Industria jocurilor de noroc din România face o promovare înspăimântător de agresivă, pe fondul indiferenței complice a legiuitorului, care refuză să adopte reglementări nu doar mai stricte, ci și măcar de bun simț în acest domeniu.
Vă reamintesc că, recent, parlamentarii PSD-PNL au masacrat un proiect de lege care prevedea interzicerea publicității la jocuri de noroc. Daniel Fenechiu și Alina Gorghiu (PNL) au inventat motive ridicole pentru trântirea proiectului – cum ar fi, de pildă, că, pasămite, „eliminarea în totalitate a formelor de comunicare comercială audiovizuală pentru activitățile de jocuri de noroc […] ar avea un impact negativ semnificativ asupra eforturilor statului român de a asigura protecția jucătorilor români și de a crea un mediu sigur pentru desfășurarea acestor activități”.
În acest context, Vali observă, sec, cât de imensă a devenit aberația în domeniul publicității pentru jocuri de noroc:
Anne Bâgu, 200.000 abonați. #influenceri pic.twitter.com/veVBdDmbtu
— vali petcu (@zoso) March 22, 2023
Câteva observații:
Poate că domnișoara recomandă un site de jocuri de noroc pur și simplu din pasiune, dar menționarea la final, în forma grafică autorizată, a formulei legale 18+ / jocresponsabil.ro și a numărului de licențiere îmi sugerează că e vorba de o reclamă plătită de site-ul respectiv. Să folosești o fată abia ieșită din adolescență pentru o reclamă la pariuri mi se pare complet imoral.
Apoi, implicația din prezentarea domnișoarei este nu doar simplistă, dar mai ales periculoasă pentru publicul ei: vrei să arăți bine, îți faci operații estetice; pentru că acestea costă, ai nevoie de bani; dacă vrei să obții banii necesari pentru a arăta bine, joci jocuri de noroc.
Mă întreb câți dintre cei 200.000 de urmăritori ai domnișoarei Bâgu nu au acum convingerea că au fost cadorisiți, din senin, cu secretul frumuseții și prosperității prin păcănele?
Iată, dle Fenechiu, dnă Gorghiu și restul parlamentarilor cu caracter de râmă, cam ce fel de „publicitate” se face pentru jocurile de noroc care conduc, adesea, la una dintre cele mai cumplite forme de dependență, la destrămarea unor familii, pierderea locului de muncă, sărăcie, datorii, ruină și suferință.
19 comentarii Adaugă comentariu
Știi cum văd România de azi? Precum în filmul “Back to the future 2”, când Marty se întoarce într-un trecut alternativ, dominat de corupție și de debandadă generală. Un fel de coșmar pe care-l conștientizezi și din care ai vrea să ieși, să încerci o alta rută, poate ceva mai blândă.
Eu trăiesc cu senzația că România a pierdut o generație de calitate, în anii ‘90, care ar fi putut ajuta la reconstrucția sa.
Îmi amintesc că prin ‘90, când eram adolescent, auzeam tot mai des în cadrul familiei că a mai plecat cineva cunoscut sau cunoștința vreunui cunoscut. Aceștia plecați, erau oameni crescuți cu bun simț, cu experiența foarte bună profesională, samd. Destinațiile erau, de obicei: US, Canada, sau ceva prin Europa de Vest.
Aceste “plecări” mi-au insuflat și mie plecarea, pe care mi-am tot pregătit-o îndelung și am pus-o în aplicare în urmă cu 16 ani, când ne-au “deschis ușa” cei din Vest.
În toți acești ani, am învățat că gestul meu a fost o slăbiciune de care n-aș putea fi mândru vreodată. Să dai bir cu fugiții și să sari în barca “mai înstărita”, nu-i o soluție tocmai elegantă.
Uite, si eu am plecat acum vreo zece ani, dar nu stiu daca ar trebui sa ma simt vinovata. In sensul ca nu știu cât puteam reconstrui eu la vremea aia (ce e ironic e ca prin facultate ma juram cu cerul si cu pământul ca eu nu plec, eu vreau aa stau in România sa fac tara mai buna. Si dupa aia de la un punct incolo presupun ca am pierdut speranta aia, pt ca n-am mai simtit asa).
Probabil suna egoist cand zic asta, dar am realizat ca o viata am. În loc sa astept câteva decenii sa se puna România pe picioare (si se pare ca nu neaparat in directia aia se îndreaptă), m-am gândit ca mai bine trăiesc deceniile alea în altă parte. Si deocamdată a funcționat teoria, nu regret deloc ca am plecat, mai ales ca asa cum ziceam mai sus nici nu știu ce bine major faceam țării rămânând. Tara mai are ea oameni, eu alta viață nu mai am.
@Kay: nu știu pe unde îți faci veacul, însă prin DE și UK, pe unde am tot pribegit eu, dacă ofeream un astfel de răspuns unor conaționali (presupunând ca eram născut si crescut acolo), n-aș fi fost văzut cu ochi buni și plini de încredere. N-aș fi dat dovada de loialitate și integritate.
Mai bine taci și-ți maschezi astfel de gânduri, decât să le mai și expui cu mândrie.
Romania nu se face bine singură. E ca și cum ai pleca dintr-un bloc, că-i mizerie în fața scării, în loc să pui mâna pe mătura și să faci puțină curățenie și să le oferi exemplu celorlalți vecini.
Da, cu toții suntem egoiști, însă românii îmi par de departe mai egoiști decât mulți din vest.
Paradoxal, plecasem din țară cu gândirea “noi ținem unul la celălalt, ne ajutam, samd”. Pe naiba…ne dam cu var în case, iar la gard lăsam mocirlă (că doar nu-i treaba noastră) și ne denigrăm propria comunitate.
@Aurel, si eu sunt un „tradator” de neam. In exemplul tau cu mizeria din bloc, Romania e de multi ani la nivelul la care daca faci curatenie, pe langa faptul ca a doua zi e la loc, iti iei si bataie pentru curatenia facuta. Lasati exemplele astea idioate. 1 exemplu pozitiv la 100.000 de imbecili… nu schimba nimic. Suntem o tara de „bule” in care nu intereseaza pe nimeni nimic… pana in ziua cand trebuie sa iasa din bula cum ar fi accidente comise de infractori fara permis iertati de „justitie”, spitale, infrastructura etc. Ne pare rau ca am plecat, ne-ar fi parut si mai rau daca ramaneam.
@Al3x: îmi pare rău că vezi lucrurile așa. Chiar motivul pentru care n-am plecat peste ocean, a fost legătura strânsă cu familia, prietenii, locurile natale și dorința de a veni in vizita cu ușurintă.
În ultimii ani, chiar m-am implicat, acolo unde am avut posibilitatea, pentru îmbunătățirea unor vieți.
Cred că putem ajuta puțin câte puțin, fără a întoarce complet spatele.
Apropo, datorită domeniului în care am studiat și lucrez, am avut ocazia sa întâlnesc oameni originari dintr-o sumedenie de țări de pe glob. Nu cred că am auzit pe vreunul plângându-se de locurile sale de origine. Așa am învățat și eu, în timp, să nu-mi mai denigrez originile.
Da, nu ridic în slăvi “realizările” din ultimele decenii ale poporului nostru, dar nici nu bag bățul prin gard.
În fine, termin cu subiectul acesta, că răscolește multe suflete 😬
@Aurel, sunt de acord cu tine in privinta denigrarii tarii. Nu am facut-o niciodata si evit romanii care o fac. Insa, aici, in „familie”, pot, vreau si chiar insist sa-mi arat indignarea fata de lipsa de reactie a societatii… Vorbesc zilnic cu oameni din tara si efectiv imi pocneste o vena de ce se intampla in tara si mai ales de lipsa de interes a oamenilor. Aici, in „familie”, pot spune ca am trait intr-o tara in care politicul doar imi lua si nu-mi dadea nimic in schimb, ba mai mult, se ingrijea sa ma tina vigilent prin lasarea infractorilor de tot genul pe strazi. As putea sa continui 100 de pagini cu motive de ce sa pleci din RO si 3 propozitii de ce sa n-o faci. Viata e prea scurta sa ma batjocoreasca o banda de infractori care conduce tara de 30 de ani.
Când mi se face dor de tara și m-a gândesc ca poate ma întorc la pensie, ca poate oamenii s-au schimbat, ca poate tara a mai făcut niște progrese, citesc blogul lui Petreanu sau Zoso, și îmi trece.
Aurel & Kay interesanta discutia voastra, dar prea pe langa subiect.
Revenind … din pacate jocurile de noroc nu sunt reglementate unitar la nivel european, asa cum sunt reglementate alte chestiuni cu impact, gen consumul de alcool si tutun, pentru care s-a reglementat si reclama.
Dar sa nu consideram batalia pierduta, orice lege stramba poate fi abrogata sau corectata.
Asta e doar un alt punct care trebuie adaugat pe lista de intrebari adresate politicienilor la multele alegeri din 2024 – cum vad ei problema jocurilor de noroc, e un castig sau nu pt societate in asamblul ei?
Cum am mai comentat la alt articol de-al tau Vlad – acei bani tot in Romania se cheltuiesc, doar ca pe altceva, deci bugetul nu ar fi cu adevarat vaduvit de disparitia acestei surse de venit (TVA si accize pe alte produse cumparate).
@Costin: nu-i deloc pe lângă subiect, ci fix atacă “root cause” => de ce s-a ajuns aici. În România au fost constant promovate chestiile precum șmecheria, golănia, prostul gust si goana după bani.
Promovarea jocurilor de noroc prin intermediul unor pipițe “siliconate/botoxate” n-ar avea succes într-o societate mai bine educată.
Daca mergem prea departe la cautarea „root cause” ajungem pana la fanarioti si mai inainte in istorie.
Tema spre care va duceti este „root cause” pt degradarea generala a tarii, dar prea putin la obiect despre subiectul articolului. Stiu ca exista legaturi, dar se ajunge la discutii paralele. Asa facem noi romanii si cand ne intalnim „la bere”.
Daca tot cei care faceti acest ping-pong ati veni cu solutii/exemple bune despre cum a fost tratata problema in tarile unde traiti acum, as vedea discutia mult mai constructiva.
De ce au masacrat legea ? Sa raspundem mai intai la intrebarea Cine sunt actionarii/proprietarii afacerilor cu jocuri de noroc?
Din pacate in sate unde toata lumea sta calare pe ele este jale dar nu face nimeni nimic.
Hai laso-n încolo șa de treabă! Adică ăia care își bagă tot la păcănele se duc acolo că văd reclame pe peste tot la ele! Ce prosteală ai scris! Prin imitație, drogangii de ce se droghează că la droguri nu se face reclamă! În 1990 cînd au apărut primele păcănele, nu erau reclame și am avut coleg de serviciu care și-a pierdut casa de trei ori și apoi și familia din cauza păcănelelor!
Eu le-aș interzice, așa cum sunt interzise drogurile, deoarece fac la fel de mult rău ca și ele. Cine joacă sau se droghează nu se mai face bine niciodată! Eu am o teorie bazată pe cunoaștere, de băutură, mîncare, femei, te poți lecui sau lăsa, după caz, dar de droguri și de păcănele NU!
Asta e!
E vorba de a trata cauza domnule. Degeaba interzici alea, nu cred ca asta e solutia. NU rezolvi asa problema.
Nu au minte. Asta e CAUZA. Daca nu au minte, isi pot pierde banii si pe alte site-uri, platforme, „investitii”.
Nu trebuie sa joci ca sa iti dai seama ca sunt niste prostii(pacanelele mai ales). Spera sa dea tunul si nu preau ce face cu viata lor… Iar daca copii tai au luat-o pe aratura si nu au discernamant nu este vinovata decat familia. Cine sa ii opreasca?
Ce naiba e asa greu de priceput?
Nu rezolvi nimic cu reclamele.
Daca nu are minte, nu o va avea in continuare si va gasi el o cale si isi va pierde banii pe alte siteuri si platforme. E foarte simplu, banal.
Iar daca ala nu are minte si e un prost pe cine sa dau vina? Si cne sa il opreasca daca nu familia?
Cauzele sunt interne, nu poti da vina pe altii si pe reclame. E o alegere sa fii needucat, sarac, prost…
Scolile si facultatile romanesti nu sunt bune de nimic. Daca ar fi fost bune de ceva oamenii erau „altfel”.
Romanii nu pot pricepe lucruri elementare… ori sufera de inchipuire ori nu pot gandi.
Gasesc tot felul de explicatii idoate si scuze pentru orice. Tot timpul altii sunt vinovati, niciodata ei.
Scolile si facultatile romanesti nu sunt bune de nimic. Daca ar fi fost bune de ceva oamenii erau „altfel”.
Romanii nu pot pricepe lucruri elementare… ori sufera de inchipuire ori nu pot gandi.
Gasesc tot felul de explicatii idoate si scuze pentru orice. Tot timpul altii sunt vinovati, niciodata ei.
Este important să se ia măsuri pentru a reduce publicitatea la jocurile de noroc, dar ar trebui să fim conștienți și de faptul că multe persoane joacă din motive mai profunde, cum ar fi dependența. Ar trebui să existe mai multe resurse disponibile pentru aceste persoane și pentru a le ajuta să depășească această dependență.