🎧 Triumful Incompetenței

Noul ministru al Digitalizării, Florin Roman (PNL), a fost prins cu minciuna în CV – colegii de la Libertatea au descoperit că politicianul liberal spune c-a scris o carte despre „Teoria sistemelor informaţionale” – doar că autorii sunt alții iar cartea nu mai e nicăieri de găsit.

Prins cu minciuna, dl. Roman a revenit, spunând că, de fapt, e vorba doar de un articol pe această temă – dar nici pe acesta n-a putut să-l arate nimănui.

Deci o potlogărie.

Problema e că această carte devenită un simplu articol și nici una, nici alta, nicăieri de găsit, sunt singurele argumente profesionale pe care noul ministru al Digitalizării ar fi putut să le invoce în sprijinul numirii sale în această funcție.

Cu alte cuvinte, la fel de bine puteau să-l pună la ministerul girafelor mov, că tot nicio legătură n-ar fi avut.

Toată lumea știe că i-a fost oferită o sinecură, o funcție de înaltă demnitate, doar așa, c-a făcut servicii pe la partid – că despre alte sevicii nu știm, desigur, n-avem probe.

Dar dl. Roman, ce să spună acum, ajuns la înghesuială – să admită el cumva adevărul, c-a fost cadorisit c-o slujbușoară de ministru la guvern, fără să aibă vreo idee despre domeniu și cu ce se mănâncă el?

Că dl. Roman, s-o spunem pe de-a dreptul, nici nu are vreo experiență managerială adevărată, propriu-zisă, de trecut în CV. Participarea sa în diverse consilii de administrație din partea statului a fost tot așa, pe linie de partid, tovarăși, nu pe baza abilităților sale de mare organizator, reformator, constructor de politici publice.

Și atunci, iată, dl. Florin Roman a ajuns să facă apologia incompetenței.

Dl. Roman a ajuns în halul de tupeu în care spune că e chiar mai bine ca un ministru să nu se priceapă deloc la domeniul peste care e ministru, pentru că altfel… ar fi tentat să fure.

Se sparie gândul. Îngheață mintea. Apologia incompetenței ca argument de excelență în carieră.

Iată declarația lui.

„Unii m-au acuzat că nu am legătură cu acel domeniu; eu îl văd ca pe un avantaj pentru că dacă vin din acel domeniu, de regulă, dacă vă uitați în spate, majoritatea au firme, afaceri în acea zonă. Mai bine să ai un ministru fără tangență în acea zonă că există apetitul unora de a confunda banul public cu propriile afaceri. Deci, din punct de vedere al integrității, eu garantez că nu am niciun fel de afaceri în domeniu”, a spus el, duminică, la B1 TV.

Deci, potrivit logicii chircite a dlui Roman, noul ministru incompetent de la Digitalizare și mândru de incompetența lui, singurul avantaj pe care-l poate invoca este că, din moment ce nu se pricepe la domeniu, nici nu fură din domeniu.

Dar să conspectăm din cv-ul dânsului, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, să vedem care au fost țopăielile sale prin consiliile de administrație ale companiilor statului:

Păi știm cu toții cum e cu sinecurile astea – statul are participații în diverse companii, unde numește reprezentanți în Consiliile de Administrație – iar acești reprezentanți sunt, în imensa majoritate a cazurilor, diverși politruci trimiși de la partid, să ia o lefușoară și să rămână recunoscători partidului, că altfel ar fi muritori de foame.

Deci, dac-ar fi după teoria dlui Roman privind triumful incompetenței, dac-a fost în atâtea consilii de administrație atât de diferite, dânsul ori se află în situația de a nu se pricepe la niciunul dintre aceste domenii, în care a activat cu trimitere de la partid și din care a încasat fără merit indemnizații grase, ani și ani la rând, ori se pricepe, deci e suspect de furt și șperț.

O foarte tristă situație pentru restul oamenilor cinstiți din această țară, care consideră că omul potrivit la locul potrivit înseamnă să pui omul care se pricepe acolo unde e nevoie de el, nu incompetentul, ca să nu te fure.

E ireal.

Vedeți, păi dacă în Epoca Luminilor a fost celebrat Triumful Rațiunii, iată că acum, în Vremea Intelectelor Obscure, dl. Florin Roman se poate mândri că este autorul unei noi teorii filosofice a parazitismului politic, bazată pe ideea Triumfului Incompetenței.

Pentru comparație, vă rog uitați-vă pe CV-ul ministrului Digitalizării din Republica Moldova. Printre altele, „peste zece ani experiență în guvernarea digitală, inclusiv în gestiunea proceselor de implementare a principalelor platforme digitale guvernamentale, modernizarea serviciilor publice prin reinginerie și digitizare precum și în elaborarea cadrului normativ și de politici pentru transformarea digitală a guvernării. Peste cincisprezece ani de experiență în proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă în sectorul public și privat. Peste douăzeci de ani de experiență în ingineria software. În anul 2019 a fost inclus în topul celor 100 cei mai influenți oameni din lume în guvernarea digitală – World’s 100 Most Influential People in Digital Government. (sursa)„