Rețelele sociale au devenit niște monștri

Poate v-au scăpat câteva știri în ultima săptămână.

Prima: O fostă directoare a companiei lui Mark Zuckerberg, Meta, a dezvăluit că Facebook și Instagram sunt capabile să detecteze starea emoțională a adolescenților. Și nu doar că au această capacitate, dar au și folosit-o. Facebook și Instagram au profitat de frustrările și depresiile adolescenților, legate de felul în care arată, și i-au țintit cu reclame la produse de frumusețe și de slăbit.

A doua știre: o investigație realizată de o agenție de cercetare digitală a relevat că riscurile pentru copiii care se joacă pe platforma Roblox “sunt extrem de îngrijorătoare”. Agenția a descoperit că minorii au putut accesa conținuturi extrem de nepotrivite, cum ar fi medii virtuale cu tematică sexuală, avatare angajate în comportamente sexuale și utilizatori adulți care încercau să poarte conversații nepotrivite cu copiii. De asemenea, relatează Biziday, au fost identificate cazuri în care adulți de pe platformă foloseau un limbaj codificat sau voalat pentru a cere de la minori informații personale sau numele de pe rețelele de socializare, inclusiv de la autorii studiului, care s-au prezentat drept copii de cinci ani.

În fine, a treia știre: în București, poliția a intervenit pentru a opri o bătaie între două grupuri de adolescenți, care se pregătiseră de conflict cu cocktailuri Molotov, bastoane de cauciuc, pistoale cu bile, macete și un pumnal. Minorii din cele două tabere se organizaseră pentru război după un conflict pe care-l avuseseră unii cu ceilalți pe Tik Tok.

Acum opriți-vă un pic din ce faceți și gândiți-vă cum e posibil ca noi, societatea, să acceptăm existența unor astfel de mecanisme de business care pot duce la asemena grozăvii – adică: rețele sociale care exploatează emoțional nesiguranțele și angoasele adolescenților pentru a le vinde diverse produse; rețele sociale în care zburdă prădători sexuali care vânează copii; rețele sociale în care confictele între tineri pot să se exacerbeze într-atât încât aceștia ajung să se organizeze pentru rănirea gravă sau chiar uciderea celorlalți.

Apărute inițial ca medii de interacțiune și conversație între prieteni, rețelele sociale au ajuns niște monștri care atomizează, exploatează și distrug zi de zi, clipă de clipă, însăși fibra societăților noastre. Algoritmii de inteligență artificială care le guvernează au ca principale obiective să ne țină captivi în fața ecranelor și, prin recoltarea automată de informații și date privind acțiunile, preferințele, emoțiile fiecăruia dintre noi, fie să ne vândă câte ceva, fie să ne vândă pe noi înșine altor companii, sub forma unor pachete de date de o complexitate ce nu poate fi cuprinsă cu mințile noastre umane și imperfecte.

Un studiu realizat în SUA, în 2015, a demonstrat că algoritmii pot identifica trăsăturile de personalitate ale unei persoane mai precis decât prietenii apropiați sau chiar partenerii de viață, folosind doar datele despre like-urile de pe Facebook. Studiul a arătat că, din numai 10 like-uri, algoritmul putea prezice personalitatea mai bine decât un coleg, din 150 de like-uri depășea acuratețea familiei, iar cu numai 300 de like-uri putea cunoaște o persoană mai bine decât soțul sau soția acesteia.

Iar asta se întâmpla încă acum un deceniu. 

Și tot acum aproape 10 ani, compania de consultanță politică Cambridge Analytica a colectat date personale de la milioane de utilizatori Facebook, fără consimțământul lor, pentru a crea profiluri psihologice detaliate. Aceste profiluri au fost apoi utilizate pentru a le fi livrate mesaje politice personalizate, cu scopul de a influența votul în alegerile prezidențiale din SUA din 2016 și în referendumul Brexit din Marea Britanie. 

Odată scăpat din sticlă, duhul n-a mai putut fi vârât la loc. Folosirea rețelelor în scopuri politice subversive, malefice, a continuat în diverse forme, pe diverse meridiane. Avem și noi experiența noastră traumatizantă cu acest tip de atac, desfășurat în toamna anului trecut.

Noi toți am crezut, mulți ani, că tot ce fac acești algoritmi și aceste rețele este doar să ne asalteze cu reclame la diverse obiecte și servicii. Un inconvenient cât de cât acceptabil, chiar dacă enervant, pe care ne-am convins că merită să-l acceptăm în schimbul legăturii fiecăruia dintre noi cu prietenii și cu rudele îndepărtate, sau pentru a primi în feed, alături de bună dimineața la cafeluță, poze cu pisici drăguțe și bebeluși simpatici. Dar am fost naivi, pentru că nu există limite în ce înțeleg algoritmii că trebuie să exploateze din întâlnirea cu noi, atâta timp că au instrucțiunea de a ne convinge să cumpărăm ceva – sau să ne asociem la ceva – fie o marfă sau o idee. De aceea, pe aceste rețele cei mai mulți dintre noi am ajuns să fim izolați în diverse camere-ecou în care doar ni se confirmă opiniile. Ne auto-validăm în grupurile noastre, în care idiosincraziile fiecăruia se adună în șuvoaie și torenți de aroganță și auto-suficiență ce mătură totul în cale, inclusiv construcții sociale în care națiunile au investit decenii de efort, creativitate și speranță.

Am fost naivi, pentru că, pentru algoritmii ce guvernează rețelele sociale, ideologiile de extremă și devianțele, sunt, și ele, o marfă ce poate fi vândută celor ce sunt gata s-o cumpere, dar încă nici nu știu c-o așteaptă. 

Or, dacă sunt suficiente doar câteva sute de like-uri pentru ca o rețea să ne cunoască mai bine decât ne cunoaștem noi pe noi înșine, și dacă algoritmii știu cum să configureze un mesaj pentru ca acesta să ne convingă de aproape orice, de ce ar ignora un actor malefic această putere extraordinară asupra unor societăți întregi?

Am dat unor companii opace puterea de a ne controla viețile, literalmente, prin produsele pe care ni le oferă și față de care am dezvoltat o dependență înspăimântătoare. 

10 milioane de români sunt utilizatori activi de Facebook. 9 milioane folosesc practic zilnic Tik Tok. 6 milioane sunt pe Instagram. Asta înseamnă că milioane de cetățeni români au dreptul să fie protejați de acțiunile malefice ale unor algoritmi de inteligență artificială construiți pentru a-i exploata. Iar statul are obligația constituțională să întreprindă acțiuni în acest sens.