Brâncuși, acasă

Pentru un timp limitat, Brâncuși revine în țara lui natală, pentru o expoziție-eveniment.

„Un mic miracol că se întâmplă așa ceva în România”, după cum spune comisarul expoziției, Ovidiu Șandor (Art Encounters).

Împrumutate din marile muzee ale lumii și din colecții particulare exclusiviste, cum ar fi Centre Pompidou din Paris, Galeria Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă al României sau Muzeul de Artă Craiova, peste 100 de lucrări ale marelui sculptor vor putea fi văzute la Muzeul Național de Artă din Piața Unirii, în centrul vechi al orașului de pe Bega. Ele sunt puse în valoare de o scenografie special gândită pentru acest eveniment.

Sunt aici sculpturi extraordinare, desigur – formidabilul Ecorșeu, adică lucrarea de diplomă a tânărului absolvent Brâncuși de la Școala de Belle Arte din București, care te întâmpină chiar la intrarea în expoziție, apoi o serie excepțională de Muze adormite, Danaide și Domnișoare Pogany, Rugăciunea – prin care Brâncuși n-a sculptat o femeie, ci o rugă, Sărutul – actul de independență față de profesorii săi.

Vizitatorii vor putea vedea și una dintre cele mai profunde opere ale lui Brâncuși, Piatra de Hotar. Este pentru prima dată când Piatra de Hotar iese din atelierul de la Pompidou. Este un totem, ultima operă din seria Sărutului, „și singura piesă cu semnificație istorică a sculptorului”, după cum spune Doina Lemny, curatorul expoziției, care adaugă că „Piatra de Hotar (realizată în 1945) exprimă tristețea artistului pentru pierderea de teritorii românești după al doilea război mondial. Decorat cu tema sărutului, totemul semnifică înfrățirea, pacea, dragostea dintre noi.”

Este aici și Măiastra, o sculptură care are, pentru noi, românii, o semnificație aparte, pentru că măiastra este pasărea fermecată care ne încântă prin cântecul ei și care se transformă în prințesă în poveștile noastre populare. Apoi Pasărea-n Văzduh, prin care Brâncuși a sculptat nu o creatură, ci zborul însuși, pentru că „simplitatea este o complexitate rezolvată”, așa cum spunea artistul.

Dar expoziția cuprinde și un mare număr de fotografii și câteva materiale video realizate chiar de către marele artist, ceea ce expune o altă dimensiune a viziunii estetice a lui Brâncuși, una mai puțin cunoscută.

Opera lui vorbește pentru el, desigur, dar poate că ar trebui să adăugăm acestei expresii și descrierea făcută artistului de una dintre cele mai mari colecționare de artă din lume, Peggy Guggenheim: „Brâncuși era un omuleț minunat, bărbos și cu ochi negri pătrunzători. Era pe jumătate țăran isteț, pe jumătate adevărat zeu. Te fericea prin prezența lui. Era un adevărat privilegiu să îl cunoști.”

Expoziția Brâncuși de la Timișoara, care va rămâne deschisă până la finalul lunii ianuarie 2024, este un eveniment cultural de calibru european, a cărui pregătire a durat mai mult de doi ani și care impune măsuri speciale de siguranță și condiții drastice de expunere privind lumina sau climatizarea din sălile respective, având în vedere valoarea operelor aduse aici.

De asemenea, accesul la expoziție este limitat, iar cei care vor să viziteze ar fi bine să-și ia deja bilete, de pe site-ul brancusi-2023.info. Vă spun că merită.