-ți folosește, altfel sunt doar un concept. Și-ți aduci aminte de discuția de-acum câțiva ani cu doctorul abrupt-bășcălios, care pleda pentru prevenție și pentru prevedere. Ar fi fost bună o asigurare privată de sănătate, nu? Ți-ar fi oferit acum o alternativă. E la mintea cocoșului, de fapt, știi că, mai devreme sau mai târziu, mașinăria se va defecta și va trebui să mergi la medic. Știai, dar te-ai uitat în altă parte.
Cât costă în România o asigurare de sănătate privată, care-ți oferă nu doar controale medicale anuale, nu numai consultațiile de specialitate, dar îți acoperă și spitalizarea, analizele și intervenția chirurgicală? O asigurare de sănătate care să-ți dea acces la tratamentele de cea mai bună calitate, la servicii medicale fie din România, fie din străinătate, în sistemul public sau privat? O asigurare de sănătate de 5 stele, cu alte cuvinte?
De fapt, prima întrebare este „există așa ceva în România?”
Există. Este Asigurarea de Sănătate NN care, cu o sumă maximă asigurată de 100.000 de lei pe an acoperă, prin decontare directă, cheltuieli medicale care pot apărea în cazul spitalizării și intervențiilor chirurgicale din accident sau îmbolnăvire, efectuate în spitalele private din rețeaua NN (această rețea include 15 spitale și 166 de clinici partenere unde se face prevenție iar lista completă și localizarea rețelei pot fi găsite aici).
Cât costă?
„Pentru pachetul cu acoperire minimă a serviciilor medicale aferente spitalizării și intervențiilor chirurgicale din accident, o persoană în vârstă de 35 de ani va plăti o primă de 56 de lei pe lună. In același timp, pentru pachetul cu acoperirea cea mai complexă, care include spitalizarea și intervenția chirurgicală din orice cauză, precum și beneficiul de prevenție, aceeași persoană va plăti o primă de 221 de lei pe lună.”
E mult, e puțin? Încă o dată: valoarea banilor e dată de utilitatea lor. 221 de lei pe lună nu înseamnă chiar nimic când ajungi în ziua în care ai da oricât ca să scapi.
Eu cred că, în România, o asigurare privată de sănătate nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție.
Mai multe detalii despre Asigurarea de Sănătate NN, aici.
14 comentarii Adaugă comentariu
Publicitate discreta, facuta destept.. 🙂
Poate, ar mai trebui reconsiderata zicerea ” am făcut o analogiie asemănătoare” : o data pentru un „i” in plus, si apoi pentru ca analogiile nu pot fi decat asemanatoare, ca sa zic asa.
am citit mai atent si partea cu „asemanatoare” o retrag, e corect, de fapt, scuze.. 🙂
De cand am luat teapa cu asigurarea pentru masina, de doua ori, am incetat sa mai am incredere in asiguratori. Ii pun pe toti in aceeasi oala deoarece inca nu am auzit mai multe opinii pro decat contra.
aha
si cand vinzi asigurari pe site-ul tau inseamna ca e tzeapa clear as a whistle, nu?
Acel doctor era Oprescu?
Domnule Vlad Petreanu, in momentul in care va deschid siteul, publicitatea apare in partea dreapta a paginii. Nu mi se pare normal acest gen de diversiune in scop publicitar. Daca voiati sa va impartiti experienta de viata era suficienta ideea unei asigurari private de sanatate. Daca voiati sa discutati despre asigurarile private de sanatate din romania si daca merita sau nu, puteati sa dati mai multe exemple de asigurari private.
E pe bani publici acest blog ? Sau ce ati vrut sa ziceti ?!
Ca sa fiu cinstit, nu prea inteleg la ce vă referiți. Acest blog conține (și) publicitate, nu e un secret – ba, chiar, e foarte vizibil: articolele publicitare sunt marcate cu aceasta etichetă și există și o categorie in meniul superior, „publicitate”, unde puteți vedea toate articolele plătite publicate aici. Am o atitudine onestă în această privință și, în plus, să știți că publicitatea tot informație este, atâta vreme cât nu se transformă în minciună. Eu nu fac această transformare, poate alții. Deci nu e nici o diversiune, să știți.
Imi cer scuze. Am urmat linkul de pe facebook, asa ca nu am fost atent la acest fapt. Greseala mea. Insa, in momentul in care promovati asigurarea privata de sanatate, in general vorbind (din textul dumneavoastra eu cel putin concluzia asta am tras), si nu pe cea de la NN, eu ma simt totusi un pic deceptionat. Nu ati argumentat cu nimic concret avantajele asigurarii NN, ci avantajele unei asigurari private de sanatate, iar tot articolul este construit in jurul acestei idei, ca in ultimele randuri sa convearga spre asigurarea NN si cateva date generale despre ea. Este doar o opinie personala, ca cititor al blogului dumneavoastra, si ca persoana care doreste informatie utila in timp util. Multumesc.
Salut Vlad! Ma bucur ca promovezi asigurarile private de sanatate. Din pacate insa, cam tot ce exista la noi pe piata vine cu niste conditii din alea cu scris marunt. De exemplu, atunci cand reinnoiesti asigurarea, pentru bolile sau interventiile suferite in anul precedent, primesti excludere. Adica ok, sa zicem ca ai o boala grava ce necesita o operatie costisitoare. Ai reusit sa o faci pana expira anul de asigurare, super, se deconteaza. N-ai reusit…pai stii, noi de anul urmator nu te mai acoperim pe boala asta, te descurci singur.
Eu am la o alta firma de asigurari, nu la NN, dar am facut-o mai mult pentru ambulatoriu.
Pentru boli grave/interventii chirurgicale recomand BUPA. Au acoperire in toata lumea, iti ofera gratuit o a doua opinie medicala si ai posibilitatea sa alegi si o fransiza daca ti se pare costul asigurarii prea mare.
Avantajul e ca nu iti dau excludere pentru nimic la reinnoire si ca suma asigurata e de 2.5 mil de euro anual.
Eu la 28 de ani platesc in jur de 350 de euro pe an si am fransiza 5000 (adica intr-un an eu platesc servicii medicale in limita fransizei, restul achita ei). Fara fransiza era parca pe la 1300-1400 de euro. Pe cea romaneasca cam tot atat platesc (350), dar include si orice consultatii si analize/investigatii de specialitate.
Nici cea de la NN nu-ți da excludere la reînnoire și nici nu are nimic scris mic. Iar BUPA este de vreo 10 ori mai scumpă și oferă alte servicii, pt alt segment de clienți.
Acum 8 luni, sotul meu a vrut sa semneze o asigurare de sanatate totala+ acumulare de fonduri (pensie), 500 ron lunar, pentru subsemnata. Din cauza faptului ca am indraznit sa-mi rezolv insomnia la psihiatru, si am avut tupeul sa raportez „incidentul” agentului asigurator, NN a considerat ca reprezint un risc prea mare, si a taiat mai mult din jumatate (ce conta mai mult) din clauzele la care ne-au facut reclama, pentru „doar” 100 de ron in minus. NN nu vor sa-si asume nici un risc. Aceste asigurari sunt doar pentru cei perfect sanatosi.
Evident, nimeni nu asigura un bun stricat. Dacă aveți mașina deja bușita, va mai face cineva casco? Dvs ați asigura-o?
Mai mult, in afara de faptul ca reglementarea e insuficienta in Romania si permite asiguratorilor privati de Sănătate sa isi selecteze clientii discriminatoriu dupa riscuri (cherry picking, very unethical!), mai face rau si altfel. Când platesti sute, mii lei/lunar pe o astfel de asigurare privata începi sa fii mai atent la cheltuieli si sa începi sa te enervezi suplimentar si sa faci presiuni sa nu mai platesti asigurarea publica, sociala, obligatorie de sănătate. „Ca io nu beneficiez, nu folosesc, eu ma duc la privat!”
Ori atitudinea asta, intr-o tara cu 50% populatie in mediul rural si vreo 60%? sub pragul sărăciei e criminala. Plătim toti cei care putem ca sa beneficieze toti cei care au nevoie.