Fiecare vârstă cu problemele sale de sănătate.
În copilărie, ni se-ntâmplă toate răcelile posibile și imposibile, plus julituri și capete sparte.
În adolescență vin entorsele, luxațiile și accidentele provocate de sporturile pe care le facem crezând că suntem viitori campioni.
Majoratul și anii de după aduc imprudenților problemele acelea despre care nu vorbești decât cu medicul, privind în jos.
Maturitatea este perioada în care corpul începe să se răzbune pentru tot ce i-am făcut până acum. Este și o veste bună aici: asta ne face atenți, în sfârșit, la ceea ce este, de fapt, calea cea mai eficientă către o stare de sănătate bună: mișcare, alimentație corectă, dar și prevenția, monitorizarea și intervenția din timp asupra oricărei probleme care ar putea apărea.
Asta înseamnă analize și întâlniri periodice cu medicul, și nu doar când se ivește vreun necaz. Incendiile-s mai ușor de stins când sunt abia la început, iar cele mai bune sunt cele care nici măcar nu izbucnesc.
Marți seară, pe Arena Națională, mai mulți spectatori la meciul României cu Elveția au avut o surpriză: scaunele pe care urmau să se așeze fuseseră modificate astfel încât să fie – intenționat! – neconfortabile.
De ce? Pentru a replica sentimentul de neliniște, incapacitatea de a sta relaxat și disconfortul asemănător cu simptomele incipiente ale cancerului de prostată. Un mod foarte direct de a le aminti celor care s-au nimerit pe aceste locuri că acesta este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, iar riscul crește o dată cu vârsta (în România, cancerul la prostată este a doua cea mai frecventă afecțiune malignă pentru bărbați – sursa).
Momentul a fost filmat:
Una bună și una rea, acum:
Cea rea: adesea, cancerul de prostată în faza timpurie nu prezintă deloc simptome. Cu alte cuvinte, cineva poate avea cancer de prostată și să nu-și dea seama, uneori ani la rând, că în corpul lui crește un dușman nemilos.
Cea bună (important, mai ales dacă n-ai avut răbdare să vezi filmul): o simplă analiză de sânge, cunoscută sub numele de testul PSA, poate ajuta la depistarea timpurie a bolii, iar acesta este un beneficiu vital, deoarece tratamentul are astfel șanse de succes mult mai mari.
Testul PSA se poate face practic în orice laborator unde se recoltează analize.
PSA este abrevierea de la „prostate-specific antigen”; analiza măsoară nivelul acestui antigen în sânge și corelează valorile cu riscul de afecțiuni ale prostatei – inclusiv cu riscul de cancer. Variațiile valorilor pot semnala o problemă.
Pentru pacient, principalul avantaj al testului PSA este că-i simplu de făcut și poate fi inclus în setul analizelor anuale de sânge (evident, interpretarea rezultatelor trebuie făcută de medic). În funcție de istoricul și antecedentele familiale, medicul de familie poate stabili care e vârsta recomandată pentru începerea acestei monitorizări.
Care sunt semnele de avertizare ale cancerului de prostată? În general, următoarele:
- Dificultăți în urinare: problemele în începerea sau oprirea urinării pot indica o problemă cu prostata.
- Frecvența crescută a urinării, în special noaptea: nevoia frecventă de a urina poate fi un semn de prostată mărită sau de cancer.
- Disconfort sau durere: durerea în timpul urinării sau ejaculării poate indica o problemă cu prostată.
- Sânge în urină sau spermă: apariția sângelui în urină sau spermă trebuie investigată imediat.
De câțiva ani, și eu fac testul PSA la fiecare set de analize anuale de sânge și, ocazional, cer și câte o ecografie, ca să fiu sigur că totul e ok. După 50 de ani, atitudinea mea față de sănătatea personală a devenit una de conștientizare și acțiune preventivă. Planul e să sting orice posibil incendiu înainte s-apară.
5 comentarii Adaugă comentariu
Foarte buna campanie. Tatăl meu a descoperit recent ca are cancer de prostată, la 65 de ani. Abia începuse sa se bucure de pensie. Test PSA anual, și totuși a ajuns la o forma medie a bolii. A început tratamentul, momentan pare sa fie spre bine.
Apreciez mult acest documentar,contează mult testul PSA,chiar ajuta
Mult succes
Mai toate articolele despre cancere incep cu „cancerul xyz în faza timpurie nu prezintă deloc simptome” .
Tocmai de aceia preventia este cruciala. Din pacate majoritatea medicilor de familie nu-si sfatuiesc pacientii sa faca diverse analize preventive.
Scurta divagatie –> povestea mea: descoperit acum 1 an un cancer de colon … pur si simplu din noroc, undeva la un inceput de stadiu 3. Continuarea: operatie, chimioterapie = stres personal si in familie, zeci de mii de euro cheltuiti (aveam bani albi pt zile negre). Am ajuns in stadiul in care par foarte in regula, desi inca mai repar diverse efecte secundare ale chimioterapiei… si voi trai de acum incolo cu stresul unei recidive. Una peste alta ma incadrez in grupa norocosilor.
Care-i idea? Desi atat testul PSA pt cancerul de prostata, cat si colonoscopia pt cancerul de colon sunt in ghidurile ministerului sanatatii ca si recomandate de a fi facute periodic dupa 50 de ani, toate rudele mele trecute de aceasta varsta (inclusiv mama la 77 de ani) mi-au confirmat ca nu au primit aceste recomandari din partea medicilor de familie. Ba chiar dupa ce eu am fost confirmat cu cancer de colon (statistic 20% sunt riscuri genetice) in 2 cazuri medicii au ridicat din umeri cand surorile mele au intrebat daca nu ar trebui sa faca si ele (eu am sub 50 de ani, dar ele au peste).
Uite un caz in care unor functionari ai statului (pt ca asta sunt medicii de familie) li s-ar putea pune ca obiectiv anual (in functie de care sa-si ia o parte din leafa) niste obiective legate de preventie – de exemplu pt pacientii pt care sunt recomandate teste preventive sa aiba un 50% testele facute … sa-si bata capul sa-iconvinga pe oameni sa-si faca un minim de analize odata la 1-2 ani. Stiu ca romanii sunt de felul lor antipreventie, dar cine sa traga de ei sa-i educe pe partea asta?
Cum să își bată capul medicii de familie pentru un minim de analize cînd sumele decontate sînt plafonate meschin și lumea își bate capul să prindă un loc pentru analize „cît mai avem plafon” ?
Tratarea cancerului a evoluat substanțial.
Metodele de diagnosticare sunt chiar în avans față de posibilitățile de tratament.
Prevenția însă este într-o mare dificultate datorită diversității și complexității riscurilor.
Modul de viață al societății moderne devine un factor de risc important, dacă nu chiar pericolul principal.
Adiacent la această chestiune, un risc mult mai mare este modul în care ne sunt furnizate informațiile și cum reușim să decelăm ceea ce este relevant.
Spre exemplu…
De câteva zile suntem pur și simplu „scufundați” în lupta pentru aducerea în fața justiției a primarului Cătălin Cherecheș. Suntem inundați cu detalii despre fuga absolut „imprevizibilă” și urmărirea „profesionistă” a celui mai dorit infractor fugar.
Astăzi aflăm că funcționarii primăriei sunt percheziționați pentru se afla cum a fost „ajutat” primarul care a câștigat alegerile cu 70%.
Este absolut fascinant cât de evident devine că cineva dorește cu mare pasiune acea primărie.
Cătălin Cherecheș nu are voie sa candideze 5 ani.
Aceasta este de fapt pedeapsa și acesta este și scopul.
Pe bune nu este evident că toate instituțiile statului se concurează și cineva dirijează această nebunie?
Ce o mai face Sebastian Ghiță?