Bechtel, literatură de anticipaţie

Ministrul Transporturilor spune că, dacă Bechtel nu acceptă schimbarea contractului, autostrada Transilvania nu va fi gata până în 2025. Eu zic c-ar fi minunat. În ţara asta care n-a fost niciodată a noastră, ci mereu a urmaşilor, urmaşilor, urmaşilor noştri, copiii unora dintre cititori s-ar putea bucura, şi ei, de o autostradă. Doar 25 de ani pentru o şosea? Păi e chiar o afacere! Nu zâmbiţi, că alţii au păţit-o mai rău.

De exemplu, catedrala Notre Dame s-a construit în 200 de ani, nu în 25, şi ultima dată când am fost eu p-acolo tot mai aveau câte ceva de zugrăvit la ea. O să spuneţi că francezii sunt cam moşmondiţi la treburi dintr-astea. Ei, aş. Uite nemţii, paregzamplu, care au ciocănit la catedrala lor din Köln 600 de ani. 600, da? Şi noi, cu numai 25 de ani pentru o autostradă, să ne mai plângem?

Pe de altă parte, nici 600 de ani nici nu par aşa de mulţi, dacă ştii din care parte a intervalului să priveşti. Mai ţine minte cineva toate scandalurile de corupţie care au însoţit proiectele astea două, Notre Dame şi Köln? Mai numără azi cineva toate ciubucurile date şi luate prin jurul şantierului? Mai vorbeşte cineva despre greaua moştenire lăsată de la un primar medieval la altul? Săracu’ Luther, om cinstit, o fi avut el motivele lui să protesteze faţă de corupţia catolicismului, dar cine să mai facă azi legătura?

Apoi, gândiţi-vă şi la turism. Păi cine să mai fi vizitat acum Notre Dame dacă o terminau în doar un mandat regal, pe la 1163? Rămânea acolo, o biserică de cartier, nici nu mirosea ea lista UNESCO. Aşa că, să nu fim cârcotaşi – ar trebui să ne gândim la viitorul ţărişoarei şi să construim azi (şi în următoarele decenii) ce ar trebui să devină obiective turistice mâine (şi-n secolele următoare). „Wiki, A.D. 2300 – puteţi vizita, în ce a mai rămas din România, cel mai vechi şantier cunoscut, încă în lucru, al unei autostrăzi de pe Terra. Curatorii muzeului nu garantează, dar spun că, doar cu un dram de noroc, vizitatorii ar putea întrezări chiar şi o echipă de muncitori la lucru – desigur, aparatele de filmat de mare viteză sunt recomandate, deoarece aceşti muncitori se mişcă fulgerător când e să dispară de la locul de muncă. Noul guvern al ţării a anunţat după alegeri că doreşte renegocierea contractului Bechtel”.

Simt că iar ricanaţi. Una-i catedrala, alta autostrada. De acord, voi sunteţi cititorii, dar daţi-mi voie să mai vin cu un exemplu. Unul pur rutier, de această dată.

Aţi auzit de Jack Metcalf? Ä‚sta e un tip care a salvat companiile englezeşti constructoare de drumuri. La un moment dat, toată presa britanică urla în gura mare că drumurile Majestăţii Sale sunt o porcărie, că oraşele plătesc prea mult pentru atâta hurducăială, că până şi măgarii (de) francezi râd de şoselele englezeşti şi că, în general, a fi o mare putere navală nu scuză transporturile terestre de rahat. Enter John Metcalf of Knaresborough, Yorkshire.

Jack Metcalf era un tip cam suspect – până la 21 de ani, lăsase gravide două june, chestie de la care i s-a tras o bogată listă de slujbe, în funcţie de oraşele pe unde îşi mai trăgea răsuflarea de-atâta fugă. La un moment dat, în lipsă de altceva, s-a angajat să construiască un drum de 5 kilometri (între Ferrensby şi Minskip, dacă vă interesează), adică tot cât a construit anual România în ultimii 20 de ani.

Culmea, i-a reuşit atât de bine, încât în următorii 25 de ani numai de asta s-a ocupat. Rezultatul mai poate fi văzut şi azi prin Marea Britanie, pentru că Metcalf şi compania lui de 400 de oameni au construit vreo 300 de kilometri de şosele atât de bine, încât multe din acesta sunt încă folosite. 25 de ani pentru 300 de kilometri? Aproape cât autostrada Transilvania, nu?

Două precizări, dacă aţi avut răbdare până aici:

1. Jack Metcalf era orb, de unde şi porecla: Blind Jack of Knaresborough.
2. Toată povestea se petrece pe la 1770.

Deci, vedeţi că n-are rost să ne-ngrijorăm, că au mai trecut şi alţii prin problemele noastre. E adevărat, aceia erau doar orbi, nu şi hoţi.

(surse: wiki Koln, wiki Notre Dame, wiki Metcalf şi Yorkshire Post. Pentru precizie, cariera lui Blind Jack în domeniul construcţiei de drumuri a durat 27 de ani, nu 25, între 1765-1792. Deci încă mai avem şanse să fim mai rapizi ca el cu Bechtelul nostru, care însă e un pic mai lung. Ce ziceţi, reuşim?)